Republica Turcia a marcat cea de-a 100-a aniversare a înfiinţării sale ca republică de către Mustafa Kemal Ataturk prin festivităţi organizate la nivel naţional în care sunt expuse culorile drapelului naţional şi portrete ale fostului său lider. La Ankara, preşedintele Recep Tayyip Erdogan a depus o coroană de flori la mausoleul lui Mustafa Kemal Ataturk. Ataturk a proclamat Republica Turcia pe 29 octombrie 1923, la peste un an după destrămarea oficială a Imperiului Otoman.
Ataturk vs. Erdogan
El a plasat Turcia pe calea secularismului, inclusiv prin separarea strictă a bisericii şi a statului, şi trasat pentru ţara sa o orientare pro-occidentală. Femeilor li s-a permis de atunci să voteze şi să candideze pentru funcţii publice, iar alfabetul roman l-a înlocuit pe cel arab. Un cult al personalităţii în jurul lui Ataturk – părintele turcilor – continuă să se manifeste şi în zilele noastre. Însă Ataturk a fost şi criticat din cauza politicilor sale faţă de minorităţi.
În schimb, preşedintele Erdogan a fost criticat pentru islamizarea Turciei şi pentru îndepărtarea ţării sale de ideile promovate de Ataturk. Recep Tayyip Erdogan este considerat cel mai influent politician al ţării de după Ataturk şi a lăudat în repetate rânduri Imperiul Otoman.
La rândul său, Erdoğan s-a implicat în politică încă din tinerețe, fiind influențat de mișcările politice și religioase. A fost membru al mișcării islamiste și a fost implicat în diverse grupuri politice islamiște înainte de a intra în politica mainstream.
Erdoğan a fost ales prim-ministru al Turciei în 2003, când partidul său, AKP (Partidul Justiției și Dezvoltării), a obținut o majoritate zdrobitoare în parlament. În timpul mandatului său ca prim-ministru, Turcia a cunoscut o perioadă de creștere economică și stabilitate politică.
La început, Erdoğan a fost un susținător al reformelor în Turcia, cum ar fi cele legate de drepturile minorităților și deputații săi au adoptat mai multe amendamente constituționale importante în timpul mandatului său.
Putere consolidată
În 2014, Erdoğan a fost ales președinte al Turciei, ceea ce a marcat o schimbare semnificativă în sistemul politic turc, deoarece Turcia a trecut de la un sistem parlamentar la unul prezidențial.
Ascensiunea lui Erdoğan nu a fost lipsită de controverse. El a fost criticat pentru încălcarea drepturilor omului, limitarea libertății presei și consolidarea puterii executive în detrimentul parlamentului. De asemenea, el a fost implicat în conflicte regionale, cum ar fi cel din Siria.
După preluarea președinției, Erdoğan a căutat să-și consolideze puterea și controlul asupra guvernului și instituțiilor statului, ceea ce a stârnit îngrijorări în rândul unor observatori politici.
Este important de menționat că părerea despre Recep Tayyip Erdoğan variază în funcție de perspectivă. Unii îl văd ca un lider puternic care a modernizat Turcia, în timp ce alții îl critică pentru abuzurile de putere și limitarea democrației.
Erdoğan a fost supus unor critici intense și opoziției politice puternice. Protestele de amploare au avut loc în 2013 în urma planurilor de dezvoltare a Gezi Park din Istanbul, iar Erdoğan a fost acuzat de autoritarism și abuzuri împotriva protestatarilor.
Sub conducerea lui Erdoğan, Turcia și-a consolidat rolul în politica internațională, jucând un rol activ în Orientul Mijlociu și în conflictele regionale. Relațiile cu partenerii tradiționali, precum Statele Unite și Uniunea Europeană, au fost adesea tensionate.
În 2017, Turcia a adoptat o nouă constituție care a acordat președintelui puteri extinse, eliminând funcția de prim-ministru și transformând țara într-un sistem prezidențial.
Pe măsură ce timpul a trecut, guvernul condus de Erdoğan a îmbrățișat un stil de guvernare tot mai conservator, promovând valorile religioase și tradiționale și limitând anumite libertăți civile.
Situația politică din Turcia a fost marcată de evenimente precum tentativa de lovitură de stat din 2016 și starea de urgență care a urmat, care a dus la o curățare extinsă în cadrul instituțiilor statului. Turcia a fost, de asemenea, implicată în conflicte regionale, cum ar fi intervenția militară în Siria și lupta împotriva grupului terorist ISIS.
Poziții pro-HAMAS
Israelul a anunţat rechemarea în ţară a diplomaţilor săi din Turcia, pentru a „reevalua relaţiile” cu această ţară în urma unui discurs incendiar susţinut mai devreme de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care a vorbit despre „crime de război” comise de Israel în Fâşia Gaza. „Având în vedere declaraţiile grave provenite din Turcia, am dispus rechemarea reprezentaţilor diplomatici pentru a reevalua relaţiile între Israel şi Turcia”, a anunţat ministrul israelian de externe Eli Cohen. „Israel, vă declarăm în faţa lumii întregi criminal de război!”, a clamat preşedintele turc sâmbătă în faţa a sute de mii de manifestanţi pro-palestinieni adunaţi la Istanbul.
„Desigur că fiecare ţară are dreptul să se apere, dar unde este dreptatea ? Ceea ce se întâmplă în Fâşia Gaza nu este autoapărare, ci un masacru”, a continuat Erdogan, după o noapte de bombardamente israeliene violente în Fâşia Gaza, în timp ce Israelul caută să anihileze gruparea islamistă Hamas care a ucis peste 1.400 de persoane în atacul surpriză asupra Israelului pe 7 octombrie.
Preşedintele turc a acuzat de asemenea Occidentul că este „principalul vinovat pentru masacrele din Gaza”, unde peste 7.000 de oameni, majoritatea civili şi circa 3.000 dintre ei copii, au murit în urma bombardamentelor israeliene lansate imediat după atacul efectuat de Hamas.
„Oricine ştie că Israelul nu poate face niciun pas fără ei”, a remarcat Erdogan, referindu-se la liderii occidentali, cărora le-a reproşat că nici măcar nu au cerut o încetare a focului. „Aţi plâns copiii ucişi în Ucraina, de ce această tăcere faţă de copiii ucişi în Gaza?” i-a întrebat el mai departe.
Schimbând apoi puţin tonul, Erdogan le-a cerut israelienilor „să nu minimalizeze sentimentele de milă ale turcilor”. „Ascultaţi apelurile noastre la dialog, faceţi un pas în direcţia cea bună pentru voi şi pentru copiii voştri. Noi credem că nu vor exista perdanţi într-o pace justă”, a concluzionat el.
„Nici măcar încercarea preşedintelui turc de a apăra organizaţia teroristă şi cuvintele sale provocatoare nu vor schimba cu nimic ororile pe care le-a văzut întreaga lume şi nici faptul fără echivoc: Hamas = grupul Stat Islamic”, potrivit unui comunicat al Ministerului israelian de Externe.
Foto: Facebook
Interese în Caucaz
Premierul Armeniei, Nikol Paşinian, a declarat că ţara sa speră să încheie în următoarele luni un acord de pace cu Azerbaidjanul şi să se stabilească relaţii diplomatice bilaterale.
La un forum în capitala georgiană Tbilisi, el a afirmat că Armenia doreşte şi deschiderea pentru cetăţenii unor terţe state a frontierei cu Turcia, aliată apropiată a Azerbaidjanului.
Remarcile sale au fost făcute în contextul eforturilor de consolidare a păcii în Caucazul de Sud, regiune instabilă unde luna trecută Azerbaidjanul a preluat cu forţa controlul de la separatiştii armeni din teritoriul azer Nagorno Karabah.
Turcia are un interes semnificativ în regiunea Caucaz din cauza multiplelor conexiuni culturale, etnice și geopolitice. Turcia și statele din Caucaz au legături culturale și etnice puternice, în special cu Azerbaidjan și populația azeră, care este etnic și lingvistic înrudită cu turcii. Turcia susține și protejează interesele și drepturile etnicilor turci din Caucaz.
Caucazul este o regiune strategică pentru transportul și tranzitul energetic. Turcia are un interes în asigurarea accesului la resursele energetice din regiune și în dezvoltarea de rute de transport pentru petrol, gaz și alte bunuri, care pot să ocolească Rusia.
Turcia este un susținător puternic al Azerbaidjanului în conflictul cu Armenia privind regiunea Nagorno-Karabah. Această implicare se datorează atât legăturilor istorice cu Azerbaidjan, cât și intereselor strategice, deoarece soluționarea conflictului poate influența stabilitatea în regiune. Victoria armatei azere și lichidarea regimului separatist se datorează, în mare parte, sprijinului geopolitic și militar turc.
Interese imense
Turcia și Rusia au interese divergente în regiunea Caucazului. În multe privințe, Turcia vede regiunea Caucaz ca pe o zonă în care poate contracara influența Rusiei și poate promova interesul său strategic în regiune.
Ankara dorește să promoveze stabilitatea și dezvoltarea în Caucaz, deoarece instabilitatea sau conflictele din această regiune ar putea avea un impact negativ asupra securității sale și asupra relațiilor comerciale și energetice.
Turcia caută să dezvolte relații economice și comerciale solide cu statele din Caucaz. Investițiile turcești în domenii precum construcții, turism și producția industrială au crescut în regiune.
Este important de menționat că interesele Turciei în Caucaz sunt influențate de o serie de factori, cum ar fi evoluțiile politice, relațiile internaționale și dinamica regională. De asemenea, relațiile Turciei cu diferite state și grupuri etnice din Caucaz pot varia în funcție de circumstanțe.
