Bulgaria-România: poduri, energie nucleară și parteneriat militar strategic

de | iul. 19, 2023 | Analize, BULGARIA | 0 comentarii

Colaborarea în cadrul NATO, problema aderării la spațiul Schengen, dar și complexele realități ale geopoliticii balcanice și pontice obligă autoritățile de la Sofia și București să colaboreze mult mai profund decât o fac în acest moment. Trecând peste problemele evidente de colaborare, exacerbate de decenii de neîncredere reciprocă și o mentalitate provincială specifică celor două […]
Foto: Facebook

Colaborarea în cadrul NATO, problema aderării la spațiul Schengen, dar și complexele realități ale geopoliticii balcanice și pontice obligă autoritățile de la Sofia și București să colaboreze mult mai profund decât o fac în acest moment. Trecând peste problemele evidente de colaborare, exacerbate de decenii de neîncredere reciprocă și o mentalitate provincială specifică celor două elite politice, cele două state membre UE și NATO trebuie să identifice cât mai rapid o cale de consoloidare a parteneriatului strategic și relansare a eforturilor comune de integrare în spațiul Schengen. Recenta vizită a premierului bulgar Nikolai Denkov la București pare să impulsioneze relațiile bilaterale.

Foto: Facebook
Foto: Facebook

10 miliarde de Leva

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) este interesată să investească în construirea unui al doilea pod între Ruse şi Giurgiu, precum şi în proiecte de infrastructură feroviară în Bulgaria, a reieşit la o întâlnire între ministrul Transporturilor şi Comunicaţiilor, Georgi Gvozdeykov, şi reprezentantul BERD în Bulgaria, Anca Ionescu, a informat marţi Ministerul bulgar al Transporturilor, citat de mass-media bulgară, preluată de cea de la București.
„Construirea unui nou pod peste Dunăre este o problemă prioritară care trebuie rezolvată rapid, deoarece traficul de-a lungul acestei rute creşte zilnic. Credem că Bulgaria şi România, ca două ţări ale familiei europene, ar trebui să lucreze împreună şi în parteneriat cu Comisia Europeană pentru implementarea acestui proiect strategic”, a spus ministrul Transporturilor. El a adăugat că orice sprijin care va ajuta la implementarea investiţiilor în cadrul PNNR şi a altor programe europene în sectorul transporturilor este important. „Avem instrumentele financiare necesare, ceea ce ne oferă oportunităţi mari pentru a ne atinge obiectivele, dar trebuie să accelerăm semnificativ activitatea de implementare a acestora”, a adăugat ministrul Georgi Gvozdeykov.

Până acum, BERD a investit peste 10 miliarde de leva în proiecte de transport în Bulgaria, adică aproximativ 5 miliarde de Euro. Prioritatea sa este un al doilea pod peste Dunăre la Ruse-Giurgiu, care este din ce în ce mai important la nivel european, a spus Ionescu, adăugând că este pregătită pentru viitoare discuţii privind construirea unui hub logistic maritim în portul Varna-Vest. În ceea ce priveşte transportul verde, BERD doreşte să investească atât în reabilitarea infrastructurii feroviare, cât şi în construirea de staţii de încărcare a vehiculelor electrice.
Gvozdeykov a subliniat că Ministerul este pregătit la nivel de experţi să ia în considerare imediat toate propunerile BERD, ţinând cont de proiectele deja planificate în cadrul programelor europene de sprijin.

Obiectivul Schengen

Relaţiile „excelente” dintre România şi Bulgaria sunt confirmate şi prin existenţa parteneriatului strategic convenit între cele două ţări, a afirmat prim-ministrul român Marcel Ciolacu, în cadrul unor declaraţii de presă comune cu omologul său bulgar, Nikolai Denkov, aflat în vizită de lucru la Bucureşti.
„Am discutat, astăzi, cu domnul premier Denkov despre relaţiile excelente dintre ţările noastre care acum sunt confirmate şi prin existenţa unui parteneriat strategic convenit în martie anul acesta de către preşedinţii celor două state. Am avut un schimb consistent de opinii cu privire la priorităţile comune, cu scopul de a debloca noi domenii de cooperare în beneficiul dezvoltării economice a ţărilor noastre. Discuţiile noastre au atins domenii de impact pentru cetăţenii noştri, precum transporturile sau energia”, a precizat Ciolacu.

