de Isac Mihai | iul. 23, 2024 | Editorial
Retragerea lui Joe Biden din poziția de președinte al Statelor Unite ar putra avea un impact semnificativ asupra politicii SUA în bazinul Mării Negre, un punct strategic de interes din punct de vedere geopolitic.
Biden a fost un susținător ferm al NATO și a consolidat relațiile cu aliații europeni. Un nou președinte ar putea aduce o schimbare în această dinamică, fie prin întărirea cooperării, fie prin reducerea angajamentului SUA față de NATO. Acest lucru ar putea afecta capacitatea de descurajare a amenințărilor din regiunea Mării Negre, în special în fața Rusiei.
Președintele Biden a adoptat o abordare destul de dură față de Rusia, impunând sancțiuni și sprijinind Ucraina. Un nou lider ar putea avea o abordare diferită, fie prin intensificarea măsurilor împotriva Rusiei, fie prin încercarea de a detensiona relațiile, ceea ce ar putea influența stabilitatea în regiune. Acest discurs anti-Ucraina al candidatului republican, Donald Trump, a trezit nemulțumiri în cancelariile occidentale, dar și la Kiev.
Ucraina și Georgia sunt două țări-cheie din bazinul Mării Negre care beneficiază de sprijinul SUA pentru a-și întări securitatea și suveranitatea. Dacă succesorul lui Biden menține politica actuală, sprijinul pentru Ucraina și Georgia ar continua, ceea ce ar contribui la stabilitatea regională. O reducere a sprijinului militar și financiar ar putea încuraja Rusia să adopte o politică mai agresivă în regiune.
Regiunea Mării Negre este importantă din punct de vedere energetic, având rezerve semnificative de petrol și gaze naturale, precum și fiind un coridor de tranzit pentru resurse energetice din zona Caspică spre Europa. Politicile energetice ale SUA sub Biden au sprijinit diversificarea surselor de energie pentru a reduce dependența Europei de gazul rusesc. O schimbare de administrație ar putea modifica aceste priorități.
Biden a încercat să întărească relațiile economice cu țările din regiunea Mării Negre prin acorduri comerciale și investiții strategice. Un nou lider ar putea continua sau inversa aceste inițiative, afectând astfel dezvoltarea economică și influența SUA în zonă.
Deciziile unui nou președinte, democrat ori republican, vor fi influențate de contextul politic intern, inclusiv de presiunile din partea Congresului, opiniei publice și diverselor grupuri de interes. Dacă Senatul ori Congresul vor avea o culoare politică diferită decât Casa Albă putem asista la apariția unor crize politice succesive care vor limita capacitatea SUA de a se implica în regiunea Mării Negre.
Relațiile cu alte mari puteri, precum China, și evenimentele globale care pot schimba prioritățile de politică externă ale SUA, mai ales atunci când vorbim de situația Taiwan-ului, dar și din jurul Mării de Sud.
Retragerea lui Biden ar putea duce la schimbări semnificative în politica SUA în bazinul Mării Negre, influențând securitatea, stabilitatea și echilibrul de putere în această regiune strategică. Impactul exact va depinde de politica adoptată de succesorul său și de contextul internațional în momentul schimbării.
Partidul Democrat din Statele Unite are o poziție fermă și strategică față de situația din regiunea Mării Negre și amenințarea rusească, reflectată în mai multe inițiative și documente oficiale.
În 2023, Statele Unite au lansat o strategie dedicată regiunii Mării Negre, bazată pe cinci piloni: securitate, economie, energie, reziliență democratică și angajament diplomatic. Aceasta subliniază importanța Mării Negre în stabilitatea globală și securitatea alimentară, și necesitatea de a sprijini aliații NATO din regiune, precum România, Bulgaria și Turcia. Recenta inițiativă privind lansarea unei misiuni comune de deminare a statelor riverane, membre ale NATO.
Partidul Democrat susține, cel puțin declarativ, întărirea prezenței NATO în regiunea Mării Negre și cooperarea militară între statele riverane pentru a contracara agresiunile rusești. Aceasta include măsuri precum neutralizarea minelor rusești și patrularea maritimă.
Un aspect esențial al strategiei unei SUA condude de democrați este combaterea campaniilor de dezinformare rusești, care încearcă să submineze stabilitatea regională și încrederea în valorile democratice. Partidul pune accent pe educația în domeniul alfabetizării mediatice și sprijinirea presei independente.
În plan economic, democrații promovează investiții transparente și diversificarea surselor de energie, inclusiv soluții de energie curată, pentru a reduce dependența regiunii de resursele rusești.
Aceste măsuri reflectă un angajament profund al Partidului Democrat de a asigura stabilitatea și securitatea în regiunea Mării Negre, contracarând influența malignă a Rusiei și sprijinind suveranitatea și integritatea teritorială a statelor din zonă.
Dacă este să vorbim despre politica Statelor Unite în bazinul Mării Negre, fără a ne uita la culoarea politică a liderului de la Casa Albă, aceasta este centrată pe obiective de securitate, economice și geopolitice. Regiunea este deosebit de importantă datorită poziției sale strategice, resurselor energetice și proximității față de conflictele din Ucraina și alte zone de interes.
SUA au consolidat prezența militară în bazinul Mării Negre prin exerciții comune cu aliații NATO și desfășurarea de forțe în țările riverane, precum România și Bulgaria. Acest lucru este menit să descurajeze agresiunile rusești și să asigure stabilitatea regională.
SUA au furnizat asistență militară și economică semnificativă Ucrainei și Georgiei, susținându-le în eforturile lor de a-și proteja suveranitatea și integritatea teritorială în fața agresiunii rusești.
SUA au încurajat diversificarea surselor de energie în Europa pentru a reduce dependența de gazul rusesc. Proiecte precum Coridorul Sudic de Gaz, care aduce gaze naturale din Azerbaidjan prin Turcia în Europa, sunt esențiale în această strategie. SUA au mai promovat investițiile în infrastructura energetică și de transport din regiune. De asemenea, au susținut reformele economice și democratice în statele riverane pentru a le integra mai bine în economia globală.
