Rachete S-300. Iranul cere Rusiei despagubiri de 4 miliarde de dolari

Rachete S-300. Iranul cere Rusiei despagubiri de 4 miliarde de dolari

Ministerul apărării de la Teheran şi compania iraniană The Aerospace Industries Organization revendică de la întreprinderea rusă responsabilă cu exportul de armament Rosoboronexport despăgubiri în valoare de aproape 4 miliarde de dolari pentru rezilierea unor contracte privind achiziţionarea de armament rusesc.
Plângerea depusă la Centrul de arbitraj comercial internaţional de la Geneva pentru neîndeplinirea contractelor a fost depusă pe 13 aprilie 2011, Teheranul cerând plata unei daune de 3,98 miliarde de dolari, se arată în raportul anual al Rosoboronexport, publicat joi. În document se precizează că instanţa nu a fixat o dată pentru judecarea acestui caz. Presa a scris anterior că Iranul a solicitat fie ca Rusia să-şi îndeplinească obligaţiile contractuale vizând livrarea rachetelor S-300, fie să achite daune. Experţii susţin, însă, că sunt slabe şanse ca cererea să fie satisfăcută.
„Nu este exclus că acest caz nici nu va fi examinat, întrucât îndeplinirea contractului a fost sistată ca urmare a impunerii unor sancţiuni internaţionale, care prevedeau interdicţia de a livra armament Iranului. Rusia, după cum se ştie, a anunţat oficial că anulează contractul privind S-300 şi returnează avansul primit, în sumă de 166,8 milioane de dolari”, au declarat surse responsabile de exportul tehnicii militare. Moscova şi Teheranul au semnat contractul vizând livrarea unor sisteme de rachete S-300 în 2007. Potrivit unor date neoficiale, valoarea acestuia era de 800 de milioane de dolari.

Share our work
Submarine iraniene in Marea Caspica

Submarine iraniene in Marea Caspica

Iranul intenţionează să desfăşoare submarine în Marea Caspică, conform unei agenţii iraniene de presă semioficiale.
Conform informaţiilor difuzate sâmbătă de agenţia Fars, amiralul Abbas Zamini ar fi declarat că Teheranul are în plan să desfăşoare „submarine uşoare” în Marea Capiscă, bogată în petrol şi înconjurată de Iran, Rusia, Kazahstan, Turkmenistan şi Azerbaidjan. Oficialul militar iranian nu a oferit mai multe informaţii.
Relaţiile dintre Iran şi Azerbaidjan s-au înrăutăţit în ultimul an. Iranul acuză Azerbaidjanul că ascunde terorişti antiiranieni care ar avea legături cu agenţia israeliană de spionaj Mossad. În replică, Azerbaidjanul a declarat că Iranul sprijină disidenţi islamişti. Fiecare din cele două state neagă acuzele celeilalte.
La începutul lunii iunie, Iranul a anunţat că a început „etapele iniţiale” ale conceperii de submarine alimentate nuclear. Iranul a construit în ultimii ani câteva submarine de mici dimensiuni, iar recent a recondiţionat unul din cele trei submarine non-nucleare ruseşti din clasa Kilo pe care le-a cumpărat în anii 1990.

Share our work
Turcia si Azerbaidjan pregatesc acordul Tanap

Turcia si Azerbaidjan pregatesc acordul Tanap

Acordul interguvernamental pentru construcţia gazoductului Trans-Anatolian (Tanap) ar putea fi semnat săptămâna viitoare de Turcia şi Azerbaidjan.
La finele anului trecut, Turcia şi Azerbaidjan au semnat un memorandum de înţelegere pentru construcţia unei conducte de gaze cu o lungime de 2.000 de kilometri care să facă legătura între frontiera Turciei cu Azerbaidjanul şi graniţa Turciei cu Bulgaria. “Lucrările au intrat în faza finală. Se aşteaptă ca acordul interguvernamental să fie semnat săptămâna viitoare la Istanbul”, a declarat un oficial turc de rang înalt, citat de agenţiile de pesă internaţionale. Un alt oficial a spus că ceremonia de semnare ar putea avea loc pe data de 26 iunie, în prezenţa premierului turc Tayyip Erdogan şi a preşedintelui azer Ilham Aliev, dar există şi posibilitatea să fie amânată câteva zile.
Turcia are o participaţie de 20% în proiectul Tanap, în timp ce compania petrolieră azeră Socar deţine o participaţie de 80%. Conducta Tanap, al cărei preţ estimativ este de cinci-şapte miliarde de dolari, ar urma să aibă o capacitate de 16 miliarde metri cubi pe an şi va utiliza gazele naturale produse la zăcământul Shah Deniz II. Odată aprobat, lucrările de construcţie ar urma să demareze la finele lui 2013 sau începutul lui 2014. Analiştii avertizează că proiectul Tanap ar putea submina proiectul Nabucco, chiar dacă oficialii turci susţin că Turcia va continua să fie parte a proiectului Nabucco.