 El a evidenţiat interesul arătat de ambele părţi pentru implementarea proiectului european care va asigura o Dunăre navigabilă, precum şi pentru construirea unui al doilea pod rutier Giurgiu – Ruse.
„În al doilea rând, în domeniul energetic avem în vedere, pe de o parte, o mai bună interconectare a coridoarelor de transport a gazelor naturale, dar şi un efort comun pentru diversificarea surselor de energie, în linia propusă de Uniunea Europeană pentru asigurarea tranziţiei verzi”, a transmis Marcel Ciolacu.

Potrivit acestuia, discuţiile au vizat şi extinderea spaţiului Schengen şi finalizarea procesului de aderare a României şi Bulgariei „cât mai curând posibil”.
„Deja, după instalarea recentă a Guvernelor României şi Bulgariei, ţările noastre au făcut eforturi suplimentare pentru atingerea acestui obiectiv. Suntem în continuare angajaţi în consolidarea instrumentelor europene de gestionare a migraţiei şi protejarea frontierelor externe. (…) Am convenit menţinerea dialogului direct între noi, precum şi cu ceilalţi parteneri europeni”, a afirmat Ciolacu.

Şeful Executivului de la Bucureşti a mai evidenţiat interesul pentru a continua cooperarea strânsă pentru promovarea stabilităţii şi securităţii în regiunea Mării Negre. „De asemenea, am discutat cu premierul Denkov despre situaţia de securitate din regiunea Mării Negre, atât de profund afectată de războiul de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei. Am subliniat interesul de a continua cooperarea strânsă între România şi Bulgaria pentru promovarea stabilităţii şi securităţii în regiunea Mării Negre şi menţinerea în atenţia aliată a evoluţiilor de securitate din această regiune”, a menţionat Ciolacu.

Foto: Facebook
Foto: Facebook

Poduri strategice

Construirea unui al doilea pod la Ruse – Giurgiu a dobândit o dimensiune nouă odată cu începerea războiului din Ucraina, a declarat și premierul Bulgariei, Nikolai Denkov, după convorbirile avute cu prim-ministrul Marcel Ciolacu la Palatul Victoria, însă până la finalizarea proiectului oficialul bulgar pledează pentru punerea în funcţiune cât mai curând posibil a unei linii de feribot între cele două oraşe, pentru a face faţă traficului intens.
„De ani de zile discutăm despre un al doilea pod la Ruse – Giurgiu. Este o direcţie foarte importantă, care leagă Bulgaria de capitala Bucureşti. Această direcţie a dobândit o dimensiune nouă odată cu începerea războiului din Ucraina de către Rusia. Face parte din direcţia logistică în ceea ce priveşte pregătirea apărării flancului estic al NATO şi avem toate motivele de a accelera procesul de planificare, proiectare şi pregătirea acestui pod în cel mai scurt termen posibil. De aceea, am discutat despre sursele posibile de finanţare. Ambele state vor să se realizeze cât mai curând posibil. În acelaşi timp, având în vedere că această sarcină necesită totuşi timp, din partea noastră s-a pus problema ca, cât mai curând posibil, să se pună în funcţiune linia de feribot Ruse – Giurgiu, astfel încât să putem să ajutăm acest trafic intens, care este legat atât de relaţiile de afaceri foarte dezvoltate dintre cele două state, dar e nevoie de decongestionarea traficului pe linie economică. De asemenea, vrem să îi ajutăm şi pe turiştii care circulă în ambele direcţii”, a spus Nikolai Denkov.