Relațiile dintre Turcia și lumea arabă sunt, la rândul lor, complexe și au evoluat semnificativ în decursul istoriei. Iată câteva aspecte cheie legate de aceste relații:
Turcia și lumea arabă au o istorie comună datorită succesorilor Imperiului Otoman care au stăpânit multe teritorii arabe timp de secole. Această istorie comună a lăsat o amprentă puternică asupra relațiilor actuale.
Ankara și multe țări arabe au dezvoltat relații economice puternice. Comerțul, investițiile și legăturile economice au crescut semnificativ în ultimele decenii.
Turcia a susținut mișcările de schimbare politică din lumea arabă, cum ar fi Revoluția Egipteană din 2011 și Revolta Siriană începând cu 2011. Această poziție a dus la colaborarea și solidaritatea cu anumite grupuri și țări din lumea arabă.
Islamul joacă un rol important în relațiile dintre Turcia și lumea arabă, deoarece ambele părți au o majoritate musulmană. Acest lucru a favorizat colaborarea în domenii legate de religie, cultură și educație.
Cu toate acestea, relațiile dintre Turcia și lumea arabă nu au fost mereu armonioase. Anumite chestiuni, cum ar fi implicarea Turciei în conflictul din Siria, susținerea mișcării politice islamiste Frăția Musulmană și relația sa cu Qatarul au stârnit tensiuni cu state arabe precum Arabia Saudită și Egiptul.
Turcia a încercat să-și extindă influența și prezența în lumea arabă prin intermediul diplomației și cooperării politice. A organizat întâlniri de nivel înalt cu liderii din regiune și a fost implicată în eforturi diplomatice pentru rezolvarea conflictelor, cum ar fi conflictul din Libia.
Relațiile Turciei cu lumea arabă au un impact semnificativ asupra dinamicii geopolitice din Orientul Mijlociu și Nordul Africii, deoarece Turcia este un jucător important în regiune și este implicată în multiple conflicte și chestiuni regionale.
Foto: Facebook
Turcia și Balcanii
Interesele Turciei în Balcani au o istorie îndelungată și au evoluat pe măsură ce condițiile politice regionale s-au schimbat. Ankara și Balcanii au legături culturale și istorice puternice din cauza istoriei lor comune. Mai ales în statele balcanice cu o populație musulmană semnificativă, precum Bosnia și Herțegovina, Albania și Kosovo, Turcia a fost un susținător al comunităților musulmane și a promovat interesele acestor comunități.
Turcia a acordat sprijin și asistență financiară statelor balcanice cu populație musulmană, cum ar fi Kosovo, Albania și Bosnia și Herțegovina. Acest sprijin include construirea de moschei, școli religioase și proiecte umanitare.
Ankara își dorește stabilitate în regiunea Balcanilor, deoarece orice instabilitate sau conflict ar putea avea un impact negativ asupra securității și economiei sale. Prin intermediul diplomației și a cooperării regionale, Turcia încearcă să promoveze pacea și dezvoltarea în Balcani.
Turcia vede Balcanii ca un partener comercial și de investiții. Relațiile economice s-au dezvoltat semnificativ în ultimii ani, cu investiții în diverse sectoare și creșterea comerțului bilateral.
Turcia și statele balcanice care sunt membre ale NATO cooperează pentru a asigura securitatea regională. NATO joacă un rol important în asigurarea stabilității în Balcani și Turcia contribuie la acest efort.
Balcanii sunt o zonă de interes pentru mai multe puteri regionale și internaționale. Turcia își dorește să-și consolideze influența și prezența în regiunea Balcanilor, utilizând diplomația și cooperarea politică.
Este important de menționat că interesele Turciei în Balcani pot varia în funcție de evoluțiile politice și economice din regiune și de schimbările în relațiile internaționale. De asemenea, este important de menționat că interesele Turciei pot fi privite diferit de alte state sau actori internaționali, ceea ce poate duce la tensiuni sau conflicte în anumite circumstanțe.
Nu este nevoie ca nave de luptă ale NATO să intre în prezent în Marea Neagră, a declarat recent pentru mass-media regională ministrul bulgar adjunct al apărării Atanas Zaprianov, acesta adăugând că o astfel de acţiune ar fi interpretată ca o escaladare a situaţiei. Declarațiile vin pe fondul intensificării conflictului din Ucraina și a blocării comerțului maritim în regiune.
Considerații bulgare
Potrivit oficialului bulgar, războiul din Ucraina a dovedit că este nevoie să se acorde o atenţie sporită securităţii în Marea Neagră. NATO a subestimat subiectul pentru mult timp până la summitul de la Vilnius din iulie 2023, după care Alianţa a recunoscut că este important pentru întreaga organizaţie. Un proiect de lege privind securitatea Mării Negre a fost depus în Congresul SUA, a spus Zaprianov.
Convenţia de la Montreux nu permite navelor NATO să rămână în Marea Neagră mai mult de 21 de zile, a amintit el. Toate ţările care au semnat acordul îl respectă şi nu iau în considerare o modificare a acestuia, a argumentat el. După ce se încheie războiul din Ucraina, Bulgaria, România şi Turcia probabil că nu se vor descurca singure în curăţarea de mine a Mării Negre şi va fi necesară participarea unor grupuri de deminare ale NATO. Un ‘grup pentru combaterea pericolului minelor’ va fi înfiinţat între cele trei ţări, a amintit el, adăugând că memorandumul corespunzător ar trebui să fie gata în noiembrie.
Foto: navy.ro
Comentând conflictul din Orientul Mijlociu, ministrul adjunct al apărării a spus că Bulgaria are un plan pentru gestionarea unei posibile crize a migranţilor. Situaţia la graniţe este calmă deocamdată, presiunea asupra lor a scăzut, a notat el.
Flotă modernizată
În vară, Bulgaria a început construcția primei nave de patrulare de nouă generație, clasa MMPV, destinată Forțelor Armate proprii. Ceremonie de tăiere a oțelului pentru producerea carenei navei a avut loc deja pe 3 decembrie, după cum rezultă din imaginile furnizate pe contul de Linkedin al constructorului german de nave NVL Group, citat de defenceromania.ro.
Construcția navei a început la șantierul naval MTG Dolphin din Varna. Proiectul este implementat sub conducerea și coordonarea grupului german NVL, care, în noiembrie 2020, a semnat un contract pentru furnizarea a două nave de patrulare pentru Forțele Navale din Bulgaria.
Contractul reprezintă cel mai mare proiect derulat în prezent de Forțele Navale din Bulgaria, prin care țara vecină intenționează să contribuie cu nave noi și multifuncționale la misiunile comune desfășurate sub auspiciile NATO și ale Uniunii Europene. Costul programului este estimat la 420 de milioane de euro și prevede livrarea primei nave în trimestrul trei al anului 2025, iar a celei de-a doua în 2026.
Potrivit informațiilor oficiale, navele sunt din clasa MMPV (Vedete de patrulare modulare multirol – Multipurpose Modular Patrol Vessels), vor avea un tonaj de 2.300 de tone și lungimea de aproximativ 90 de metri.
De asemenea, se cunoaște că, în calitate de contractor principal, NVL Group (Naval Vessels Lürssen) a semnat un contract cu compania suedeză producătoare de armament Saab pentru integrarea pe vedetele din această clasă a unui nou sistem de cercetare și control în luptă.
Deși nu au fost încă dezvăluite alte detalii despre proiect, din datele publicate anterior pe site-ul Lürssen Defense rezultă că navele ar putea fi echipate cu unități de artilerie cu calibrul de 76 mm și 57 mm și cu două sisteme de artilerie de 20 mm.
În plus, armamentul ar putea include sisteme de rachete antinavă neprecizate și de rachete antiaeriene Mk 56.
Misiuni de deminare
Bulgaria, România şi Turcia sunt pregătite să înceapă o misiune de deminare în Marea Neagră, a anunţat anterior ministrul bulgar al apărării, Todor Tagarev. Tagarev a făcut acest anunţ în deschiderea unei conferinţe internaţionale intitulate „Câştigarea Păcii în Ucraina”, conferinţă organizată de Forumul pentru Securitate de la Sofia în parteneriat cu Ambasada SUA în Bulgaria.
„Lucrăm de două luni fără să facem informaţia publică”, a spus ministrul bulgar. „Sper că în viitorul apropiat va fi lansată această operaţiune ce va spori securitatea în apele teritoriale ale Bulgariei şi în zona sa economică exclusivă. Aceasta va ajuta, de asemenea, exporturile de grâu din Ucraina”, a adăugat Tagarev.
Ameninţarea teroristă a devenit extrem de vizibilă în contextul atacurilor teroriste declanşate de organizaţia islamistă palestiniană Hamas împotriva Israelului şi al tensiunilor care au decurs de aici şi care ar putea în continuare să escaladeze. Aceste evoluţii pot duce la o tot mai mare presiune a migraţiei asupra Bulgariei, precum şi la tensiuni între diferite facţiuni ce susţin fiecare una dintre cele două părţi în conflict. În prezent, probabilitatea este foarte redusă, a menţionat ministrul.
„În această situaţie, lucrăm cu aliaţii noştri şi aceasta este cea mai mare garanţie pentru securitatea noastră”, a spus Tagarev. El a reiterat că Bulgaria va continua să ofere ajutor politic, militar şi umanitar Ucrainei atât timp cât va fi necesar.
Foto: Facebook
Plan de dezvoltare
Ministerul Apărării din Bulgaria a mai propus recent o actualizare a Planului de dezvoltare a forţelor armate pentru anul 2026. Raportul ministrului apărării Todor Tagarev către Consiliul de Miniştri a fost publicat pe site-ul ministerului său, fiind citat copios de mass-media de la Sofia.