În perioada 2022-2024, SUA și-au intensificat prezența militară în Marea Neagră prin exerciții militare comune cu țările NATO din regiune, inclusiv România și Bulgaria, dar și creșterea desfășurării de nave de război și aeronave în regiune pentru a asigura libertatea de navigație și a demonstra angajamentul față de securitatea aliaților.
SUA au continuat să ofere sprijin semnificativ Ucrainei, inclusiv ajutor militar în echipamente și antrenamente, pentru a rezista agresiunii rusești. În plus, Georgia a beneficiat de sprijin pentru a-și întări capacitățile defensive și a-și îmbunătăți relațiile cu NATO. Recentele evoluții politice de la Tbilisi au dus la înghețarea acestui tip de relații.
Administrația Biden a menținut și extins sancțiunile împotriva Rusiei ca răspuns la agresiunile acesteia în Ucraina și alte acțiuni destabilizatoare. Sancțiunile au vizat sectoare cheie ale economiei rusești, inclusiv energie și finanțe. SUA au lucrat îndeaproape cu aliații europeni pentru a asigura o abordare comună față de securitatea în Marea Neagră. Acest lucru a inclus coordonarea sancțiunilor și sprijinul pentru inițiativele regionale de securitate.
Politica SUA în bazinul Mării Negre în perioada 2022-2024 a fost caracterizată de o abordare comprehensivă menită să contracareze influența rusă, să sprijine aliații și partenerii regionali și să asigure stabilitatea și securitatea în această regiune strategică. Pe măsură ce contextul geopolitic evoluează, este probabil ca SUA să continue să ajusteze și să intensifice eforturile în această direcție.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și fostul președinte american Donald Trump au avut recent o convorbire telefonică vineri Este prima lor conversație de când Trump a părăsit Casa Albă și a avut loc la o zi după ce acesta a acceptat oficial nominalizarea Partidului Republican pentru funcția de președinte.
Discuția dintre Zelenski și Trump a avut loc, totodată, pe fondul îngrijorărilor din Europa cu privire la politica lui față de războiul din Ucraina, în cazul în care ar câștiga alegerile prezidențiale din noiembrie. Zelenski a anunțat pe rețeaua X că a vorbit cu candidatul republican despre „importanța vitală a sprijinului bipartizan și bicameral” al Statelor Unite pentru Ucraina. De asemenea, liderul ucrainean a menționat că cei doi au convenit asupra unei viitoare întâlniri „personale” pentru a discuta despre pacea cu Rusia.
În același timp, Zelenski l-a felicitat pe Trump pentru nominalizarea republicană și a condamnat tentativa de asasinat împotriva sa din urmă cu o săptămână. Ucraina a mizat prea mult pe o victorie democrată la alegerile din noiembrie 2024, fiind nevoie de o reajustare a acestor așteptări.
La rândul său, Trump a publicat un mesaj pe rețeaua sa Truth Social în care a precizat că a avut „o convorbire telefonică foarte bună” cu Volodimir Zelenski. „Președintele Zelenski al Ucrainei și cu mine am avut o convorbire telefonică foarte bună mai devreme astăzi. M-a felicitat pentru o Convenție Națională Republicană foarte reușită și pentru faptul că am devenit candidatul republican la funcția de președinte al Statelor Unite”, a transmis Donald Trump.
Ambițiile geopolitice ale candidatului republican au ieșit din nou la iveală prin intermediul postărilor sale. „Îl apreciez pe președintele Zelenski pentru că mi-a întins o mână pentru că eu, ca viitor președinte al Statelor Unite, voi aduce pacea în lume și voi pune capăt războiului care a costat atât de multe vieți și a devastat nenumărate familii nevinovate. Ambele părți vor fi capabile să se reunească și să negocieze un acord care să pună capăt violenței și să deschidă calea spre prosperitate”, a mai scris Donald Trump pe o rețea socială.
.De la invazia lansată de Rusia în Ucraina în februarie 2022, Donald Trump a declarat în mod repetat că ar putea pune capăt conflictului într-o zi, dar rămâne neclar cum ar face acest lucru. În cadrul dezbaterii prezidențiale din 27 iunie, Trump a declarat că termenii lui Putin pentru un acord – care ar include cedarea de către Ucraina a celor patru teritorii ocupate în prezent de Rusia – sunt „inacceptabili”.
Discuția telefonică dintre cei doi are loc la cinci ani după cea în care Trump a făcut presiuni pentru ca Zelenski să îi investigheze pe rivalul său politic Joe Biden și pe fiul acestuia, Hunter. Acel „telefon perfect”, după cum l-a descris republicanul, a dus la prima sa punere sub acuzare. Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu pentru BBC din 18 iulie că, dacă Trump va fi reales, colaborarea cu el va fi „o muncă grea, dar noi (ucrainenii) suntem muncitori”. De asemenea, el a susținut că este gata să lucreze cu oricine va fi ales președinte al SUA pentru a învinge Rusia.
Rămâne de văzut care va fi decizia electoratului american, care va alege în noiembrie 2024 atât viitorul președinte, dar și 1/3 din Senatul American, întreaga componență a Camerei Reprezentanților, dar și candidații pentru multe alte funcții de la nivel național, statal ori local.
de Isac Mihai | iun. 10, 2024 | Editorial
Comisia Europeană a comunicat recent ambasadorilor UE că Ucraina şi Republica Moldova au îndeplinit condiţiile pentru a începe negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Acest rezultat reprezintă, fără niciun dubiu, un succes oficial pentru diplomația de la Chișinău și Kiev. Totodată este un succes incontestabil al României, cel mai acerb ambasador al R. Moldova în relația cu blocul comunitar.