În legătură cu accederea în Spaţiul Schengen, Nikolai Denkov a subliniat că România şi Bulgaria au îndeplinit toate criteriile de aderare şi a punctat că acest proces trebuie finalizat împreună de cele două state. „Aceasta este prima mea vizită de lucru şi nu întâmplător are loc în România. Noi suntem parteneri strategici, nu doar că avem un acord semnat în acest sens, ci există câteva proiecte, care trebuie să fie realizate, având în vedere că sunt în beneficiul popoarelor noastre şi statelor noastre, care au şi o dimensiune europeană. Trebuie să compensăm timpul scurt pe care îl avem la dispoziţie cu o activitate mult mai intensă. (…) În primul rând Schengen. Suntem unanim de acord că am îndeplinit toate criteriile care au fost puse de către Uniunea Europeană şi, de asemenea, nu este întâmplător că avem o decizie pozitivă a Comisiei Europene, a Parlamentului European, trebuie să finalizăm procesul şi trebuie să îl finalizăm împreună, în discuţii, atât la nivel politic, cât şi la nivel de experţi cu aceste state care încă mai au anumite rezerve. Am făcut planuri concrete de acţiune între ministerele noastre de Interne, Poliţia de Frontieră, la nivel politic şi vom lucra împreună cu dumneavoastră pentru a se putea finaliza pozitiv acest proces”, a explicat premierul bulgar.

„În mod evident, trebuie să fim foarte atenţi în ceea ce le spunem oamenilor din statele noastre, pentru că nu totul depinde de noi. Există procese interne, atât în Olanda, cât şi în Austria, asupra cărora nu avem un control, dar trebuie să facem tot ce depinde de noi şi să spunem aceste lucruri, atât la nivel european, cât şi guvernelor şi parlamentelor din Olanda şi Austria”, a adăugat Nikolai Denkov, citat de mass-media română.

Parteneriat militar 

Președintele român Klaus Iohannis a declarat la finalul Summitului NATO desfăşurat la Vilnius, că apărarea antiaeriană trebuie întărită, arătând că prin hub-ul regional de antrenament pentru piloţii de F-16 care va fi construit în România, alături de Olanda şi de alţi parteneri internaţionali, ţara noastră va avea un rol important.

„Am abordat noi posibilităţi de cooperare în cadrul NATO şi în relaţie cu partenerii Alianţei, pentru a facilita dezvoltarea de capabilităţi şi a industriei de apărare, demersuri care favorizează inclusiv revitalizarea industriei de apărare din România. Trebuie să ne întărim şi apărarea aeriană. De aceea, am decis să constituim în România, alături de Olanda şi de alţi parteneri internaţionali, un hub regional de antrenament pentru piloţii români de F-16, dar acest hub va fi accesibil şi pentru piloţii aliaţi şi cei ucraineni. Este un rol important pe care România şi l-a asumat”, a spus şeful statului, la finalul Summitului NATO.
Tot el a anunţat la Summi-ul NATO şi crearea, alături de Bulgaria, a unui Comandament regional dedicat forţelor speciale, care este deschis aliaţilor şi partenerilor.

Cei doi miniștri ai apărării, Angel Tîlvăr, şi omologul său bulgar, Todor Tagarev, au semnat scrisoarea de intenţie pentru constituirea, în comun, a unui comandament regional de componentă pentru operaţii speciale (R-SOCC). Evenimentul a avut loc în marja Summitului NATO care se desfăşoară la Vilnius, marcând importanța flancului pontic pentru Alianța Nord-Atlantică.
Tîlvăr a evidenţiat cooperarea excelentă dintre România şi Bulgaria în domeniul Apărării, atât în plan bilateral, cât şi aliat şi european. De asemenea, a adresat mulţumiri omologului bulgar pentru angajamentul constant al Sofiei privind securitatea regională şi pentru participarea cu militari la proiectele derulate sub egida NATO în România, în cadrul comandamentelor multinaţionale.
„Recunoscând importanţa strategică a regiunii Mării Negre şi faptul că această regiune a devenit o frontieră critică pentru noua arhitectură de securitate europeană şi euro-atlantică, România şi Bulgaria au hotărât avansarea cooperării în context aliat prin înfiinţarea acestui comandament regional pentru operaţii speciale. Comandamentul regional de componentă pentru operaţii speciale va face parte din măsurile de consolidare a posturii de descurajare şi apărare de pe Flancul Estic”, a transmis MApN de la București, citat de mass-media.