Planul defineşte structura funcţională şi organizatorică, organele de conducere, subordonarea, efectivele, desfăşurarea, armamentul, echipamentele şi resursele materiale ale structurilor Forţelor Armate. Potrivit Planului 2026, la fiecare doi ani (2023, 2025) urmează să fie efectuată o evaluare a implementării acestuia, iar în funcţie de gradul de implementare, urmează să fie evaluată necesitatea actualizării acestuia în a doua, respectiv a treia etapă.
Principalele propuneri vizează optimizarea structurilor Forţelor Armate în legătură cu livrarea preconizată a primelor avioane de luptă F-16 Block 70 în 2025.
Propunerea vizează optimizarea structurilor prin efectuarea de modificări organizatorice şi de personal în 2023 în vederea livrării preconizate a primului avion F-16 Block 70 în 2025 şi formarea unei structuri unificate de protecţie şi securitate a forţelor prin înfiinţarea unei escadrile de protecţie a forţelor, precum şi adaptarea comenzii şi controlului în cadrul Comandamentului de sprijin logistic şi îmbunătăţirea sprijinului logistic menit să asigure îndeplinirea angajamentelor asumate de Ministerul Apărării în cadrul participării Bulgariei la Unitatea de integrare a forţelor NATO şi la Iniţiativa multinaţională de depozitare a muniţiilor.
Se propune o reorganizare cu o creştere a numărului de membri ai Forţelor Armate, precum şi intensificarea controalelor asupra şoferilor şi o creştere semnificativă a testării probelor de sânge de către Academia de Medicină Militară (AMM) pentru a stabili concentraţia de alcool şi droguri.
Modificările se referă, de asemenea, la creşterea pregătirii cadeţilor prin transferul de aeronave de la Forţele Aeriene la Academia Militară G. Benkovski şi la actualizarea planului în legătură cu modificările în distribuţia armelor esenţiale şi a echipamentului de luptă în cadrul forţelor armate.
Summit pentru Ucraina
Liderii statelor UE, reuniţi joi şi vineri la un summit european, s-au angajat să continue furnizarea de arme şi muniţii Ucrainei, înaintea celei de-a doua ierni de război cu Rusia, potrivit unei declaraţii comune a summitului consultate de agenţia DPA. Bulgaria va juca un rol important în acest proces.
Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a propus mobilizarea a încă 20 de miliarde de euro pentru ajutorul militar destinat Ucrainei pentru perioada 2024-2027, separat de ajutorul financiar suplimentar de 50 de miliarde de euro cerut de Comisia Europeană pentru Ucraina şi discutat de liderii europeni la summit.
Costul războiului din Ucraina apasă tot mai greu pe bugetul UE, devenit o adevărată durere de cap pentru statele membre, care caută surse de economii în această perioadă de dificultăţi financiare, notează France Presse.
În timp ce ajutorul financiar suplimentar de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina este susţinut aproape unanim de statele UE, cu excepţia Ungariei şi Slovaciei, care nu-l resping nici ele categoric şi par să lase loc unei înţelegeri, liderii europeni şi-au expus la summitul de joi şi vineri divergenţele asupra revizuirii cadrului financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027.
În condiţiile în care bugetele naţionale sunt afectate de încetinirea economică, ei refuză pe ansamblu să dea curs cererii Comisiei Europene ca statele membre să-şi suplimenteze contribuţiile la bugetul UE.
Este însă nevoie de un acord până la următorul summit european ce va avea loc la jumătatea lunii decembrie.
Unele state din nord, aşa-numitele „frugale”, precum Germania sau Olanda, mari contributori neţi la bugetul UE, cer o realocare a fondurilor existente. Suedia propune, de exemplu, reducerea finanţării pentru mai multe programe ale UE, cum ar fi cel de cercetare „Horizon Europe”, ajutorul pentru dezvoltare sau schimburile de studenţi Erasmus.
Alte ţări, precum Bulgaria, insistă să nu fie sacrificate programe esenţiale, precum ajutoarele pentru regiunile cele mai defavorizate sau politica agricolă comună.
Există de asemenea o propunere din partea mai multor ţări de a fi suplimentate în bugetul UE numai fondurile destinate Ucrainei.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat joi că cele 50 de miliarde de euro pentru Ucraina sunt „prima prioritate” a UE, dar cererea Comisiei de suplimentare a bugetului UE rămâne cea formulată în iunie. Negocierile continuă, dar „summitul din decembrie va fi un coşmar”, mărturiseşte un responsabil european, care a vorbit pentru France Presse cu condiţia anonimatului.
Bulgaria și NATO
Bulgaria a devenit membră a NATO la 29 martie 2004, când a semnat Protocolul de Aderare la Washington, DC. Aderarea la Alianță a reprezentat un pas semnificativ în procesul de integrare euro-atlantică al țării și a consolidat angajamentul său față de valorile și obiectivele NATO, cum ar fi apărarea colectivă și consolidarea securității regionale.
Sofia a contribuit cu trupe și resurse la mai multe operațiuni și misiuni ale NATO. De exemplu, Bulgaria a trimis trupe în Kosovo pentru a participa la Forța KFOR (Kosovo Force) și în Afganistan pentru a sprijini operațiunile Forței Internaționale de Asistență pentru Securitate (ISAF). Aceste contribuții au evidențiat implicarea Bulgariei în eforturile NATO de menținere a păcii și de combatere a terorismului.
Bulgaria a găzduit și a participat la numeroase exerciții militare desfășurate de NATO în regiunea Mării Negre. Aceste exerciții au avut drept scop îmbunătățirea interoperabilității forțelor armate bulgare cu cele ale altor state membre ale NATO și consolidarea capacității de apărare comună în regiune.
Aderarea la NATO a determinat Bulgaria să efectueze reforme semnificative în ceea ce privește modernizarea și profesionalizarea forțelor sale armate. Aceasta a inclus achiziția de echipamente militare moderne și investiții în instruirea și pregătirea militară a personalului.
Bulgaria a jucat un rol important în dezvoltarea cooperării regionale în cadrul NATO, în special în zona Mării Negre. Această regiune a fost considerată din ce în ce mai importantă pentru securitatea Alianței, iar Bulgaria a colaborat cu alte țări riverane ale Mării Negre pentru a consolida stabilitatea și securitatea în zonă.
Bulgaria a fost implicată în procesul de planificare strategică și dezvoltare a capabilităților militare ale NATO. Acest lucru a inclus participarea la discuțiile și luarea deciziilor cu privire la obiectivele și prioritățile Alianței.
Relația dintre Bulgaria și NATO continuă să se dezvolte, iar Bulgaria rămâne un partener activ în cadrul Alianței. Aderarea la NATO a adus beneficii semnificative pentru securitatea națională a Bulgariei și a consolidat cooperarea sa cu alte țări membre ale NATO în vederea promovării stabilității și securității globale.
Bulgaria nucleară
Bulgaria a demarat recent, în baza unui acord încheiat cu consorţiul american Westinghouse, construcţia celui ce-al şaptelea reactor la unica sa centrală nucleară (Kozlodui), care va permite reducerea dependenţei ţării de combustibilii nucleari din Rusia. „Astăzi va începe construcţia celei de-a şaptea unităţi a centralei nucleare de la Kozlodui” a anunţat premierul bulgar, Nikolai Denkov, pentru postul public de radio BNR.
Situată la 180 de kilometri nord de Sofia, aproape de graniţa cu România, centrala nucleară de la Kozlodui funcţionează în prezent doar pe bază de combustibil nuclear importat din Rusia şi, cu două dintre cele şase reactoare active ale sale, generează între 35% şi 40% din consumul electric al ţării, cu o putere de 2.000 MW.
Patru reactoare ale centralei, construite cu tehnologie sovietică în deceniul 1970, au fost închise la finele anului 2006 la cererea Uniunii Europene, la care Bulgaria a aderat în 2007.
Guvernul bulgar a semnat cu Westinghouse un acord pentru furnizarea de combustibil nuclear începând din 2024 şi, în iunie, a semnat cu acelaşi consorţiu un contract preliminar pentru construirea noului reactor tip AP-1000.
Se estimează că noua capacitate, cu o putere de 1.000 MW, va fi gata până în 2033, a menţionat Denkov, care a anunţat, în plus, planul privind construirea şi a reactorului opt.
Pe 19 octombrie, Westinghouse a semnat o serie de memorandumuri cu furnizori bulgari pentru construirea unităţii şapte, cu perspectiva unei colaborări şi în ceea ce priveşte instalarea reactorului opt, care, potrivit lui Denkov, se intenţionează să fie construit în paralel.
Recent, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu a prezentat Consiliului Suprem de Securitate de la Chișinău, un proiect al Strategiei securității naționale a statului. Așteptat de câțiva ani, mai ales pe fondul invaziei militare ruse împotriva Ucrainei, documentul spune negru pe alb că Republica Moldova se confruntă astăzi cu două mari pericole: „politica agresivă a Federației Ruse și corupția înrădăcinată în Moldova”.
„De când Rusia a declanșat un război total împotriva Ucrainei, Moldova este sub amenințare de destabilizare și sub riscul real de a fi următoarea, dacă Ucraina cade. În tot acest timp, în Moldova au fost și încă mai sunt persoane care contribuie la aceste atacuri (…) Să nu ne facem iluzii, aceste atacuri nu vor înceta”, a declarat Maia Sandu
WAGNER, gând de puci la Chișinău
Președinta Republicii Moldova a mai afirmat că Federația Rusă a încercat de-a lungul timpului să șantajeze fostul stat unional sovietic și că „nu va renunța de bunăvoie la acțiunile ostile la adresa Republicii Moldova”. „Prin urmare, trebuie să reclădim apărarea națională și să dezvoltăm capacitatea de rezistență la acțiunile de tip hibrid. (…) Moldova este o țară mică, dar nu vom permite să fie o țară umilită”, a spus Sandu.