Share our work
Romania-Azerbaidjan, 20 de ani de relatii diplomatice

Romania-Azerbaidjan, 20 de ani de relatii diplomatice

În urmă cu 20 de ani, România devenea al doilea stat, după Turcia, care a recunoscut independenţa Republicii Azerbaidjan, la 11 decembrie 1991.
Relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost stabilite formal la 19 iunie 1992, iar Ambasada României la Baku a fost deschisă la 3 noiembrie 1998. În perioada de timp scursă de la recunoaşterea independenţei Republicii Azerbaidjan de către România şi stabilirea relaţiilor diplomatice au avut loc mai multe vizite şi întrevederi bilaterale la nivel înalt.
Ministerul Afacerilor Externe salută astfel aniversarea a 20 de ani de la stabilirea de relaţii diplomatice cu Republica Azerbaidjan, după recunoaşterea de către ţara noastră a independenţei acestui stat la 11 decembrie 1991. MAE precizează că, în cei 20 de ani, relaţiile dintre cele două state s-au dezvoltat progresiv, înregistrând o evoluţie ascendentă, ca rezultat al iniţiativelor şi demersurilor convergente ale ambelor părţi de consolidare a încrederii şi cooperării în diverse domenii de interes.
Potrivit sursei citate, un moment de referinţă în relaţiile dintre România şi Azerbaidjan l-a constituit semnarea la 28 septembrie 2009 de preşedinţii celor două ţări a „Declaraţiei privind stabilirea unui Parteneriat Strategic între România şi Republica Azerbaidjan”. România şi Republica Azerbaidjan sunt iniţiatoare ale proiectului AGRI (Interconectorul Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria). „Implementarea acestui proiect este în măsură să devină tema-fanion a cooperării România-Azerbaidjan”, subliniază MAE.
De asemenea, ministerul arată că adoptarea, la 18 aprilie 2011, a Planului de Acţiune pentru implementarea Parteneriatului Strategic între România şi Republica Azerbaidjan a consolidat bazele cooperării bilaterale în domeniile politic, energetic, economic şi de securitate, precum şi colaborarea în cadrul organizaţiilor internaţionale şi în sfera culturii. „Pe termen lung, România priveşte cu optimism evoluţia relaţiilor cu Republica Azerbaidjan şi speră că agenda viitoare a contactelor preconizate cu partenerii azeri va permite dezvoltarea în continuare a relaţiilor bilaterale”, se mai arată în sursa citată.