Ca un semnal privind buna colaborare militară dintre cele două state, Bulgaria a trimis soldați și două nave (vânătorul de mine TSIBAR și dragorul SHKVAL) care vor participa, în perioada 14 – 21 iulie, la exerciţiul „Poseidon 2023”, organizat anual, alternativ, de către România şi Bulgaria.
„Peste 750 de militari din Forţele Navale Române, din alte structuri ale sistemului naţional de apărare, precum şi din Bulgaria, Belgia, Franţa, Grecia, Italia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii (NAVEUR, Alabama National Guard) şi Turcia vor desfăşura, în perioada 14 – 21 iulie, activităţi în comun în Portul Militar Constanţa şi în raioanele de instrucţie din partea de vest a Mării Negre, în cadrul Exerciţiului multinaţional, de nivel tactic, ‘Poseidon 2023’, organizat anual, alternativ, de către România şi Bulgaria”, arată sursa citată.
Obiectivele principale ale Exerciţiului „Poseidon 2023” vizează creşterea nivelului de interoperabilitate între structurile participante, precum şi evaluarea şi certificarea capabilităţilor Forţelor Navale Române pentru misiunile NATO şi UE şi pentru activităţile de apărare naţională, precizează SMFN, citat de mass-media.
„De asemenea, ‘Poseidon 2023’ pune accent pe creşterea capabilităţilor operaţionale şi a nivelului de instruire a tuturor forţelor participante, exersarea procedurilor şi tacticilor de luptă NATO, în context multinaţional întrunit, în mediu maritim, terestru şi aerian, pe utilizarea regulilor de angajare şi a procedurilor NATO pentru comandă, control şi comunicaţii. Exerciţiul reprezintă o oportunitate bună pentru a consolida nivelul ridicat în domeniul planificării, conducerii şi evaluării activităţilor specifice luptei contra minelor, luptei la suprafaţă şi luptei antiaeriene”, se mai menţionează în comunicat.
Totodată, pe durata exerciţiului, Forţele Navale Române vor desfăşura şi activităţile specifice de evaluare şi verificare a fregatei „Regina Maria” (F-222) pentru forţa NATO de reacţie rapidă (NATO Reaction Force – NRF 23) şi pachetul unic de forţe puse la dispoziţia NATO şi UE de ţara noastră.

Foto: Facebook
Foto: Facebook

Bomba Schengen

Parlamentul European a adoptat recent o rezoluţie bazată pe petiţia depusă în PE de societatea civilă din România, prin care se solicită contestarea legalităţii veto-ului Austriei împotriva aderării ţării noastre la spaţiul Schengen. În plus, rezoluţia cere Comisiei Europene să calculeze pierderile financiare suferite de România și Bulgaria prin neprimirea în Schengen și să găsească mecanisme de compensare. Documentul a fost adoptat cu 526 voturi pentru, 57 voturi împotrivă şi 42 de abţineri, relatează mass-media.

Parlamentul European subliniază că România şi Bulgaria au îndeplinit deja cerinţele necesare pentru a fi admise în spaţiul Schengen. Eurodeputaţii regretă decizia Consiliului UE din 8 decembrie 2022 de a respinge statutul de membru al Schengen „fără să fi fost prezentată nicio justificare de natură juridică legată de criteriile de aderare”. Un spaţiu Schengen extins, fără controale la frontiere, ar face UE mai puternică, spun eurodeputaţii, menţionând că toate statele membre au dreptul de a adera la Schengen odată ce sunt pregătite. Românii și bulgarii sunt discriminaţi Faptul că România şi Bulgaria se află încă în afara zonei de liberă circulaţie reprezintă o povară pentru întreprinderile şi populaţia din cele două ţări din punct de vedere social şi economic, susţin eurodeputaţii. Cetăţenii Bulgariei şi României sunt discriminaţi, deoarece se confruntă cu întârzieri, dificultăţi birocratice şi costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, în comparaţie cu omologii lor din spaţiul Schengen. Eurodeputaţii notează că întârzierile la punctele de trecere a frontierei cu care se confruntă românii şi bulgarii pot dura de la câteva ore la zile întregi – comparativ cu o medie de 10 minute fără verificări la frontierele interne – ceea ce înrăutăţeşte şi condiţiile de muncă pentru şoferii de camioane.