În proiectul strategiei, drept prima amenințare la adresa securității R. Moldova este trecută „agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei și ambiția guvernului rus de a croi un coridor militar terestru spre R. Moldova, ceea ce ar crea premise imediate pentru schimbarea violentă a ordinii constituționale și lichidarea statalității țării noastre”.
Președinta Maia Sandu a declarat anterior că în spatele încercării de răsturnare a guvernării moldovene despre care s-a tot vorbit de la începutul anului curent s-ar fi aflat grupul militar rusesc Wagner.
Într-un interviu apărut recent în Financial Times, președinta R. Moldova consideră că lovitura de stat din Republica Moldova ar fi fost pusă la cale anul acesta de Evgheni Prigojin, fondatorul între timp decedat al armatei private desființată în linii mari după rebeliunea eșuată din iunie.
„Informațiile pe care le avem sunt că a fost un plan pregătit de echipa (lui Prigojin)”, a spus Sandu, adăugând că complotiștii urmau să imprime o turnură violentă protestelor anti-guvernamentale.
Efort rusesc
Maia Sandu a spus că forțele pro-ruse din Moldova ar fi în continuare finanțate de la Moscova ca să destabilizeze țara, primind bani prin „cărăuși”. „Situația este cu adevărat dramatică și trebuie să ne protejăm”, a mai spus președinta de la Chișinău. Interviul a apărut tocmai când liderii din UE au discutat informal la Granada perspectivele aderării Republicii Moldova și altor țări est-europene. Maia Sandu a spus în orașul spaniol că primirea în UE este cea mai bună cale de a asigura securitatea Moldovei.
Informațiile despre un plan rusesc de răsturnare a puterii pro-occidentale de la Chișinău au fost puse în circulație mai întâi de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a spus că planul a fost interceptat de serviciile de informații ale țării sale.
Apoi, existența planului a fost confirmată de Maia Sandu, fiind preluată ca certă, după unele ezitări inițiale, de partenerii occidentali ai Moldovei.
Strategie adecvată
Strategia securității naționale va avea câteva direcții, inclusiv sporirea investițiilor și întărirea sectorului de apărare națională și securitate; rezolvarea graduală a conflictului transnistrean, pe cale pașnică; dezvoltarea parteneriatelor de securitate cu țările dezvoltate și prospere; combaterea corupției și crearea unor instituții puternice care să aplice legea; contribuția la securitatea regională și internațională. Maia Sandu spune că, pe lângă aceste pericole, R. Moldova ar trebuie să fie pregătită să facă față și unor riscuri globale, cum ar fi schimbările climatice, pandemiile și dezastrele naturale sau utilizarea tehnologiilor noi în scopuri dăunătoare.
Noul document al Republicii Moldova este considerat de experți un pas enorm în direcția corectă și reprezintă un bun punct de plecare în discutarea serioasă, în viitor, a problemelor de securitate reale ale Republicii Moldova.
Strategia dată publicității nu este altceva decât un document public al cărui rol principal este unul de comunicare strategică în relația cu propria populație și partenerii internaționali. Expertiza societății civile și a partenerilor va fi utilizată pentru perfectarea documentului și a metodelor de implementare.
Un asemenea document este întotdeauna un subiect de dezbatere care trebuie să realizeze un echilibru fragil între a fi credibil, acceptând elemente clare din realitatea situației de securitate și a nu dezvălui unor răuvoitori elemente pe care doar statul în cauză trebuie să le cunoască, să le conștientizeze și să încerce să le reducă.
Identificarea Rusiei ca adversar de lungă durată, care este și va continua să fie unul dintre actorii care influențează și subminează cel mai mult securitatea Republicii Moldova ca stat, funcționarea instituțiilor sale democratice, sănătatea societății sale civile și libertățile de a alege ale propriilor săi cetățeni. Mai mult, în poziția președintelui Republicii Moldova care deschide documentul, lucrurile sunt numite explicit și curajos iar avantajele unei evaluări corecte, a unei diagnoze realiste, vin cu identificarea nevoilor și instrumentelor de combatere a acestor amenințări.
sAbordara reintegrării teritoriale este una graduală, politică și realistă, chiar dacă nu conține elementele explicite ale mecanismelor de reintegrare economică, punctele de atractivitate și necesitățile financiare pentru un asemenea efort. Ezitarea autorităților de la Chișinău poate fi înțeleasă pe fondul evoluțiilor rapide de pe scena politică regională.
Parteneri strategici
România, Ucraina ori SUA sunt pomenite de mai multe ori în document, semn al vremurilor în schimbare de la Chișinău. Ambasadorul României la Chișinău, Cristian-Leon Țurcanu, a declarat că România, împreună cu partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova, este alături de forțele pro-europene de la Chișinău și susține eforturile consecvente de dezvoltare pe toate palierele.
”Discuții constructive și pozitive cu privire la proiectul Strategiei Naționale de Securitate a R. Moldova, la invitația președintelui Maia Sandu. Asigurarea eficientă a securității, în fața riscurilor generate de factori externi, este esențială pentru un trai mai bun, dezvoltarea economică, consolidarea unui climat investițional atractiv și pentru dezvoltarea societății în general” a scris Țurcanu. Declarația acestuia vine să confirme sprijinul complet de care se bucură autoritățile de la Chișinău din partea cancelariilor occidentale.
Asigurarea securității naționale este o precondiție pentru o societate modernă și europeană, prosperă și educată, pentru un viitor pașnic al generațiilor viitoare.
Țurcanu a mai declarat că aceste deziderate sunt susținute de cooperarea aprofundată dintre Chișinău și București prin proiecte concrete, în beneficiul cetățenilor, pe toate palierele și în toate domeniile.
Președinta Maia Sandu a avut anterior discuții pe documentul de proiect al Strategiei Securității Naționale și au fost notate propunerile de îmbunătățire a acestuia. Potrivit unui comunicat, la discuții au participat reprezentanții societății civile și membrii corpului diplomatic acreditat la Chișinău.
Foto: Facebook
Ofensivă politică
După vizita la Bruxelles la începutul acestei săptămâni, primul ministru Dorin Recean a declarat că deși partenerii europeni sunt solidari cu cei din Republica Moldova și manifestă susținere în procesul de reforme, totuși se atestă anumite restanțe, asupra cărora încă mai este mult de lucru. Lucru recunoscut și în documentul remis dezbaterii publice.
„Comisarii europeni și președintele von der Leyen au apreciat efortul nostru de transformare a țării, de aliniere la standardele europene. Și ca întotdeauna, a câta oară, ei au demonstrat solidaritate cu noi și un efort enorm de susținere”, a spus Recean.
„Totuși justiția rămâne restanțieră, ne trage înapoi. Eu vreau să fac un apel către oamenii din justiție, care sunt corecți, care sunt integri, să facă un pas înainte. Pentru că toată lumea vede că avem încă o mulțime de corupți care, în loc să facă pușcărie, umblă prin oraș, continuă activitatea infracțională, continuă activitatea de corupere, inclusiv în procesele electorale care urmează să aibă loc la 5 noiembrie”, a declarat Dorin Recean.
Ulterior, Guvernul de la Chișinău a aprobat Planul Național de Aderare la Uniunea Europeană. „Acest document este foarte important pentru ca noi să avansăm în acest proces și către 2030 să fim parte a familiei europene”, a explicat premierul.
Și ministrul de Externe, Nicu Popescu, a declarat că documentul conține acțiuni concrete, pe care Republica Moldova trebuie să le implementeze în drumul său spre UE. Conform lui, este vorba despre legi, regulamente, directive, cu termeni exacți de implementare și efectuare a acestor măsuri.
„Acest plan se face pe ultima sută de metri, înaintea raportului de extindere a Uniunii Europene. Acest raport va fi prezentat pe 8 noiembrie. Obiectivul nostru e ca în acest raport al UE să obținem invitație de a deschide negocierile. Ne pregătim pentru lansarea pregătirilor de aderare la Uniunea Europeană”, a spus Nicu Popescu.
„Suntem în așteptarea publicării Raportului de Extindere al UE și avem speranța că Comisia Europeană va recomanda deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova, iar în luna decembrie, statele membre vor sprijini această recomandare prin votul lor”, a mai spus Popescu.
Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, a declarat pe 12 octombrie, în timpul vizitei sale în Georgia, că națiunea din Caucazul de Sud merită să obțină statutul de candidat al Uniunii Europene și a adăugat că Ungaria a fost „dezamăgită” de refuzul UE de a acorda Georgiei acest statut anul trecut. Acest semnal a fost salutat de actuala conducere de la Tbilisi, acuzată că face jocul Rusiei în Caucaz.
Război pentru constituție
În iunie 2022, Comisia Europeană a refuzat să acorde Georgiei statutul de candidat la UE, cerând în schimb să implementeze o serie de reforme. Comisia Europeană a îndemnat Tbilisi să îndeplinească 12 condiții pentru a obține acest statut, printre care încheierea polarizării politice, progres în ceea ce privește libertatea presei, reformele judiciare și electorale, precum și „de-oligarhizarea”.
Curtea Constituţională a Georgiei a autorizat ulterior declanşarea unei proceduri de destituire împotriva preşedintei prooccidentale Salome Zurabişvili, după ce o declarase vinovată de încălcarea Constituţiei.
„Pe 31 august, pe 1 şi 6 septembrie 2023, în timpul unor vizite de lucru în străinătate, preşedinta georgiană Salome Zurabişvili a exercitat o putere de reprezentare în domeniul politicii externe fără acordul guvernului, încălcând astfel Constituţia”, a declarat preşedintele Curţii Constituţionale, Merab Turava.
Pentru ca preşedinta Georgiei să fie destituită, este necesar ca Parlamentul georgian să voteze în favoarea destituirii cu o majoritate de două treimi, adică 100 de deputaţi din cei 150. Însă, Visul Georgian, partidul aflat la putere, dispune în prezent de 90 de mandate şi va trebui să convingă zece deputaţi din opoziţie, ceea ce are puţine şanse să reuşească, potrivit observatorilor.