„Considerăm că toate etapele au fost îndeplinite de cele două ţări(…) Acum decizia este în mâinile statelor membre” se arată în comunicatul Comisiei Europene, lăsând loc unor noi speculații și jocuri de culise, pe fondul poziției autorităților de la Budapesta.
Liderii UE au convenit să înceapă negocierile de aderare cu cele două ţări în decembrie, cu condiţia ca ele să îndeplinească anumite criterii, precum combaterea corupţiei. Toate statele membre mai trebuie să aprobe în unanimitate un plan pentru desfăşurarea negocierilor înainte ca acestea să înceapă în practică.
Liderii UE au recunoscut în mod oficial Ucraina şi Republica Moldova drept candidate la aderare în urmă cu un an, în iunie 2023.
În urmă cu câteva zile un grup de 11 din cele 27 de state membre ale UE au cerut preşedinţiei belgiene a Consiliului UE să adopte încă de luna aceasta cadrele de negociere pentru aderarea Ucrainei şi Republicii Moldova la UE, pentru a putea fi convocate conferinţele interguvernamentale cu cele două ţări la sfârşitul lunii.
„Deschiderea negocierilor de aderare ar oferi o motivaţie suplimentară atât Ucrainei, cât şi Republicii Moldova”, argumentează într-o „Scrisoare comună asupra procesului de aderare la UE” cele 11 state membre semnatare ale acesteia, respectiv Republica Cehă, Estonia, Germania, Finlanda, Letonia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia şi Suedia.
„Având în vedere situaţia teribilă pe teren în Ucraina, precum şi apropiatele alegeri prezidenţiale şi referendumul asupra aderării la UE în Republica Moldova, aceasta ar ridica moralul şi ar promova implementarea de reforme în aceste ţări”, mai notează în scrisoare miniştrii de externe sau secretarii de stat din ministerele de externe care au semnat documentul adresat preşedinţiei belgiene a Consiliului UE.
Cei 11 responsabili solicită „în comun adoptarea cadrelor de negociere pentru Ucraina şi Republica Moldova de către Consiliul Afaceri Generale nu mai târziu de luna iunie, în vederea convocării conferinţelor interguvernamentale cu ambele ţări până la sfârşitul lunii iunie 2024”.
Prin acceptarea acestor cadre de negociere şi convocarea conferinţelor interguvernamentale, UE ar deschide de „facto” negocierile de aderare cu cele două ţări, au concluzionat semnatarii scrisorii.
La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a avut recent o întrevedere cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, cu prilejul încheierii, la sfârşitul lunii iunie, a mandatului Preşedinţiei belgiene a Consiliului UE.
Președintele Iohannis a pledat pentru obţinerea unui consens la nivel european asupra priorităţilor viitoare ale UE, respectiv adoptarea Agendei Strategice post-2024, până la sfârşitul acestei luni.
El a menţionat „eforturile semnificative de reformă” realizate atât de Ucraina, cât şi de Republica Moldova, în circumstanţe extrem de dificile, pledând pentru continuarea procesului de aderare cu aceste state şi pentru organizarea până la finele semestrului Preşedinţiei belgiene a conferinţelor interguvernamentale de deschidere a negocierilor cu cele două state. Nu este prima dată când liderii de la București solicită acest lucru, în mod oficial, dar și prin negocieri neoficiale cu statele partenere din blocul comunitar.
În ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, preşedintele s-a pronunţat pentru continuarea sprijinului UE pe multiple planuri. El a menţionat, de asemenea, importanţa continuării sprijinului pentru Kiev, inclusiv în perspectiva procesului de reconstrucţie ulterioară. Ucraina a suportat distrugeri de zeci, poate chiar sute de miliarde de Euro în ultimii ani.
Invazia militară rusă pe scară largă, declanșată în februarie 2022 împotriva Ucrainei, oferă un nou impuls interesului geostrategic al Uniunii Europene în favoarea extinderii, pentru a bloca planurile expansioniste ale Federației Ruse. Procesul extinderii va fi cu siguranță una dintre provocările cu care se va confrunta Bruxellesul şi în legislatura viitoare a Parlamentului European.
Din februarie 2022, UE a acordat statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, în est, iar în Balcanii de Vest, Bosniei şi Herţegovinei, regiune în care a deblocat şi începerea negocierilor cu Albania şi Macedonia de Nord.
Chiar dacă invazia militară rusă a început în 2014 prin anexarea ilegală a Crimeei și declanșarea invaziei hibride în Donbas.
Belgia, care în acest semestru deţine preşedinţia prin rotaţie a UE, susține începerea în iunie negocierile de aderare cu Kievul şi Chişinăul, chiar dacă este considerată cea mai dificilă extindere în grup din istoria blocului comunitar.
Chiar dacă R. Moldova este privită la pachet cu Ucraina, este greu de prezis care vor fi evoluțiile pe termen mediu și lung, având în vedere că nu întrevede la orizont sfârșitul războiului din Ucraina ori care vor fi condițiile în care acesta se va termina ori dacă dacă conflictul ar putea fi ”reîncălzit” mai târziu.
Republica Moldova, care organizează în data de 20 octombrie un referendum cu privire la aderarea la UE, concomitent cu primul tur al alegerilor prezidențiale, este ținta unui război hibrid intens declanșat de Federația Rusă.
Moscova a aruncat resurse umane și financiare considerabile pentru destabilizarea autorităților pro-europene de la Chișinău, R. Moldova având o perioadă foarte scurtă de timp pentru a confirma așteptările partenerilor europeni și pentru a fi trainic angajată pe drumul integrării europene.
Este greu de anticipat dacă R. Moldova va reuși să adere la UE până în 2030, cifră enunțată pentru extindere de către președinta de la Chișinău, Maia Sandu, dar și de către preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Este posibil ca nici o țară cu statut similar R. Moldova să poată respecta acest calendar dur de reforme, pe fondul exercițiilor electorale din anii următori.