În plus faţă de prejudiciul cauzat pieţei unice a UE prin obstrucţionarea liberei circulaţii a mărfurilor între statele membre europene, textul menţionează „daunele ireparabile” aduse mediului, care nu se aliniază la obiectivele de neutralitate climatică ale Uniunii Europene. Sănătatea şoferilor, a agenţilor vamali şi a persoanelor care locuiesc în apropierea punctelor de trecere a frontierei este pusă în pericol de creşterea poluării cauzate de numeroasele vehicule care aşteaptă să treacă frontiera în fiecare zi, cu aproximativ 46.000 de tone de CO2 emise în fiecare an, potrivit eurodeputaţilor. Compensații pentru România și Bulgaria Rezoluţia îi solicită Comisiei Europene să estimeze pierderile financiare, câştigurile nerealizate şi daunele aduse mediului pe care România şi Bulgaria le-au suferit din iunie 2011 din cauza „deciziei negative şi nejustificate” adoptate în privinţa aderării celor două ţări la spaţiul Schengen şi să analizeze posibilele mecanisme de compensare a pierderilor financiare.

Propaganda rusă

Eurodeputaţii subliniază că situaţia actuală „este instrumentalizată de propaganda anti-UE, inclusiv propaganda rusă” şi „subminează capacitatea UE de a-şi promova valorile şi buna guvernanţă în ţările din afara UE”. În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepţia Bulgariei, a Ciprului, a Irlandei şi a României, fac parte din spaţiul Schengen de liberă circulaţie, care include, de asemenea, state din afara UE (Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein). Comisia Europeană a evaluat că Bulgaria şi România sunt pregătite să adere la Schengen, iar Parlamentul European a sprijinit constant aderarea celor două ţări, cel mai recent într-o rezoluţie din 5 octombrie 2022 şi într-o dezbatere la 14 decembrie 2022.

Cunoscutul analist bulgar Vladimir Mitev a declarat recent, citat de mass-media bulgară, că „sentimentul meu este că România se simte oarecum într-o poziție mai puternică, în sensul că în rezoluție se spune clar că Austria încalcă anumite principii ale Uniunii Europene, lucru care era scris și în petiția lui Nicolescu însuși. Și se vorbește, așa cum spuneați mai devreme, de discriminarea bulgarilor și românilor, dar și de despăgubiri. Adică, această rezoluție arată acum o voință politică clară, cu peste 80% dintre deputați votând în favoarea ei, ca Austria să nu mai fie lăsată să amâne aderarea Bulgariei și României, adică în România. Pe de o parte, cred că mai există un pic de speranță.

Dar, ca să continui raționamentul, cred că în România continuă să fie foarte prudenți în entuziasmul lor pentru Schengen. Sunt mult mai rezervați. Mi se pare, mai degrabă decât opiniile din presa bulgară, poate pentru că în decembrie anul trecut, când s-a votat ultima dată aderarea, în România a existat un entuziasm care nu era justificat. Apoi a luat o altă turnură. Așa-numitele opinii suveraniste despre UE s-au dezvoltat ca reacție la refuzul României de a fi acceptată în Schengen. Și poate de aceea sunt acum foarte prudenți în România”.

Foto: Facebook
Foto: Facebook

Diplomație parlamentară

Acceptarea în Spaţiul Schengen, stabilitatea în zona Mării Negre şi al treilea pod peste Dunăre între România şi Bulgaria au fost subiecte abordate în cadrul întrevederii recente dintre ambasadorul Bulgariei, Radko Vlaykov, şi preşedintele Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor, deputatul Biro Rozalia-Ibolya (UDMR Bihor).
„Am discutat despre posibilităţile de lărgire a colaborării bilaterale între Bulgaria Şi România, având în vedere nu numai politica externă, ci şi anumite priorităţi precum aderarea la Spaţiul Schengen”, a afirmat preşedintele Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor, întrevederea având loc înaintea vizitei premierului bulgar.
Potrivit acesteia, în condiţiile în care Bulgaria are de zece zile un guvern nou, care se bazează pe o coaliţie, este foarte important demersul ambasadorului Radko Vlaykov ca, după nici două săptămâni de la formarea cabinetului de la Sofia, să solicite un parteneriat şi o colaborare permanentă cu structuri parlamentare române (Comisiile de politică externă, Afaceri Europene şi altele).