Demersuri antidemocratice
Partidul aflat la putere a demarat la începutul lui septembrie o procedură de destituire a preşedintei Salome Zurabişvili, foarte critică la adresa guvernului ţării sale, provocând o nouă criză politică în această ţară, cu relaţii complexe cu Moscova.
Este pentru prima dată când un partid aflat la putere angajează o astfel de procedură de destituire în această fostă republică sovietică cu circa patru milioane de locuitori.
Partidul puterii i-a interzis lui Salome Zurabişvili inclusiv să se deplaseze în viitorul apropiat în zece ţări, printre care Ucraina, dar, în pofida acestei interdicţii, prima femeie preşedinte al Georgiei a făcut o deplasare în Germania.
Deputaţii ar urma să se reunească pentru a vota „în timpul săptămânii”, a precizat preşedintele parlamentului, Şalva Papuaşvili.
În timp ce relaţiile dintre Moscova şi Tbilisi erau foarte dificile după orientarea pro-UE şi pro-NATO fixată în 2004 şi cu atât mai mult în urma unei intervenţii militare ruse în 2008, urmată de recunoaşterea de către Moscova a două regiuni separatiste georgiene, guvernul prim-ministrului Irakli Garibaşvili a întreprins anul trecut o apropiere de Rusia.
Această politică suscită îngrijorare în rândul unei părţi a societăţii care se teme de o derivă autoritară şi dezaprobare din partea preşedintei Salome Zurabişvili, care vede viitorul ţării sale doar în Uniunea Europeană.
Condiții europene
Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru extindere şi ţările candidate trebuie să îndeplinească criteriile necesare, a declarat vineri preşedintele Consiliului European, Charles Michel, la Granada (Spania), înaintea unui summit informal organizat de preşedinţia spaniolă a Consiliului UE, relatează Hina.
Michel a spus că summitul de la Granada este foarte important întrucât reuniunea va deschide o discuţie despre agenda strategică a Uniunii Europene, despre priorităţile şi politicile comune ale acesteia şi despre modul în care aceste politici şi iniţiative vor fi plătite în viitor.
Kosovo şi Georgia au statutul de candidat potenţial. Negocierile dintre Turcia şi Uniunea Europeană sunt blocate din 2018 şi nu există indicii că ele vor fi reluate în viitorul apropiat.
”Extinderea înseamnă că ţările candidate trebuie să pună în practică reforme, ele ştiu ce trebuie să facă. Şi Uniunea Europeană trebuie să se pregătească”, a spus Charles Michel.
De partea sa, premierul ungar Viktor Orban, care deseori a avut dispute contondente cu Comisia Europeană, i-a acuzat pe liderii UE că dau dovadă de egoism în relaţia cu Georgia. ”Atunci când Ucraina şi (Republica) Moldova au primit statutul de candidat, Georgiei i s-a spus că avea perspective, dar nu era deocamdată pregătită să devină ţară candidată”, a afirmat Orban. ”Acest lucru este incorect faţă de voi. Şi avem nevoie de voi”, a afirmat liderul ungar într-un mesaj adresat Georgiei.
Umbra rusă
Proiectul Moscovei de a instala o bază navală în Abhazia, regiune separatistă prorusă din Georgia, intervine după pierderi militare grele suferite de Rusia în Marea Neagră, dar scoate de asemenea în evidenţă ambiţiile ruse reafirmate în această regiune.
Aslan Bjania, liderul prorus al acestei regiuni separatiste, a afirmat că marina militară rusă va dispune de un punct de ancorare permanent în districtul Oceamcire, la Marea Neagră. Kremlinul nu a comentat deocamdată asupra acestei informaţii.
Presă franceză oferă o privire de ansamblu asupra mizelor strategice şi geopolitice ale acestui anunţ surprinzător.
1. O bază în stadiu embrionar
Baza de la Oceamcire, în sudul Abhaziei, nu poate servi drept veritabilă bază operaţională. Potrivit Institutului american pentru Studiul Războiului (ISW), imagini prin satelit arată infrastructuri portuare „limitate” şi „o coastă înconjurătoare formată din plaje de nisip”, nepotrivite pentru construcţii.
Prin urmare, locul este „nepotrivit pentru a deveni o bază primară a Flotei ruse la Marea Neagră”, însă Moscova ar putea să-l dezvolte pentru „a utiliza portul Oceamcire drept o bază auxiliară în viitor”, precizează ISW.
Tomas Baranec, specialist în Caucaz pentru think-thank-ul slovac Strategic Analysis, confirmă că portul nu poate primi nave mari. „Ar trebui adâncit, ceea ce ar lua timp”, adaugă el.
2. Marina rusă, slăbită
Ucraina şi-a înmulţit atacurile împotriva bazelor Flotei ruse din Crimeea, peninsula anexată ilegal de Moscova în 2014. Kievul a revendicat distrugerea de sisteme antiaeriene, a unui şantier naval şi a două nave. La sfârşitul lui septembrie, Ucraina a lovit de asemenea puternic baza de la Sevastopol a flotei inamice.
Aceste noi lovituri amintesc de umilitoarea distrugere a crucişătorului Moskva, nava-amiral rusă din Marea Neagră, pe care ucrainenii au scufundat-o în aprilie 2022.
„Ruşii sunt foarte îngrijoraţi de aceste atacuri, în timp ce încep să-şi retragă navele din Marea Neagră spre Marea Azov. Este exact ceea ce vor ucrainenii”, nota în septembrie Phillips O’Brien, profesor de studii strategice la Universitatea St-Andrews din Scoţia.
„Multe nave ruseşti au încasat lovituri, fie în largul mării, fie la ţărm. De aici nevoia de a le îndepărta cât mai repede posibil de Ucraina”, constată Pascal Ausseur, director general al Fundaţiei Mediteraneene de Studii Strategice.
3. Marea Neagră, supraexpusă
De la declanşarea invaziei ruse, niciunul dintre cei doi beligeranţi nu a putut utiliza în mod real Marea Neagră. În special din motive geografice. „Marea Neagră este o mare mică”, analizează fostul amiral Ausseur, subliniind întărirea sistemelor de supraveghere drept mijloace de atac dinspre uscat.
„Astăzi, în Marea Neagră nu mai există nicio navă de război ucraineană sau rusă care navighează. Pentru că ea este detectată, urmărită şi luată în vizor dacă se doreşte. Acesta este primul război în care lucrurile au ajuns în acest punct”, subliniază el.
De asemenea, aspectul strategic al zonei depăşeşte domeniul militar: pe aici Ucraina şi-a exportat vreme de aproape un an cerealele, în virtutea unui acord cu Moscova, mediat de Turcia şi ONU.
Rusia s-a retras în iulie din acest acord, denunţând piedici în faţa propriilor exporturi. De atunci, Kievul încarcă să deschidă un nou coridor, în pofida ameninţărilor ruse.
4. Capcană geopolitică
Un război scurt, dar sângeros a avut loc în 2008 între Moscova şi Tbilisi, pe fondul tensiunilor legate de aspiraţiile prooccidentale ale Georgiei. Guvernul georgian actual a calificat această viitoare bază rusă drept „încălcare flagrantă” a suveranităţii Georgiei, însă a adoptat o poziţie mai suplă faţă de Rusia în ultimul timp.
Cu această bază, Rusia ar putea lansa atacuri împotriva Ucrainei dinspre un teritoriu în mare parte georgian. Dimpotrivă, „dacă Ucraina va îndrăzni să atace teritoriul georgian, aceasta va duce în mod inevitabil la tensiuni cu Tbilisi”, notează Toma Baranec.
În afară de aceasta, Moscova, care desfăşoară deja soldaţi în Abhazia, „ar putea face presiune asupra Tbilisi, dacă Georgia îşi va manifesta din nou ambiţia de a adera la NATO”, subliniază Alex Petric, de la societatea britanică de informaţii Janes.
Georgia, mică republică din Caucaz, a pierdut deja jumătate din accesul său la mare şi riscă o blocadă a ultimelor sale două porturi. „Aceasta îi oferă Rusiei o pârghie pentru a menţine Georgia în neutralitate şi un mijloc de a-şi recâştiga un pic din influenţa pierdută în sudul Caucazului”, adaugă Petric.
Foto: Facebook
Presiuni georgiene
Georgia este aproape singura ţară din alianţa care susţine Ucraina fără a dispune de garanţii de securitate şi economice, având în acelaşi timp două regiuni ocupate de Rusia şi militari ruşi poziţionaţi la 30 km de capitala Tbilisi, a declarat preşedintele Parlamentului georgian, Şalva Papuaşvili, într-un interviu acordat AGERPRES.
Şalva Papuaşvili a efectuat o vizită în România, prilej cu care a discutat cu oficialii români inclusiv despre aspiraţiile ţării sale de integrare euro-atlantică.
Autorităţile de la Tbilisi speră să primească statutul de ţară candidată la aderarea la UE în acest an, după ce anul trecut Bruxellesul a decis că Georgia trebuie să efectueze reforme suplimentare pentru a face acest pas.
Georgia, care a fost victima unei agresiuni ruse în 2008, nu a adoptat sancţiuni împotriva Rusiei, conform unei politici aşa-numite de „răbdare strategică”, dar încearcă să se asigure că teritoriul său nu este utilizat pentru eludarea sancţiunilor internaţionale.
„Un lucru trebuie subliniat – Georgia este aproape singura ţară din această alianţă care este o susţinătoare activă a Ucrainei fără a avea o umbrelă nucleară protectoare a NATO deasupra, fără a avea o umbrelă a solidarităţii economice a Uniunii Europene deasupra, având două regiuni ocupate de Rusia şi militari ruşi poziţionaţi la 30 km de capitala Tbilisi, la 500 metri de principala autostradă (…)”, a declarat Papuaşvili în interviu.