Din păcate, R. Moldova are foarte multe probleme, pornind de la securitatea națională, corupția generalizată ori bomba cu ceas reprezentată de Transnistria, și până la o economie care nu este aliniată cu cea a blocului comunitar.
Faptul că în acest moment procesul de integrare europeană în sine se află într-un adevărat război al ideilor, dăunează perspectivei de aderare a R. Moldova.
Propunerea franco-germană de a crea un bloc comunitar cu mai multe viteze formată din patru cercuri concentrice, poate fi o capcană pentru R. Moldova.
Conform mass-media de la Bruxelles, un prim cerc ar trebui să includă statele din zona euro şi din zona Schengen, un al doilea în care s-ar regăsi toate ţările UE, iar un al treilea cu state asociate, precum cele din Spaţiul Economic European, Elveţia sau chiar Regatul Unit. Ultimul cerc ar trebui să înglobeze statele Comunităţii Politice Europene, concept demarat și susținut de preşedintele francez, Emmanuel Macron, care include, printre altele, ţări din Balcani şi foste republici sovietice.
Posibilitatea ca R. Moldova să rămână în afara UE pe un termen mult mai lung decât se dorește poate deveni realitate tristă dacă la Chișinău nu vor rămâne forțe politice de orientare pro-europeană după alegerile parlamentare din vara anului 2025.
Comunitatea Politică Europeană riscă să rămână doar un for unde liderii ţărilor interesate pot discuta chestiuni care vizează continentul european, fără posibilitatea de luare a unor decizii similare celor luate de statele membre cu drepturi depline ale blocului comunitar. Cel mai probabil, această comunitate să rămână doar un proiect defunct după ce liderul francez Macron nu va mai ocupa nicio funcție oficială.
Sprijinul românesc a fost, este și va rămâne crucial pentru orice demers pentru integrare europeană întreprins de Chișinău.
Recent, Cristian-Leon Ţurcanu, ambasador al României la Chișinău, menționa că „împreună trebuie să devenim mai rezilienţi şi să ne asigurăm că viitorul european al R. Moldova devine realitate”. Acest scurt îndemn trebuie privit ca o asigurare oficială oferită de România populației R. Moldova că Bucureștiul este alături de ea, indiferent de cine va veni la guvernare la Chișinău.
de Isac Mihai | apr. 1, 2024 | Editorial
Aniversarea a două decenii de când România a devenit membru cu drepturi depline a NATO repune pe tapet necesitatea consolidării flancului pontic al Alianței. Amenințarea reprezentată de reimperializarea politicii externe a Federației Ruse pune în pericol întregul bazin al Mării Negre.
Pe 29 martie 2004, România a aderat oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Pe 2 aprilie în acelaşi an, drapelul românesc a fost arborat la sediul NATO din Bruxelles.
NATO rămâne cea mai importantă și puternică organizație politică și de securitate din istorie, iar relevanța sa este cu atât mai mare în contextul extrem de complex pe care îl traversăm. În cei 20 de ani de la aderarea României, numărul crizelor internaționale de securitate s-a înmulțit semnificativ, culminând cu războiul de agresiune ilegal, ilegitim și neprovocat al Federației Ruse împotriva Ucrainei, a declarat președintele român cu această ocazie.
Pentru România, apartenența la NATO, la Uniunea Europeană și Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii reprezintă pilonii politicii externe și de apărare. Nu este greu de imaginat care ar fi fost soarta României dacă nu făceam parte din NATO, dar acest statut nu trebuie să ducă la încetarea eforturilor de consolidare a armatei române prin achiziții de sisteme de armament și investiții în resursele umane ale armatei, pentru a putea răspund și în viitor amenințărilor din Est.
România este un partener esențial în dezvoltarea eforturilor de descurajare și apărare ale Alianței pe Flancul Estic, inclusiv prin operaționalizarea scutului antirachetă de la Deveselu și prin întărirea, alături de aliații din NATO, a securității la Marea Neagră.
Cel mai recent exemplu este demararea lucrărilor la orașul militar din zona bazei militare Mihail Kogălniceanu din Constanța, în care vor putea locui peste 10.000 de militari NATO.
Extinderea bazei ar urma să fie realizată în cinci ani, Guvernul român investind în acest proiect 2,5 miliarde de euro. Noua bază modernizată de la Mihail Kogălniceanu și orașul care se va dezvolta în jurul ei este concepută pentru a putea prelua logistică și resurse umane de la cea din Rammstein, din Germania.
Tranformarea Dobrogei într-un adevărat portavion va crește siguranța bazinului Mării Negre. România își dovedește încă odată statutul de important furnizor de securitate la nivel regional și euroatlantic.
Oficiali din toate statele NATO au recunoscut faptul că România ocupă un loc important şi strategic în cadrul Alianţei, inclusiv ca o ancoră în partea de sud a Flancului estic şi ca stat riveran la Marea Neagră, zonă de importanţă strategică pentru securitatea europeană. La summiturile NATO de la Madrid şi Vilnius partea română a pus pe agenda aliaților problema consolidării prezenței NATO în bazinul Mării Negre.
Necesitatea înființării unui grup naval permanent al NATO în bazinul Mării Negre este tot mai des menționată în discursurile oamenilor politici și în diferite analize. România, Bulgaria și Turcia trebuie să identifice o soluție comună pentru asigurarea securității Mării Negre. Modelul Mării Baltice, care a devenit practic un lac NATO după aderarea Suediei și Finladei, poate fi un bun exemplu pentru regiunea Mării Negre. Consolidarea relațiilor dintre NATO și Ucraina ori chiar acceptarea Ucrainei în calitate de membru cu drepturi al NATO poate oferi noi posibilități de întărire a flancului pontic.
Șefa diplomației de la București, Luminița Odobescu, a subliniat foarte bine că „articolul 5 pe care îl pomenim aproape zilnic este cu atât mai relevant, iar această deviză ‘Toţi pentru unul, unul pentru toţi’ este prezentă şi mai puternic în ziua de astăzi”.