„Desigur, avem pe de o parte interese comune privind stabilitatea în regiunea Mării Negre, prioritar în momentul de faţă, şi la fel de important, acceptarea noastră în Spaţiul Schengen. Suntem ambele ţări în această situaţie, dar asta nu înseamnă că suntem legate împreună, având fiecare propriul parcurs în acest proces, dar interesul este, într-adevăr, pentru amândouă acela de a intra în Spaţiul Schengen cât se poate de repede. De aceea am şi considerat necesar ca să discutăm despre această posibilitate, despre proiectul unui al treilea pod peste Dunăre şi asigurarea navigabilităţii pe fluviu, precum şi faptul de a organiza în septembrie o întâlnire comună în format online între conducerile celor două Comisii de politică externă, din România şi Bulgaria”, a mai menţionat parlamentarul român Biro Rozalia-Ibolya, citat nass-media.

Frăția nucleară

Oficiali români și bulgari au participat la întâlnirea celor 12 state membre UE care sunt în favoarea energiei nucleare, eveniment care s-a desfășurat în marja reuniunii informale a miniştrilor Energiei din UE din Valladolid, Spania, în 12 iulie. Au participat miniştri din Franţa, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Finlanda, Ungaria, Ţările de Jos, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Suedia, iar Belgia şi Italia au luat parte ca observatori.
Participanţii au reafirmat rolul cheie al energiei nucleare în asigurarea stabilităţii şi rezilienţei reţelei electrice în întreaga piaţă europeană de energie electrică. Aceştia şi-au exprimat opinia că tehnologiile nucleare şi sursele de energie regenerabilă se completează reciproc în atingerea obiectivelor UE în materie de climă şi securitate energetică. Miniştrii au pregătit un document comun către Comisia Europeană în care solicită recunoaşterea şi sprijinul adecvat pentru energia nucleară. Aceştia au susţinut că principiul neutralităţii tehnologice şi dreptul suveran al statelor membre de a-şi determina mixul energetic ar trebui să fie luate în considerare în mod corespunzător în politicile europene.
Întâlnindu-se cu omologul său grec Theodoros Skylakakis, ministrul Radev a discutat despre aprofundarea cooperării energetice şi dezvoltarea strategică a legăturilor energetice dintre cele două ţări. Sporirea securităţii aprovizionării cu gaze prin dezvoltarea infrastructurii necesare, inclusiv proiectele cheie de infrastructură ale terminalului de gaze naturale lichefiate de lângă Alexandroupolis, interconectorul de gaze Grecia-Bulgaria, precum şi conducta de petrol Alexandroupolis-Burgas şi proiectele dedicate hidrogenului au fost de asemenea discutate.
Consolidarea cooperării bilaterale în domeniul conectivităţii la electricitate şi gaze a fost subiectul discuţiilor ministrului Radev cu secretarul de stat român în Ministerul Energiei Dan-Dragos Drăgan.

Interese comune

Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuţ Barbu, va susţine la Varşovia, alături de omologul său bulgar, la întâlnirea miniştrilor Agriculturii, identificarea unor soluţii referitoare la transportul cerealelor, în contextul războiului din Ucraina, eliberarea depozitelor şi scoaterea la export a unei părţi din produsele din noua recoltă pentru fermierii români.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), ministrul Barbu va participa la întâlnirea miniştrilor de resort din Polonia, Bulgaria, Ungaria, România, Slovacia, Moldova şi Ucraina, de la Varşovia, tema principală fiind situaţia de pe pieţele agricole ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei şi măsurile care trebuie luate pentru a asigura reguli de concurenţă loială pentru fermierii din statele membre UE şi ţările candidate.
La finalul întâlnirii, participanţii vor semna o declaraţie comună a miniştrilor Agriculturii din Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia privind necesitatea prelungirii măsurilor preventive ale UE asupra anumitor produse originare din Ucraina.