„Fără garanţiile de securitate şi de protecţie pe care majoritatea ţărilor care susţin Ucraina se bucură, să escaladezi cu Rusia nu ar fi înţelept, ar contrazice politica pe care o urmăm de peste un deceniu şi, cel mai important, nu ar avea niciun efect asupra Rusiei. Georgia reprezintă 0,3% din economia Rusiei şi Rusia a folosit de multe ori embargoul economic faţă de Georgia – închiderea frontierei cu Georgia, etc. – pentru că nu le pasă de impactul economiei Georgiei asupra Rusiei, este marginal”, a adăugat preşedintele Parlamentului din Georgia.
Războiul sancțiunilor
În ceea ce priveşte dorinţa ţării sale de a garanta că teritoriul său nu este folosit pentru eludarea sancţiunilor, el a afirmat că „în urmă cu una-două luni, coordonatorii sancţiunilor din UE, SUA şi Regatul Unit au vizitat Georgia pentru a afla cum funcţionează sistemul” şi au ajuns la concluzia că sistemul implementat de guvernul georgian permite alinierea deplină cu aplicarea sancţiunilor internaţionale.
„Mai mult, pe baza indiciilor agenţiilor maritime din Georgia, Uniunea Europeană a aflat cum sancţiunile erau eludate în Marea Neagră, când navele ruseşti mergeau în largul mării şi se întâlneau cu nave sub alte pavilioane şi bunurile erau transferate de pe o navă pe alta”, a relatat Şalva Papuaşvili.
În ceea ce priveşte eventuale presiuni din partea UE sau a altor aliaţi de a se alinia la politica de sancţiuni împotriva Rusiei, el susţine că ţara sa nu s-a confruntat cu aşa ceva.
„Eu însumi am avut şansa de a discuta cu diferiţi reprezentanţi ai UE despre sancţiuni. Bineînţeles, înţeleg că atitudinea generală este dorinţa ca fiecare ţară să impună sancţiuni şi să existe un cerc în jurul Rusiei. În acelaşi timp, toată lumea înţelege faptul că fără a da garanţii de securitate unei ţări, fără a da garanţii economice unei ţări, nu te poţi aştepta ca aceasta să-şi rişte securitatea şi situaţia economică a oamenilor. De aceea cred că există o înţelegere deplină de partea europeană”, a mai spus Papuaşvili.
Guvernul suedez pregătește un potențial transfer de avioane de luptă Gripen către Ucraina, precizează publicația Politico, citată de mass-media de la București. În articol se spune că decizia Norvegiei, Danemarcei, Belgiei și Olandei de a transfera avioane de luptă F-16 către Kiev a făcut ca furnizarea de avioane Gripen Ucrainei să devină un subiect mai intens discutat de către autorităţile suedeze. Gripen a pierdut licitatii in favoarea F-35 in Danemarca, Norvegia, Finlanda – toate vecine cu Suedia – in Polonia, dar si in Romania. De asemenea, a pierdut o serie de licitatii in fata F-16 de la Lockheed, un avion de vanatoare de generatia a patra care este utilizat pe scara larga in intreaga lume.
Obiectivul Gripen
Suedia are în vedere trimiterea de avioane de luptă Saab JAS 39 Gripen în Ucraina pentru a sprijini eforturile Ucrainei de a-și proteja mai bine spațiul aerian. Aceste avioane au capabilități de care Ucraina are nevoie urgentă. Cu toate acestea, Stockholmul a declarat anterior că va lua în considerare trimiterea avioanelor Gripen în Ucraina doar după ce Suedia va deveni stat membru NATO cu drepturi depline, indicând un aspect condiționat al potențialului lor ajutor.
Se speculează că ar putea dura până la un an până când avioanele vor ajunge în Ucraina, deoarece piloții și tehnicienii vor avea nevoie de instruire.
Avioanele Gripen ar putea ajuta semnificativ Kievul să-și controleze spațiul aerian, deoarece sunt considerate relativ ieftine și ușor de întreținut. Gripen poate opera de pe piste mai scurte și mai înguste, inclusiv de pe piste improvizate pe porțiuni drepte de autostradă.
Acest lucru reduce riscul ca avioanele să fie concentrate toate într-o bază și să fie distruse în urma unui atac inamic. În plus, avioanele Gripen dispun de sisteme speciale de război electronic pentru a contracara avioanele de luptă rusești, sistemele radar şi lansatoarele de rachete sol-aer.
Anterior, guvernul suedez a anunțat alocarea celui de-al 14-lea pachet de ajutor militar pentru Ucraina și a vorbit despre pregătirea unei decizii privind posibilul transfer de avioane de luptă Gripen.
Ministrul suedez al Apărării, Paul Johnson, a declarat că Forțele Armate Suedeze și Agenția Suedeză de Armament au fost instruite să studieze posibilitatea de a transfera sau exporta avioane de luptă Gripen către Ucraina, potrivit Politico.
Angajamente suedeze
„Guvernul a decis să instruiască… să evalueze condițiile în care Suedia poate contribui cu avioane de luptă. Putem face acest lucru prin extinderea participării noastre la coaliția F-16 sau prin donarea sau exportul avioanelor Gripen”, a declarat Jonsson.
Se așteaptă ca evaluarea autorităţilor suedeze să fie gata până la 6 noiembrie. Suedia este membră a unei ”coaliții aviatice” care urmăreşte furnizarea de avioane de luptă Ucrainei. Anterior, piloții ucraineni și personalul de la sol au avut ocazia să testeze aeronave Gripen în Suedia.
Ucraina a început să discute anterior cu Suedia despre posibilitatea de a primi avioane Gripen pentru a-şi întări apărarea aeriană, inclusiv în timpul vizitei preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski în statul nordic, unde s-a întâlnit cu premierul suedez Ulf Kristersson, relatează Reuters.
Discuţiile pe tema avioanelor Gripen, calificate drept preliminare, vin după ce Statele Unite au dat undă verde Danemarcei şi Olandei să trimită avioane de luptă F-16 în Ucraina.
„Astăzi am discutat în detaliu despre paşii viitori privind posibilitatea de a deschide subiectul primirii de avioane Gripen suedeze”, a declarat Zelenski într-un briefing de presă comun cu Ulf Kristersson. El a adăugat că subiectul va fi în centrul discuţiilor sale şi cu alţi oficiali suedezi.
În iunie, guvernul suedez, care se pregăteşte să intre în NATO, a declarat că va oferi piloţilor ucraineni posibilitatea de a testa avionul de vânătoare Gripen fabricat de Saab, dar a mai spus că are nevoie de toate avioanele sale pentru a apăra teritoriul ţării.
Zelenski a mai spus că piloţii ucraineni au început deja să se antreneze pe avioane.
Ucraina şi Suedia au semnat, de asemenea, un acord prin care Ucraina va începe producţia vehiculului de luptă suedez CV90.
Suedia a ajutat la eforturile de război ale Ucrainei prin furnizarea de arme precum tancuri, sisteme antiaeriene şi vehicule blindate de luptă pentru infanterie de tip 90. Suedia a acordat Ucrainei de la începutul războiului, ajutoare de peste 1,8 miliarde de dolari.
Şeful statului ucrainean şi-a exprimat recunoştinţa faţă de Suedia pentru sprijinul său cuprinzător acordat Ucrainei în lupta sa pentru independenţă şi integritate teritorială. „Apreciem foarte mult asistenţa puternică a Suediei în toate direcţiile posibile. Aceasta este o contribuţie semnificativă la lupta ucrainenilor pentru libertate şi pentru viitorul european”, a subliniat Volodimir Zelenski, citat de un comunicat al Preşedinţiei ucrainene.
Gripen, învins în războiul licitațiilor
Suedezii de la Saab vor sa testeze avioanele de vanatoare Gripen pe frontul din Ucraina pentru a le demonstra capacitățile. Armata ucraineană are nevoie de mijloace aeriene, inclusiv de noi avioane de lupta, pentru a contracara atacurile rusești asupra infrastructurii critice.
Analiștii militari consideră că Ucraina are nevoie de un avion de vânătoare care să ofere „cea mai mare raza de acțiune efectivă posibilă, la altitudine joasă”, pentru a putea ocoli apărarea antiaeriană rusă, inclusiv sistemul său de rachete S-400, care poate viza avioanele ucrainene la altitudini mai mari.
Gripen poate transporta racheta aer-aer Meteor, care este eficienta in aceste conditii datorita designului sau, racheta cu o raza de actiune de 100 km, ceea ce ii permite sa fie lansata de la distante mai sigure. Avionul poate fi echipat si cu rachete anti-nava.
In plus, in conditiile in care pistele de aterizare si bazele aeriene ucrainene raman sub amenintarea rachetelor rusesti cu raza lunga de actiune, Kievul are nevoie de un avion cu reactie care sa poata opera de pe piste de aterizare mai scurte si mai rudimentare si de la baze aeriene cu echipaje de sol mai mici, pentru a minimiza riscul ca avioanele sa fie detectate si distruse la sol.
Gripen a fost „proiectat de la inceput pentru usurinta intretinerii” si pentru a opera de pe aerodromuri secundare sau improvizate, potrivit raportului, care a mentionat ca Gripen poate fi realimentat, „reinarmat si poate primi intretinere de baza de la echipe de doar sase membri ai echipajului de la sol, pe baze aeriene mici sau chiar pe autostrazi”.
Doar un singur membru al acestui echipaj trebuie sa fie foarte bine pregatit, ceea ce ar usura presiunea asupra fortelor aeriene ucrainene in privinta specializarii personalului.