Cu privire la schimbările aduse de anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, în 2014, respectiv de războiul din Ucraina început în urmă cu doi ani, ministrul român a spus că „NATO s-a adaptat permanent la diversele provocări de securitate, inclusiv prin valurile de extindere”.
Odobescu a afirmat că, în acest context, „România a continuat să fie vocală şi să îşi promoveze obiectivele în cadrul NATO şi rezultatele s-au văzut în mod direct, inclusiv prin creşterea prezenţei militare pe teritoriul nostru”. Ea a adăugat că un exemplu este reacţia aliată după ce drone ruse au căzut pe teritoriul României iar aliaţii au crescut prezenţa militară în ţara noastră şi au consolidat supravegherea aeriană.
Ea a apreciat că recunoaşterea de către NATO a rolului strategic al Mării Negre este o reuşită.
„NATO a încercat să răspundă şi unor obiective ale aliaţilor. Pentru România, regiunea Mării Negre şi Flancul estic au fost întotdeauna prioritate şi au fost promovate constant pe agenda reuniunilor NATO. (…) Am reuşit să promovăm rolul strategic al Mării Negre pe agenda NATO, să avem rezultate importante şi să ne promovăm interesele în ceea ce priveşte consolidarea posturii de apărare şi descurajare pe Flancul estic”, a completat ministrul.
Ea a subliniat că aceste obiective ale României au devenit şi mai relevante în contextul actual de securitate şi a menţionat, în acest sens, Summitul NATO care va avea loc în această vară, la Washington.
„În general, noi, cei din Flancul estic, inclusiv România, de fiecare dată, nu numai la NATO, dar şi în cadrul Uniunii Europene, am explicat şi explicat partenerilor noştri ce poate să facă Rusia, ce face Rusia şi care sunt obiectivele Rusiei. Le ştim din istoria trecută şi din cea recentă. (…) Trecutul te învaţă foarte multe şi o ştim şi noi din propria noastră experienţă şi cred că am avut destule semne de avertizare. Le-am avut în 2008 – am văzut ce s-a întâmplat în Georgia -, le-am avut în 2014 (anexarea ilegală a Crimeei – n.r.) şi evident, le avem într-un mod dramatic acum – un război început acum doi ani. Deci cred că situaţia este una foarte clară. Rusia este şi va rămâne o ameninţare pentru securitatea nu numai europeană, euroatlantică şi, în consecinţă, aşa cum s-a făcut în ultima perioadă, trebuie să ne adaptăm la aceste riscuri de securitate pe termen mediu şi lung”, a spus şefa diplomaţiei române.
Conform ministrului, faptul că ţara noastră are cea mai extinsă frontieră terestră cu Ucraina „şi-a pus amprenta şi asupra rolului şi poziţiei României în cadrul NATO”.
Luminiţa Odobescu a mai evidenţiat că în regiunea Mării Negre există parteneri vulnerabili, respectiv Republica Moldova şi Georgia.
„Sprijinul pentru Republica Moldova este o prioritate a politicii externe româneşti, la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce priveşte procesul de aderare la Uniunea Europeană – pot să vă spun foarte clar că România a avut un rol esenţial în toate deciziile istorice luate. Sprijinul său nu este numai unul vocal, ci este unul concret”, a punctat ea.
Ministrul a afirmat că există un parteneriat cu NATO care abordează „vulnerabilitatea” Republicii Moldova la ameninţările hibride „extrem de sofisticate”.
„Încercăm împreună cu aliaţii şi partenerii din cadrul UE şi NATO să găsim soluţii şi să sprijinim în continuare Republica Moldova. Republica Moldova este extrem de vulnerabilă la aceste ameninţări hibride. S-au luat decizii importante pentru sprijinul său”, a spus ministrul.
„Republica Moldova trebuie să fie în continuare ajutată, ceea ce vom face atât în plan european, cât şi în plan euroatlantic”, a afirmat ministrul de Externe.
Ajutor pentru Ucraina
Ministrul Luminiţa Odobescu a afirmat că formula repetată de înalţi oficiali atunci când vorbesc de nevoia de a fi alături de Ucraina nu este doar limbaj diplomatic, ci o realitate.
„Ucraina se află într-un moment critic, iar continuarea sprijinului comunităţii internaţionale pentru independenţă, suveranitate şi integritate teritorială este foarte important. Să repetăm acest lucru. Chiar dacă pare un limbaj de minister de Externe, este foarte important să continuăm să explicăm cetăţenilor noştri despre ce este vorba în acest război”, a mai menționat ministra.
de Isac Mihai | feb. 29, 2024 | Editorial
Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a anunţat, în discursul său anual către naţiune, că Rusia va face tot posibilul pentru a încheia războiul din Ucraina şi a eradica nazismul din ţara vecină.
Discursul intervine cu două săptămâni înaintea alegerilor prezidenţiale din Rusia la care este de aşteptat ca Putin să câştige un al cincilea mandat de şase ani cu o largă majoritate, în lipsa unei opoziţii reale. Astfel am asistat la un adevărat recital electoral al noului și vechiului lider de la Moscova.
Putin a declarat că Rusia nu va permite nimănui să se amestece în afacerile sale interne şi a reluat acuzaţia conform căreia Occidentul încearcă să distrugă Rusia din interior.
Liderul de la Kremlin a mai susţinut că „o majoritate clară a populaţiei” ruse sprijină decizia sa luată acum doi ani de a trimite sute de mii de militari în Ucraina. El le-a mulţumit cetăţenilor şi companiilor pentru sprijinul lor faţă de conflict şi a ţinut un moment de reculegere în timpul discursului pentru militarii căzuţi în luptă.
„Nu Rusia a fost cea care a început războiul în Donbas (regiune din estul Ucrainei, ocupată parţial de Rusia – n.r.), dar noi vom face totul pentru a-l încheia, pentru a elimina nazismul şi a îndeplini obiectivele operaţiunii militare speciale” din Ucraina, a declarat Putin în discursul rostit în faţa camerelor reunite ale parlamentului rus, reluând tezele propagandei ruse.