Polonia și Slovacia au cerut o nouă prelungire a embargoului privind cerealele din Ucraina, până la finele acestui an, respingând îngrijorările că decizia Rusiei de a pune punct unui acord internaţional privind coridorul din Marea Neagră ar putea perturba aprovizionarea cu alimente, transmite Bloomberg.
Cele două ţări vecine cu Ucraina, împreună cu Bulgaria, România şi Ungaria, aplică în prezent restricţii cu privire la achiziţionarea de cereale din Ucraina până la mijlocul lunii septembrie, după ce afluxul de cereale ucrainene ieftine a declanşat proteste în rândul fermierilor din cele cinci ţări. Acordul convenit de Uniunea Europeană permite în continuare tranzitul cerealelor din Ucraina spre alte ţări.
„Nu văd niciun argument convingător pentru ca actualul embargou să expire la mijlocul lunii septembrie. Eu sper că embargoul nu se va termina, că vom putea să obţinem prelungirea sa în interiorul coaliţiei noastre de cinci state membre UE”, a declarat marţi ministrul polonez al Agriculturii, Robert Telus, într-un interviu pentru un post de radio.
Comisia Europeană a semnalat anterior că va reduce şi elimina treptat restricţiile „excepţionale şi temporare” care afectează statele membre din Europa de Est. De asemenea, după ce luni Rusia a pus punct unui acord internaţional privind coridorul din Marea Neagră, Bruxellesul a anunţat că nu va „precupeţi niciun efort” pentru a susţine o livrare stabilă a produselor agricole din Ucraina spre pieţele mondiale via aşa-numitele coridoare de solidaritate.

Foto: navy.ro
Foto: navy.ro

Ucraina recunoscătoare

Recent, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski a efectuat o vizită oficială la Sofia, unde a obţinut din partea noului premier bulgar pro-european Nikolai Denkov promisiunea creşterii ajutorului militar pe care Bulgaria îl oferă Ucrainei în războiul cu Rusia.
Cei doi nu au detaliat în faţa presei ajutorul militar convenit, nu au precizat ce arme şi muniţii ar urma să cuprindă, Zelenski vorbind doar despre un „pachet defensiv, nu unul ofensiv”, menţionând de asemenea că acesta cuprinde şi artileria. Ajutorul include de asemenea instrucţie şi asistenţă medicală pentru soldaţii ucraineni răniţi.
Bulgaria este o mare producătoare de muniţii, compatibile în special cu armele de concepţie sovietică aflate în dotarea armatei ucrainene. Tema ajutorului militar pentru Ucraina este un subiect controversat în Bulgaria, ţară cu legături tradiţionale puternice cu Rusia. În timp ce fostul premier filo-occidental Kiril Petkov (demis anul trecut prin moţiune de cenzură) a susţinut puternic oferirea de ajutor militar Ucrainei, preşedintele Rumen Radev s-a opus.
În ciuda acestei opoziţii a preşedintelui, guvernul bulgar a livrat Ucrainei încă din primele zile ale invaziei ruse arme şi muniţii, dar prin intermediul unor state terţe, iar de atunci industria bulgară de armament lucrează la capacitate maximă şi a avut anul trecut exporturi record de circa patru miliarde de euro.
„Nu putem sta cu braţele încrucişate în faţa a ceea ce se întâmplă la numai sute de kilometri de frontierele noastre”, a motivat noul premier Nikolai Denkov acordul său ca Ucraina să fie mai departe susţinută cu ajutor militar de către Bulgaria, în urma discuţiei cu Zelenski.
Acesta din urmă s-a întâlnit la Sofia şi cu omologul său bulgar Rumen Radev, care a fost din nou rezervat faţă de oferirea de ajutor militar Kievului. El s-a arătat, pe de o parte, preocupat de diminuarea stocurilor armatei bulgare, şi pe de altă parte de alimentarea războiului cu Rusia. „Acest conflict nu are o soluţie militară şi nu va fi rezolvat prin tot mai multe arme”, a remarcat preşedintele bulgar, care a îndemnat să se „acorde atenţie unui efort constant pentru dezescaladare, încetarea focului şi căutarea unei soluţii paşnice prin diplomaţie”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi la Sofia: „Vreau să vă mulţumesc, Bulgaria, pentru sprijinul şi protecţia poporului nostru”.
Zelenski a mulţumit pentru sprijinul oferit de Bulgaria în domeniul apărării. „Acesta este un pachet pentru apărare, nu pentru ofensivă. Acesta este un pachet pentru părinţi pentru a-şi proteja copiii”, a declarat preşedintele ucrainean, adăugând că la începutul războiului soldaţii ruşi au violat copii ucraineni, au avut loc torturi în masă şi înmormântări în masă. „Vom continua discuţia privind continuarea tratamentului soldaţilor ucraineni în Bulgaria şi pregătirea personalului medical în Bulgaria”, a spus Zelenski.
Preşedintele ucrainean a cerut Bulgariei să participe la reconstrucţia Ucrainei în sfera educaţională şi de mediu. „Am discutat despre cooperarea în domeniul energiei ca parte a arhitecturii stabilităţii în fiecare ţară. Trebuie să protejăm oamenii de crizele preţurilor”, a spus Zelenski, exprimându-şi satisfacţia că energia devine una dintre priorităţile cooperării dintre Bulgaria şi Ucraina. El a spus că cele două părţi au discutat şi despre cooperarea în sfera euro-integrării europene şi atlantice şi au semnat o declaraţie. „Aş dori să remarc disponibilitatea Bulgariei de a lua parte la aceste eforturi”, a declarat Zelenski, notând că au fost lansate consultări la nivel de consilieri şi ambasadori şi subliniind că au început să fie discutate chestiuni la nivel de ambasadori în Bulgaria. Zelenski a spus că ambasadorul Bulgariei în Ucraina nu a fost încă numit, adăugând că va comenta această chestiune la întâlnirea sa cu preşedintele bulgar Rumen Radev.