Share our work
Socar vrea sa investeasca zeci de miliarde de euro in Turcia

Socar vrea sa investeasca zeci de miliarde de euro in Turcia

Compania petrolieră de stat din Azerbaidjan Socar intenţionează să investească în următorii opt ani până la 17 miliarde de euro într-o serie de proiecte energetice din Turcia.
Vicepreşedintele Socar, Suleiman Gasimov, a declarat joi că investiţiile vor include 5,5 miliarde de dolari pentru construcţia unei noi rafinării şi 800 milioane de dolari pentru construcţia unei centrale electrice. Un alt proiect major menţionat de Gasimov este construcţia gazoductului Trans-Anatolian (TANAP), prin care Azerbaidjanul speră să poată transporta gaze naturale de la zăcământul Shah Deniz spre Europa. Grupul turc BOTAS are o participaţie de 20% în proiectul TANAP, restul acţiunilor fiind deţinute de grupul Socar.
Anterior, directorul executiv al companiei Socar, Hamza Karimov, a declarat că societatea va investi în România peste 50 de milioane de euro până la finalul anului 2012 în extinderea reţelei de staţii de distribuţie şi estimează o cifră de afaceri de peste 300 de milioane de euro aferentă anilor 2012 şi 2013.
Versiunea completă a gazoductului Nabucco rămâne în continuare o opţiune pentru transportul gaze naturale din regiunea Caspică în Europa, în pofida afirmaţiilor contrare făcute de gigantul petrolier BP, a declarat recent directorul adjunct de la compania Socar, Elshad Nassirov.
Directorul diviziei de rafinare şi marketing de la BP, Iain Conn, a declarat recent că versiunea completă a Nabucco nu mai este luată în considerare pentru transportul gazelor naturale de partenerii care dezvoltă zăcământul de gaze Shah Deniz 2 deoarece nu este o opţiune viabilă. “I-am informat pe cei de la BP că nu suntem de acord cu aceste declaraţii. BP şi-a cerut scuze şi a calificat comentariile drept o opinie privată. BP are propriile interese însă nu decide singură care va fi conducta selectată”, a subliniat Elshad Nassirov. “Pentru noi, Nabucco este în continuare o opţiune deoarece alternativa propusă, conducta Trans Anatolian (TANAP), este deocamdată doar un concept”, a adăugat directorul adjunct de la Socar.

Share our work
Socar vrea sa investeasca zeci de miliarde de euro in Turcia

Socar priveste cu optimism proiectul Nabucco

Versiunea completă a gazoductului Nabucco rămâne în continuare o opţiune pentru transportul gaze naturale din regiunea Caspică în Europa, în pofida afirmaţiilor contrare făcute de gigantul petrolier BP, a declarat marţi directorul adjunct de la compania Socar, Elshad Nassirov.
Directorul diviziei de rafinare şi marketing de la BP, Iain Conn, a declarat recent că versiunea completă a Nabucco nu mai este luată în considerare pentru transportul gazelor naturale de partenerii care dezvoltă zăcământul de gaze Shah Deniz 2 deoarece nu este o opţiune viabilă. „I-am informat pe cei de la BP că nu suntem de acord cu aceste declaraţii. BP şi-a cerut scuze şi a calificat comentariile drept o opinie privată. BP are propriile interese însă nu decide singură care va fi conducta selectată”, a subliniat Elshad Nassirov. „Pentru noi, Nabucco este în continuare o opţiune deoarece alternativa propusă, conducta Trans Anatolian (TANAP), este deocamdată doar un concept”, a adăugat directorul adjunct de la Socar.
Elshad Nassirov şi-a exprimat speranţa că până la finele lunii iunie se va ajunge la un acord cu Turcia cu privire la conducta TANAP. Potrivit lui Nassirov, proiectul TANAP ar fi mai mic şi mai ieftin decât Nabucco, dar ar putea fi extins ulterior dacă va fi nevoie. În situaţia în care proiectul TANAP va primi aprobarea finală, Elshad Nassirov crede că proiectul Nabucco West (o versiune mai scurtă a conductei iniţiale care ar face legătura între Austria şi graniţa Bulgariei cu Turcia) are 50% şanse să fie selectat în cursa cu conducta South East Europe Pipeline (SEEP), susţinută de BP.
Proiectul Nabucco este dezvoltat de consorţiul Nabucco Gas Pipeline International, din care fac parte companiile Transgaz Mediaş (România), OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Botas (Turcia) şi RWE (Germania). Gazoductul va transporta gazele extrase din Asia Centrală şi va străbate Turcia, Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. La mijlocul acestei luni, consorţiul Nabucco a înaintat consorţiului Shah Deniz II o propunere privind construcţia unui gazoduct numit Nabucco Vest, care ar urma să transporte gaze naturale provenind din regiunea caspică, începând de la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia până la Baumgarten (Austria) şi mai departe. Nabucco Vest va beneficia de acelaşi cadru legal existent ca şi conceptul de bază Nabucco, şi anume de Acordul Interguvernamental, Acordurile de Sprijin ale Proiectului şi derogări privind accesul terţilor, şi va avea exact aceeaşi rută ca şi acesta pe teritoriul Uniunii Europene.

Share our work