„Când Patria îşi apără suveranitatea şi securitatea, protejează vieţile compatrioţilor noştri în Donbas şi Novorossia (nume dat sudului ucrainean de Imperiul Rus în cea de a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în contextul războaielor ruso-turce – n.r.), rolul decisiv în această luptă dreaptă aparţine cetăţenilor ruşi, unităţii lor, dăruirii pentru ţara lor natală şi responsabilităţii pentru destinul acesteia”, a decretat şeful statului rus. „Aceste calităţi au fost manifestate clar şi fără echivoc chiar de la începutul operaţiunii militare speciale”, a adăugat el.
Paralel cu discursul lui Putin, Ministerul Apărării din Rusia a publicat buletinul său zilnic în care a informat despre „îmbunătăţirea poziţiilor” trupelor ruse în sudul Ucrainei. Anterior, timp de două săptămâni, militarii ruşi au raportat progrese în estul Ucrainei, un imbold electoral important pentru liderul de la Kremlin.
Putin le-a reamintit celor prezenţi că 2024 este anul aniversării a 10 ani de la anexarea de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea, transmite dpa, care aminteşte că această peninsulă nu este nici acum recunoscută la nivel internaţional ca făcând parte din Federaţia Rusă şi că Ucraina s-a jurat să o recucerească. Putin a insistat totuşi că Rusia este mândră de ceea ce a reuşit, prin anexarea Crimeii. „Împreună putem obţine totul”, a adăugat el.
„Fără o Rusie suverană şi puternică nu va fi posibilă o ordine mondială solidă”, a insistat şeful statului rus. „Înţelegem că Occidentul încearcă să ne târască într-o cursă a înarmării. Ei încearcă să ne epuizeze, să repete trucul pe care l-au reuşit cu Uniunea Sovietică în anii 1980”, a mai adăugat acesta.
Din acest motiv, a adăugat Putin, sarcina Rusiei este să dezvolte complexul industrial de apărare „pentru a creşte potenţialul ştiinţific, tehnologic şi industrial al ţării”.
„Trebuie să distribuim resursele cât mai raţional posibil şi să construim o economie eficientă a forţelor armate, pentru a obţine maximum pentru fiecare rublă cheltuită pentru apărare”, a adăugat el.
Putin a anunţat că Rusia „este deschisă unui dialog în detaliu cu toate ţările şi organismele internaţionale interesate” în „edificarea în viitorul apropiat a unui nou sistem de securitate în Eurasia, indivizibil şi cu condiţii egale pentru toţi”.
„Forţele nucleare strategice sunt într-o stare de deplină pregătire pentru utilizare garantată”, a avertizat Putin.
El a mai declarat că sistemul antiaerian hipersonic nu numai că a fost pus în funcţiune, „dar este şi folosit cu eficienţă ridicată pentru a atinge ţinte deosebit de importante în cursul operaţiunii militare speciale” din Ucraina, aşa cum numeşte Rusia invazia pe care a lansat-o împotriva ţării vecine la 24 februarie 2022.
În discursul său, Putin a anunţat că Rusia a folosit sisteme avansate de armament, inclusiv rachete hipersonice Zircon, şi că deţine în mod ferm avantajul militar în Ucraina.
„Unităţile noastre menţin în mod ferm iniţiativa. Avansează ferm într-o serie de zone şi eliberează tot mai multe teritorii”, a afirmat Putin, care a evidenţiat experienţa de luptă obţinută de trupele Moscovei în cei mai bine de doi ani de război.
„Complexul hipersonic de pe mare Zircon a fost deja folosit în luptă. Unităţile hipersonice cu rază de acţiune intercontinentală Avangard (şi) sistemele laser Peresvet sunt în serviciu de luptă. Testele rachetei de croazieră cu rază nelimitată Burevestnik sunt în curs de finalizare. Şi vehiculul subacvatic fără pilot Poseidon… Primele rachete balistice grele Sarmat produse în serie au fost livrate trupelor”, a detaliat preşedintele rus, citat de mass-media.
„Occidentul a provocat conflictul din Ucraina, din Orientul Mijlociu, în alte regiuni din lume, şi continuă să mintă, uneori fără ruşine, spunând că Rusia intenţionează vezi Doamne să atace Europa”, a spus Putin.
El a avertizat totodată NATO că consecinţele unei desfăşurări de trupe aliate în Ucraina vor fi „tragice” şi a calificat drept „aberaţii” acuzaţiile potrivit cărora Moscova s-ar pregăti să atace Europa.
„Au început să vorbească despre posibilitatea de a trimite în Ucraina contingente militare ale NATO, dar să ne reamintim soarta acelora care, la vremea lor, au trimis trupe pe teritoriul ţării noastre. Însă acum consecinţele pentru potenţialii intervenţionişti vor fi mult mai tragice” decât în timpul celui de-al Doilea Război Mondial deoarece Rusia are în prezent arme care pot lovi ţinte aflate pe teritoriul inamicului, a insistat şeful statului rus, citat de EFE. „Ei cred că (războiul) e ca în desenele animate”, a adăugat Putin.
Putin, în vârstă de 71 de ani, le-a sugerat politicienilor occidentali să-şi amintească de soarta celor care – precum liderul Germaniei naziste, Adolf Hitler, şi Napoleon Bonaparte al Franţei – au invadat ţara în trecut fără sorţi de izbândă.
Ţările occidentale „trebuie să priceapă că şi noi avem arme capabile să atingă ţinte pe teritoriul vostru”, a avertizat Putin. „Tot ceea ce inventează ei acum, cu ce sperie lumea, toate acestea constituie o ameninţare reală a unui conflict cu utilizarea armelor nucleare, ceea ce înseamnă distrugerea civilizaţiei. Oare ei chiar nu înţeleg acest lucru?”, a spus el.
