Capacitatea industrială a Rusiei continuă presiunea pe sistemul antiaerian ucrainean

de | aug. 29, 2024 | Știri | 0 comentarii

În ciuda dificultăților legate de accesul la componente occidentale pentru industria sa de armament, Rusia continuă să fie capabilă să lanseze atacuri masive și devastatoare. Acest lucru sugerează că, până în prezent, sancțiunile occidentale nu au reușit să provoace o lovitură economică suficient de puternică pentru a opri complexul militaro-industrial rus din creșterea producției sale. […]

În ciuda dificultăților legate de accesul la componente occidentale pentru industria sa de armament, Rusia continuă să fie capabilă să lanseze atacuri masive și devastatoare. Acest lucru sugerează că, până în prezent, sancțiunile occidentale nu au reușit să provoace o lovitură economică suficient de puternică pentru a opri complexul militaro-industrial rus din creșterea producției sale. Rusia demonstrează astfel că, în ciuda restricțiilor impuse, încă își poate menține capacitatea de a desfășura operațiuni militare la scară largă.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat pe 26 august că Rusia a lansat peste 100 de rachete și aproximativ 100 de drone în atacul asupra Ucrainei, potrivit presei de la Kiev, iar 15 regiuni au fost vizate de bombardamentele rusești.

Conform autorităților locale, infrastructura energetică din cel puțin trei regiuni ucrainene, anume Zaporojie, Rivne și Lvov, a fost lovită în atacul masiv de luni dimineață. Zelenski a cerut aliaților să își respecte angajamentele de a furniza sisteme de apărare aeriană și rachete Ucrainei. De asemenea, el a propus încheierea unui acord comun de apărare între Ucraina și partenerii săi pentru a contracara dronele și rachetele lansate de forțele ruse. Zelenski a sugerat că în diferite regiuni ale Ucrainei s-ar putea face mai mult pentru protejarea vieților dacă forțele aeriene ale țărilor europene vecine ar colabora cu avioanele de luptă F-16 și cu sistemele de apărare antiaeriană ucrainene.

Fostul ambasador american la București, Adrian Zuckerman, a criticat România pentru lipsa unui calendar clar privind livrarea unei baterii Patriot pe care a promis-o Ucrainei. România pare să urmeze abordarea Poloniei, ambele țări din prima linie de apărare a NATO refuzând să renunțe la sistemele lor strategice defensive fără compensații imediate și echivalente.

În aprilie, Statele Unite au solicitat României să trimită unul dintre aceste sisteme Ucrainei, dar premierul Marcel Ciolacu a menționat că ministrul Apărării este reticent, iar președintele Klaus Iohannis a spus că este dispus să discute această posibilitate abia după întâlnirea cu Joe Biden din 7 mai. În urma presiunilor din partea Washingtonului, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis pe 20 iunie să doneze unul dintre sistemele existente, după ce Statele Unite au garantat României o compensare similară.

Nu este clar dacă intervenția fostului ambasador Zuckerman este legată de impasul negocierilor sau de reticența României de a ceda un sistem strategic de apărare, în contextul avansului războiului și al vulnerabilității frontierei la Marea Neagră. Polonia, de asemenea, nu a dorit să renunțe la sistemele care îi asigură securitatea; premierul Donald Tusk a subliniat că Polonia nu are suficiente baterii Patriot pentru a le împărți și că, fiind un stat din prima linie, trebuie să-și protejeze propriul spațiu aerian, mai ales în fața incidentelor cu rachetele rusești.

Ministrul polonez al Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat pe 27 august că Polonia ar putea trimite Ucrainei mai multe aeronave MiG-29 după ce va primi avioanele F-35 de ultimă generație, comandate din Statele Unite. În contextul provocărilor din partea Rusiei în apropierea și în spațiul aerian polonez, Kosiniak-Kamysz a subliniat că Varșovia își concentrează eforturile pe protejarea propriilor granițe. El a recunoscut nevoia Ucrainei de arme, dar a subliniat că partenerii trebuie să înțeleagă necesitatea Poloniei de a-și menține capabilitățile de apărare.

Apărarea aeriană a Ucrainei a reușit să doboare aproximativ 15 rachete și 15 drone care au vizat capitala Kiev în noaptea de luni și în cursul dimineții, a declarat Serhii Popko, șeful administrației militare a Kievului, pe Telegram. Ucraina și-a îndemnat deja aliații europeni să stabilească o zonă de excludere aeriană în vestul teritoriului său, prin utilizarea sistemelor de apărare desfășurate în Polonia și România, pentru a crea un sanctuar în care industriile, infrastructura energetică și populația civilă să fie protejate.

Luni noapte, bombardierele și dronele rusești au lansat un nou atac asupra Ucrainei, determinând autoritățile de la Kiev să declanșeze din nou alerta aeriană în mare parte a țării. Acest atac a urmat la doar o zi după unul dintre cele mai ample atacuri ale Rusiei împotriva infrastructurii energetice ucrainene și a implicat aproape 100 de drone și rachete, dintre care unele au reușit să treacă de apărarea antiaeriană a Ucrainei. Apărarea antiaeriană ucraineană a reușit totuși să doboare cinci rachete X-101 și 60 de drone Shahed 136.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a afirmat la sfârșitul lunii mai că nu există obstacole juridice, de securitate sau morale care să împiedice partenerii Ucrainei să doboare rachete rusești deasupra teritoriului ucrainean de pe teritoriul lor, însă nu a detaliat modalitățile de implementare a acestui scenariu.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Concurs eseuri