De asemenea, costul operational al Gripen – incluzand combustibilul, reparatiile si intretinerea, precum si personalul – este mai mic decat cel al avioanelor F-16, F-18E/F si F-35 fabricate in SUA, al avionului Rafale fabricat in Franta sau al avionului Eurofighter, de conceptie europeana, potrivit unui document realizat pentru un studiu comandat de Saab.
Gripen, vise mărețe
JAS 39 Gripen de la Saab a fost proiectat in mare parte cu gandul la Rusia. Avionul de generatia 4,5 poate atinge viteza Mach 2.
Desi avionul nu a fost niciodată implicat într-o campanie susținută, s-a descurcat foarte bine în exercitii împotriva avioanelor de generatia a 4-a, care sunt la egalitate cu avioanele rusești performante.
Cu toate acestea, nu a fost adoptat de multe tari. In afara de Suedia – care foloseste doar Gripen – principalii operatori ai avionului sunt Africa de Sud, Brazilia si Thailanda.
Gripen a pierdut licitatii in favoarea F-35 in Danemarca, Norvegia, Finlanda – toate vecine cu Suedia – in Polonia, dar si in Romania. De asemenea, a pierdut o serie de licitatii in fata F-16 de la Lockheed, un avion de vanatoare de generatia a patra care este utilizat pe scara larga in intreaga lume.
In ciuda licitatiilor esuate, avionul suedez este bine vazut de expertii in aviatie pentru ca este foarte capabil, relativ usor de utilizat si ieftin.
Esecul fortelor aeriene rusesti de a obtine dominatia aeriana in Ucraina a facut ca acestea sa se concentreze mai degraba pe atacuri cu rachete cu raza lunga de actiune
Prin urmare, „cateva avioane de vanatoare occidentale moderne cu rachete cu raza lunga de actiune, capabile sa se confrunte cu rusii in conditii egale sau chiar superioare din punct de vedere tehnic, ar avea probabil un efect de descurajare”, se arata in raportul RUSI.
Kievul s-a aratat interesat de avionul de lupta suedez. Intr-un interviu acordat in luna octombrie, ministrul ucrainean al apararii Oleksii Reznikov a declarat ca este „sigur” ca achizitionarea de „avioane de lupta precum F-16, F-15 sau Gripen va fi posibila” in viitor.
Cu toate acestea, gasirea de aparate Gripen pentru Ucraina s-ar putea sa nu fie usoara. Productia de avioane noi dureaza ani de zile, ceea ce inseamna ca orice avion trimis la Kiev va trebui probabil sa provina din flota Suediei sau din cele ale altor tari.
Singurele membre NATO care opereaza acest avion sunt Republica Cehă si Ungaria, aceasta din urma mentinand relatii bune cu Rusia.
Evoluții pe front
Statul Major General al forţelor armate ucrainene a confirmat în mod indirect în raportul său de joi eliberarea unui sat din regiunea Herson (sud), pe malul estic al fluviului, controlat până acum în întregime de Rusia, potrivit Ukrainska Pravda. Raportul menţionează localitatea Pescianovka – situată pe malul de est al fluviului Nipru care împarte regiunea Herson în două – printre zonele bombardate de aviaţia rusă, ceea ce ar confirma indirect că satul a fost cucerit de ucraineni.
De asemenea, canale militare ruseşti de Telegram au raportat despre cucerirea de către ucraineni a satelor Pescianovka şi Poima, ambele în regiunea Herson şi situate pe malul controlat de Rusia.
Institutul pentru Studiul Războiului (Institute for the Study of War – ISW), un think tank american care urmăreşte conflictul, indică şi el această posibilitate.
Două grupuri de asalt ale infanteriei marine ucrainene au debarcat pe malul de est al Niprului şi au spart apărarea forţelor de ocupaţie, preluând sub control temporar întreaga localitate Poima şi poziţii de la periferia nordică a Pescianovka. Începând cu 18 octombrie, invadatorii controlau doar partea de sud a Pescianovka, transmite joi agenţia de presă Unian, citând canale Telegram ruseşti.
Rusia a ocupat regiunea Herson la începutul războiului, dar a fost nevoită să se retragă din partea de vest a acestei regiuni din sudul Ucrainei în toamna anului trecut, în faţa unei presiuni a trupelor ucrainene.
Niprul a servit până acum drept o barieră naturală pentru forţele ruse care ocupă malul de est al fluviului.
Ucraina a recunoscut în repetate rânduri operaţiuni desfăşurate de forţele sale speciale în aşa-numita zonă gri a acestui segment al fluviului, care constă în insuliţe ce nu sunt controlate în mod clar de niciuna dintre părţi. Kievul a informat de asemenea şi despre operaţiuni speciale de cealaltă parte a fluviului, dar nu a confirmat încă în mod explicit recuperarea vreunui teritoriu acolo.
În acelaşi timp, Rusia continuă să lanseze atacuri pe fronturile de la Kupiansk şi Liman (sud-est) şi în apropierea oraşelor Avdiivka şi Mariinka (est), unde forţele ucrainene au respins zeci de atacuri în ultimele ore, afirmă Statului Major General de la Kiev în raportul său de joi.
În districtul Kupiansk, situat în regiunea Harkov (nord-est), forţele ucrainene afirmă că ar fi zădărnicit peste 15 tentative ale ruşilor de a avansa în ultimele 24 de ore. La Nadîia, în regiunea Lugansk (est), trupele ucrainene au respins în jur de 10 atacuri ruseşti.
Confruntări deosebit de intense se duc în apropiere de Mariinka, în regiunea Doneţk (est), unde ucrainenii spun că au respins circa 17 atacuri ruseşti. La aproximativ 50 km nord-est, ruşii îşi continuă încercările, cu ajutorul aviaţiei, de a încercui oraşul Avdiivka.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că a decis împreună cu omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, începerea procesului pentru ridicarea relaţiei bilaterale la nivel de parteneriat strategic. „Consolidarea securităţii Ucrainei înseamnă consolidarea securităţii României. Susţinem astfel lupta pentru valorile fundamentale ale lumii în care trăim”, a mai declarat şeful statului român.
Parteneriat strategic
„Ne dorim o relaţie bilaterală bazată pe încredere şi valori comune, cu o viziune pe termen lung şi axată pe proiecte concrete în beneficiul cetăţenilor noştri şi al întregii regiuni. De aceea, am decis astăzi, împreună, să începem concret procesul pentru a ridica relaţia dintre România şi Ucraina la nivel de parteneriat strategic”, a afirmat şeful statului, la Palatul Cotroceni, în conferinţa de presă cu omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, aflat în vizită oficială la Bucureşti.
România este hotărâtă să continue să sprijine Ucraina „atât timp cât va fi nevoie”, a transmis, marţi, preşedintele Klaus Iohannis, în conferinţa de presă comună cu omologul de la Kiev, Volodimir Zelenski, aflat în vizită oficială la Bucureşti.
„L-am asigurat astăzi pe preşedintele Zelenski de hotărârea României şi a societăţii româneşti de a continua sprijinul multidimensional şi consistent pentru Ucraina şi poporul ucrainean, inclusiv cel de tip militar, atât timp cât va fi nevoie, până la victoria împotriva agresiunii ruse, până la eliberarea întregului teritoriu, tragerea la răspundere a tuturor celor vinovaţi de crimele comise şi mai departe în procesul de refacere şi reconstrucţie a ţării”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni. El a transmis deplina admiraţie, în numele său personal şi al întregului popor român, pentru curajul şi rezistenţa poporului ucrainean. „Încă din primele clipe ale acestei agresiuni, care demonstrează că Rusia rămâne principala ameninţare de securitate pentru continentul european şi în regiunea Mării Negre, România şi poporul român au fost alături de Ucraina şi de poporul ucrainean”, a arătat şeful statului. Preşedintele Iohannis a reiterat că susţinerea Ucrainei reprezintă un interes strategic al României. El a afirmat că vizita preşedintelui ucrainean are „un caracter istoric pentru relaţia bilaterală şi transmite un mesaj puternic privind angajamentul nostru constructiv”.
Ucraina mulțumește
România a acordat sprijin militar şi umanitar Ucrainei, a afirmat, marţi, la Bucureşti, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski. „România ne-a acordat sprijin şi militar, şi umanitar. Suntem recunoscători pentru solidaritatea dumneavoastră”, a spus Zelenski, potrivit traducerii oficiale.
Liderul de la Kiev a mulţumit românilor „pentru susţinerea şi ajutorul acordat Ucrainei”. Zelenski a afirmat că, potrivit noilor coordonate, a discutat cu omologul său român despre deschiderea de noi puncte de trecere la graniţă, despre situaţia minorităţilor naţionale şi despre accelerarea pregătirii piloţilor ucraineni pe aeronave F-16 în centrul specializat din România. De asemenea, a fost abordată şi situaţia de securitate de la Dunăre. „În România se cunoaşte cât de periculos este terorismul rusesc”, a arătat Zelenski. Liderul de la Kiev a afirmat că a insistat, în discuţiile cu omologul său român privind asistenţa militară, pe sistemele antiaeriene. „Sunt foarte bucuros că Ucraina a fost auzită de România”, a completat el. Preşedintele ucrainean a precizat că România a ajutat Ucraina în cel mai dificil moment din istoria sa. „Îmi aduc aminte cât de călduros au fost întâmpinaţi oamenii noştri aici, în România. România ne-a acordat sprijin şi militar şi umanitar. Suntem recunoscători pentru solidaritatea dumneavoastră şi menţionăm faptul că România a ajutat Ucraina în cel mai dificil moment din istoria noastră”, a transmis el.