Totodată, şeful statului rus a apreciat că Rusia va trebui să-şi consolideze districtul militar vest, acum că Suedia şi Finlanda au aderat la NATO. Finlanda are o graniţă terestră lungă cu nord-vestul Rusiei.
„Recent, au existat din ce în ce mai multe acuzaţii nefondate împotriva Rusiei, de exemplu că se presupune că vom desfăşura arme nucleare în spaţiu. O astfel de insinuare, care nu este altceva decât o insinuare, este un truc pentru a ne atrage în negocieri în propriile lor condiţii, care sunt favorabile numai Statelor Unite”, a afirmat şeful statului rus.
„Prin urmare, avem toate motivele să credem că declaraţiile autorităţilor americane de astăzi despre presupusul lor interes în negocierile cu noi pe probleme de stabilitate strategică sunt demagogie… În ajunul alegerilor prezidenţiale din SUA, vor pur şi simplu să le arate cetăţenilor şi tuturor celorlalţi că încă conduc lumea”, a mai spus Putin în acest discurs nuclear.
de Isac Mihai | ian. 31, 2024 | Editorial
Pontus Euxinus rămâne și în acest an pe agenda politicii externe românești, pe fondul prelungirii invaziei militare ilegale declanșate de Federația Rusă împotriva Ucrainei.
Ministrul român de externe Luminiţa Odobescu a declarat recent că este necesar să ne ajutăm partenerii vulnerabili, Ucraina şi Moldova, pentru că altfel, „riscurile sunt majore pentru noi şi nu ştim ce se va întâmpla în următorii ani”.
Aceste declarații vin în contextul atenţionărilor tot mai dese venite din partea unor oficiali militari care spun că trebuie să fim pregătiţi de un război cu Moscova. Federația Rusă vorbeşte foarte mult despre sfere de influenţă, dar nu se referă numai la Ucraina, ci se referă inclusiv la estul Europei, a avertizat şefa diplomaţiei române.
Șefa diplomației de la București a precizat că „România beneficiază la acest moment de cele mai solide garanţii de securitate din istoria sa. Este un lucru important, dar, evident, trebuie să ne pregătim în continuare”.
Trebuie să fim naivi dacă nu vedem pericolul pentru România în cazul în care Ucraina și R. Moldova ar fi aservite intereselor Federației Ruse. Posibilitatea unei vecinătăți imediate cu Federația Rusă și amenințarea unor nave rusești patrulând pe Dunăre ori pe Marea Neagră trebuie să îngrijoreze factorii de decizie de la București.
„Rusia vorbeşte foarte mult de sfere de influenţă, dar atunci când vorbeşte de sferă de influenţă, nu se referă numai la Ucraina, se referă inclusiv la estul Europei”, a atras atenţia Luminiţa Odobescu. „Şi noi întotdeauna, statele din flancul estic, am spus întotdeauna partenerilor noştri să avem grijă. Şi, din păcate, am avut dreptate”, a mai punctat ea.
Republica Moldova rămâne în continuare un stat extrem de vulnerabil, fiind ţinta ofensivei hibride declanșate de Kremlin. Anii electorali 2024 și 2025 complică situația politică de la Chișinău, România, NATO și Uniunea Europeană fiind direct interesate de stabilitatea regiunii.
Partea română s-a folosit de contextul summitul NATO de la Vilnius pentru a solicita consolidarea posturii de apărare pe flancul estic, iar rolul geostrategic al Mării Negre a fost recunoscut.
Faptul că Legislativul american a adoptat recent o strategie pentru Marea Neagră confirmă importanța acestui spațiu pentru aliații strategici ai României.
În acest context, Luminiţa Odobescu și alți înalți oficiali români au menționat că Bucureștiul continuă dialogul cu partenerii americani, șefa diplomației de la București având recent o întrevedere cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. „Am discutat despre modul în care putem să facem şi mai vizibilă Marea Neagră pe agenda NATO şi pe agenda de dialog cu partenerii noştri americani”, a menţionat ea.
Factorii de decizie de la București au susținut în permanență intensificarea sprijinul pentru ţările din regiune, în special pentru Republica Moldova. „Să nu uităm că avem două decizii importante care privesc state din regiunea noastră. O decizie istorică de lansare a negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, dar şi acordarea statutului de ţară candidată pentru Georgia. Deci lucrăm pe toate componentele, ca să spun aşa, pentru a asigura securitatea, pe de o altă parte, dar şi prosperitatea şi conectivitatea dintre ţările noastre”, a menţionat Luminița Odobescu.
Săptămâna trecută, Ambasada SUA la Bucureşti şi Comandamentul Forţelor SUA din Europa (EUCOM) au găzduit o întâlnire cu participarea unor oficiali americani, discuţiile vizând subiecte de politică externă, eforturile diplomatice ale Statelor Unite, precum şi interesele de securitate din regiunea Mării Negre.
„Marea Neagră este esenţială pentru pacea şi stabilitatea globală, iar importanţa ei este de aşteptat să crească în următorii ani. Este o rută vitală de tranzit la export, iar interconexiunile sale facilitează comerţul şi fluxurile de energie dintre Europa, Eurasia şi Orientul Mijlociu, transformând-o într-un centru economic crucial. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cel mai important conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial şi cea mai mare ameninţare de astăzi la adresa ordinii internaţionale. Un astfel de atac asupra ordinii internaţionale de pretutindeni afectează pacea şi stabilitatea peste tot, inclusiv în regiunea Mării Negre”, a declarat ambasadoarea SUA în România, Kathleen Kavalec, se arată în comunicat.
La rândul său, comandantul EUCOM, generalul Christopher Cavoli, a declarat că „invazia Ucrainei de către Rusia a schimbat mediul de securitate din regiunea Mării Negre. Regiunea are o importanţă geostrategică critică pentru USEUCOM, pentru aliaţii şi partenerii noştri. Această conferinţă a reunit lideri diplomatici şi militari ai Statelor Unite, cu accent pe promovarea securităţii teritoriale colective a Regiunii Mării Negre”.
Un aport important la consolidarea securității în bazinul Mării Negre este semnarea de către ministrul român al Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a Memorandumului de Înțelegere privind constituirea grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră – MCM Black Sea, o inițiativă în premieră pentru statele aliate riverane.
Alături de ministrul român, la ceremonia de semnare au participat, din partea statelor inițiatoare, omologii sîi din Bulgaria și Turcia.
În cadrul ceremoniei oficiale de semnare a Memorandumului, oficialul român a evidențiat importanța acestui proiect pentru siguranța navigației în Marea Neagră, dar și pentru postura aliată de descurajare și apărare pe flancul estic.
Înaltul oficial de la București a subliniat că securitatea regiunii Mării Negre rămâne o prioritate absolută pentru România, iar Memorandumul de Înțelegere privind constituirea grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră va permite și altor state aliate și partenere să contribuie la această inițiativă.
„Prin lansarea MCM Black Sea demonstrăm solidaritatea și angajamentul nostru comun în contracararea amenințărilor minelor marine care plutesc în derivă în Marea Neagră. Aștept cu încredere implicarea, pe viitor, a partenerilor NATO riverani, Grupurilor Navale Permanente ale NATO și a altor state aliate, consolidând astfel cooperarea și interoperabilitatea în asigurarea securității Mării Negre și a regiunii Euro-Atlantice. La nivel național, depunem eforturi să realizăm mai mult. Luna trecută, prima dintre cele două nave vânătoare de mine achiziționate din Marea Britanie a intrat în serviciul Forțelor Navale Române. Această nouă capabilitate, înzestrată cu tehnologie de ultimă generație, va contribui semnificativ la îndeplinirea misiunilor de identificare și neutralizare a minelor din Marea Neagră”, a mai precizat ministrul român.
România a subliniat în permanență că trebuie menținută toată atenția NATO asupra evoluțiilor de securitate din regiunea Mării Negre unde, împotriva normelor dreptului internațional, Federația Rusă continuă atacurile nediscriminatorii care vizează infrastructura civilă ucraineană, fiind produse distrugeri semnificative, cu impact major asupra populației civile din Ucraina și alte state.
de Isac Mihai | ian. 2, 2024 | Editorial
Recenta decizie privind începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pune conducerea și populația statului în fața unor dileme importante.
În lipsa progreselor înregistrate pe domeniul justiției, Republica Moldova nu va putea avansa cu negocierile la celelalte capitole. Autoritățile speră ca procesul de screening să se finalizeze în 2024, lucru considerat destul de posibil, având în vedere sprijinul părții române. Experții consideră că Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative pe 9 capitole din cele 35, mai având totuși mult de lucru pentru a adopta legislația rămasă, dar mai ales pentru a o implementa.
Până la sfârșitul primăverii 2024, Chișinăul speră să organizeze o conferință guvernamentală în timpul căreia să fie setat cadru de negocieri.
În paralel, Chișinăul este deja în procesul de creare a unei echipe de negociatori și de numire a unui negociator – șef, poziție pentru care sunt vehiculate mai multe nume.
Biroul de Integrare Europeană, recent înființat se vrea a fi vârful de lance în acest context, autoritățile de la Chișinău sperând ca aceste procese să intre într-o nouă fază în următoarele câteva luni.
Factorii responsabili cu aceste negocieri au menționat că negocierile vor începe cu capitolul 23 ce ține de justiție și drepturi fundamentale. Pentru a putea deschide și alte capitole de negocieri, Chișinăul va trebui să demonstreze progrese reale pe justiție.
Faptul că autoritățile de la Chișinău au menționat că obiectivul primordial de țară este integrarea europeană este un semnal puternic pentru o situație în caree trebuie demarat un efort național, care să cuprindă nu doar Guvernul ori Administrația Prezidențială, dar și societatea civilă și fiecare cetățean individual.
Republica Moldova are oportunitate unică de a avansa mult mai rapid în acest proces de aderare decât alte țări candidate. Sprijinul României, dar și al cetățenilor din Republica Moldova, care activează deja în instituțiile europene, trebuie valorificat în mod eficient
Războiul pentru reformă trebuie dublat de un război împotriva propagandei. Decizia Guvernului de la Chișinău prin care toate companiile care activează în domeniul emisiilor de televiziune/serviciile audiovizuale vor trece o verificare a beneficiarilor săi efectivi în ceea ce privește implicarea acestora în activități de spălare ale banilor, infracțiuni grave sau deosebit de grave, acțiuni de corupție sau activități care afectează securitatea statului sau ordinea publică este una justă.
Fragilitatea Republicii Moldova la acest timp de atac hibrid obligă autoritățile să implementeze astfel de decizii,
Totodată, pentru că situația curentă în domeniul media audiovizual denotă existența cazurilor de activitate investițională cu abateri grave de la prevederile legislației și ignorarea restricțiilor în realizarea investițiilor în domeniile de importanță pentru securitatea statului, prin hotărârea publicată de Guvernul Republicii Moldova, a fost decisă sistarea temporară a valabilității actelor permisive, ca și măsură preventivă, ale companiilor SRL „Telesistem TV”, SRL „Media Resurse”, SRL „Archidoc Group”, SRL „Media Pro Group”, SRL „General Media Group Corp” și SRL „Telestar Media”, pe perioada de timp necesară colectării şi examinării de către Consiliu a informațiilor privind neconcordanțele în privința beneficiarilor efectivi şi indicii ale potențialelor încălcări.
Chiar dacă pentru cetățenii din statele din Uniunea Europeană astfel de măsuri par dure, situația de pe frontul hibrid deschis de Rusia împotriva Republicii Moldova, obligă autoritățile la astfel de măsuri.