Marea Neagră și Dunărea
Zelenski a dezvăluit detalii legate de parteneriatul strategic. „Am discutat despre securitatea din regiunea Mării Negre, despre susţinerea formulei păcii, am vorbit de infrastructură, despre deschiderea de puncte de trecere noi la graniţa comună, am vorbit şi despre minorităţile naţionale. E o decizie foarte importantă pregătirea piloţilor ucraineni în România. Se creează un centru de pregătire a acestor piloţi şi am discutat cu domnul preşedinte cum să accelerăm procesul de pregătire ca piloţii pregătiţi aici să fie printre primii pe front”, a menţionat preşedintele Ucrainei. El a făcut referire şi la recentele atacuri asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, care au afectat şi teritoriul României.
„E un pericol nu numai pentru statul nostru, e un pericol pentru toţi. Vă asigur că România şi Ucraina sunt nişte noduri de securitate, România este o ţară-garant, de asigurare alimentară a lumii întregi. Se folosesc porturile de pe Dunăre, se folosesc porturile din România care asigură necesităţile pentru alte ţări. Fiecare rachetă rusească, fiecare dronă rusească ce atacă porturile noastre … Trebuie să facem tot ce e posibil pentru apărarea acestor porturi, ca Rusia să nu poată transforma zona dunăreană sau a Mării Negre într-o zonă moartă”, a mai spus Zelenski. Acesta a vorbit şi despre cooperarea trilaterală Ucraina – Republica Moldova – România şi de faptul că în curând va funcţiona un coridor de transport de cereale din Ucraina, prin Republica Moldova. În acest context, şi-a exprimat convingerea că şi Ucraina şi Republica Moldova vor deveni membre ale Uniunii Europene. „E foarte important că România susţine acest proces. Suntem pregătiţi pentru începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană şi România ne susţine”, a adăugat preşedintele ucrainean.
Foto: Facebook
Flancul estic
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că Flancul estic trebuie să fie în continuare întărit, subliniind că este important ca Marea Neagră să rămână deschisă celor care au ieşire la ea. „În ceea ce priveşte Marea Neagră, România este aliat NATO şi ca atare, cu toate că ne aflăm la Marea Neagră, prin consolidarea Flancului estic, România beneficiază de cele mai importante garanţii de securitate din toată istoria noastră, dar este clar – Flancul estic trebuie în continuare întărit. Pentru asta este nevoie să avem atenţia noastră îndreptată spre Marea Neagră, asta facem şi în cadrul NATO şi astăzi cu preşedintele Zelenski am vorbit despre cum vrem să colaborăm mai bine în zona Mării Negre. Noi credem că este important ca Marea Neagră să rămână o mare deschisă, să nu fie controlată de unii sau de alţii, ci toţi care avem ieşire la Marea Neagră să putem folosi Marea Neagră aşa cum este scris în tratatele internaţionale. Mai este de lucru şi, aşa cum am mai afirmat şi în alte formate, acest război dus de Rusia împotriva Ucrainei, un război ilegal, injust, perfid, se desfăşoară în regiunea Mării Negre. Cu atât mai mult avem tot interesul comun de a consolida securitatea în această zonă”, a spus Iohannis, în conferinţa de presă comună cu omologul de la Kiev, Volodimir Zelenski.
El a condamnat din nou, în termenii cei mai fermi, atacurile repetate ale Rusiei asupra infrastructurii portuare ucrainene. „Acestea sunt crime de război, afectează securitatea cetăţenilor ucraineni şi a cetăţenilor români şi au efecte negative majore pentru exporturile de cereale din Ucraina şi pentru securitatea alimentară globală”, a arătat Iohannis. Şeful statului a subliniat că, la nivel naţional şi aliat, au fost luate măsurile necesare prin întărirea acţiunilor de supraveghere, creşterea vigilenţei, monitorizare şi poliţie aeriană în regiunea Mării Negre şi că vor fi continuate demersurile pentru desfăşurarea de echipamente aliate de protecţie.
Kiev și Chișinău, vise europene
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că la Consiliul European din decembrie va pleda pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina şi Republica Moldova până la finalul anului 2023. „Astăzi am reconfirmat sprijinul politic şi practic al României pentru deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina şi Republica Moldova până la finalul anului 2023. Voi pleda personal pentru această decizie la Consiliul European din decembrie. Este o decizie care va confirma progresele înregistrate de Ucraina şi Republica Moldova în ciuda condiţiilor extrem de dificile. Este şi o decizie strategică pentru Uniunea Europeană”, a spus şeful statului la conferinţa de presă comună cu omologul ucrainean, Volodimir Zelenski.
El a arătat importanţa implementării cuprinzătoare a reformelor necesare aderării la Uniunea Europeană, în vederea asigurării rezilienţei statului şi a societăţii ucrainene.
Cei doi preşedinţi au discutat şi despre rezultatele Summitului NATO de la Vilnius. „Aprofundarea relaţiei politice şi practice dintre Ucraina şi Alianţă este o decizie istorică”, a spus Iohannis. El a reiterat că doar Ucraina poate decide când şi cum va negocia pacea.
Războiul pentru identitatea românească
Preşedintele Klaus Iohannis a discutat cu omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, aflat în vizită oficială la Bucureşti, despre protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din România şi Ucraina. „Noi ne dorim ca cele două minorităţi, care sunt importante pentru noi amândoi, să aibă drepturi similare, în special ne referim aici, evident, la limba vorbită şi la educaţia primită în limba maternă”, a afirmat Iohannis, la Palatul Cotroceni.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat, marţi, referitor la recunoaşterea inexistenţei limbii moldoveneşti, că Guvernul ucrainean va lua o decizie privind acest subiect într-o săptămână sau două.
„Personal nu văd nicio problemă globală în asta, nu văd nicio problemă cu acest lucru. Pentru mine asta nu e o problemă. Înţeleg, unii oameni ar spune că Moldova este România, înţeleg. Pentru mine această problemă nu e presantă. Guvernul nostru se va întruni şi va lua o decizie referitor la răspunsul pentru această întrebare. Se vor întâlni într-o săptămână sau două, ţineţi minte”, a afirmat Zelenski, într-o discuţie televizată cu jurnalişti români.
„Îmi pare rău că nu pot să mă gândesc mereu la toate problemele mici în timpul războiului. Pentru o ţară în război asta nu este o problemă, îmi pare rău. Dar oamenii se vor aduna, vor lua o decizie şi sunt sigur că vor găsi decizia corectă şi sunt sigur că toată lumea va fi fericită”, a precizat preşedintele ucrainean. Zelenski a punctat că guvernele vor găsi soluţii pentru că „suntem de aceeaşi parte a baricadei”.
„Nu daţi şansa Rusiei să vă dezechilibreze, să divizeze, pentru că avem nevoie de unitate, guvernele vor găsi sincer soluţii, pentru că suntem de aceeaşi parte a baricadei”, a spus preşedintele ucrainean.
La rândul său, și premierul Ciolacu s-a întâlnit cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. El a arătat că la întâlnire s-a discutat, între altele, despre drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina.
„Am avut astăzi cu preşedintele Zelenski o discuţie constructivă despre preocupările României în privinţa protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina. În context, am reiterat solicitarea noastră legitimă ca în cel mai scurt timp autorităţile ucrainene să recunoască inexistenţa aşa-numitei ‘limbi moldoveneşti'”, a menționat Ciolacu.
Importanță strategică
Vizita preşedintelui Volodimir Zelenski în România are o importanţă strategică pentru relaţiile dintre cele două ţări, anunţatul parteneriat strategic dintre România şi Ucraina putând fi înţeles ca unul politic, militar şi economic, de interes bilateral.
În general, relaţiile au fost reci, uneori chiar conflictuale, şi doar agresiunea Rusiei din 2022, nu cea din 2014, a reuşit să îmbunătăţească aceste relaţii. Iar vizita preşedintelui ucrainean la Bucureşti este o încununare a acestor relaţii, care s-au apropiat permanent, România dovedindu-se acel partener sincer şi discret al Ucrainei, ajutând-o în momentele esenţiale.
Parteneriat strategic dintre România şi Ucraina poate fi înţeles ca fiind unul, în egală măsură, politic, militar şi economic, în interesul bilateral al celor două ţări, analistul declarând că susţinerea de către România, personal de către preşedintele Iohannis, a aderării Ucrainei la Uniunea Europeană va fi, evident, şi una acordată Republicii Moldova.
Coridorul de tranzit prin Republica Moldova este unul din canalele posibile, având în vedere că, în momentul de faţă, Rusia atacă în mod concertat porturile de la Dunăre. Nu există deci prea multe soluţii, singura fiind cea prin Republica Moldova, ceea ce va presupune şi o cooperare din partea Moldovei.
Foto: navy.ro
Zelenski la NATO
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a apreciat că vizita sa surpriză la sediul NATO din Bruxelles este esenţială pentru a organiza rezistenţa Ucrainei în această iarnă. Kievul se teme de o nouă campanie de bombardamente ruse asupra infrastructurii energetice ucrainene.
Prima deplasare a lui Zelenski la sediul Alianţei Nord-Atlantice de la începutul invaziei ruse în Ucraina va fi ”esenţială pentru rezistenţa noastră în această iarnă”, a scris liderul ucrainean pe Telegram.
El a adăugat că va participa ”pentru prima dată” în persoană la o reuniune a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei. Este de aşteptat ca discuţiile, la care iau parte reprezentanţii ai aproximativ 50 de ţări, să se concentreze pe asistenţa multilaterală pentru Kiev. Şeful statului ucrainean a afirmat că armata sa are nevoie de rachete cu rază lungă ”în puncte geografice foarte concrete ale teritoriului” ucrainean, pentru a putea depăşi perioada de iarnă.
Această asistenţă este necesară pentru a apăra infrastructura energetică a Ucrainei, vieţile civililor şi exporturile de cereale, a mai spus Zelenski la sosirea la sediul NATO, unde a fost întâmpinat de secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
Armata ucraineană este angajată de patru luni într-o contraofensivă dificilă împotriva forţelor ruse în estul şi sudul Ucrainei.