Foto: Facebook
Foto: Facebook

Probleme curente

Printre problemele dintre Bulgaria și România se numără și cea referitoare la transportatorii români care tranzitează statul balcanic.

Transportatorii rutieri români sunt obligaţi, pentru a putea trece frontiera, să îşi parcheze camioanele la Ruse, numai în spaţiile de parcare ale unui operator privat, care aplică tarife discriminatorii şi excesive pentru camioanele româneşti faţă de cele bulgare, informează Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), citată de mass-media.
Conform sursei citate, parcarea pentru camioane din Ruse a fost dată în funcţiune în iunie şi se află în apropierea punctului de trecere a frontierei cu România de la Giurgiu.
„În timp ce industria transporturilor rutiere solicită eliminarea controalelor la punctele de trecere a frontierei româno-bulgare şi crearea de culoare speciale care să faciliteze trecerea autoturismelor şi a camioanelor înmatriculate în România şi Bulgaria, în mod paradoxal, autorităţile bulgare au sprijinit dezvoltarea unei parcări private pentru camioane, pe terenul municipalităţii din Ruse, care a început să opereze din luna iunie a acestui an fără niciun anunţ oficial, fără informaţii publice şi de contact pe web, email sau media”, se menţionează în comunicat.
Conform UNTRR, la intrarea în parcare, fiecare camion primeşte un pager care vibrează şi sună pentru a notifica şoferul cu 10 minute înainte să îi vină rândul la trecerea frontierei.
Totodată, la ieşirea din parcare, şoferii români trebuie să plătească un tarif discriminatoriu de 25 euro faţă de şoferii bulgari, care plătesc un tarif de 3-4 ori mai mic, de numai 15 leva, aproximativ 7 euro.
Pe de altă parte, transportatorii români reclamă că la Ruse transportatorii bulgari şi ucraineni trec cu prioritate, uneori şi fără să intre în această parcare, iar dacă intră ultimii, ies primii înaintea celor care aşteaptă şi peste 24h.
„Această abordare coordonată a autorităţilor din Bulgaria încalcă principiile şi regulamentele UE care interzic taxarea diferenţiată şi discriminatorie a transportatorilor în funcţie de naţionalitate. În lipsa oricăror măsuri, această practică se va extinde, iar autorităţile din frontiere vor crea timpi de aşteptare cât mai mari pentru a justifica înfiinţarea unor astfel de parcări şi a unor astfel de practici abuzive şi discriminatorii, contrare obiectivelor de creştere a fluidităţii circulaţiei diverselor mijloace de transport în interiorul Comunităţii, stabilite prin Regulamentul european nr 1.100/2008 care prevede eliminarea controalelor la frontierele statelor membre în domeniul transporturilor rutiere”, susţin reprezentanţii UNTRR.
„În mod regretabil acţiunile autorităţilor din Bulgaria sunt contrare afirmaţiilor de colaborare cu autorităţile române pentru urgentarea aderării celor două ţări la spaţiul Schengen”, se mai spune în comunicat.

Amenințări dure

În anul 2022 se înregistrau frecvent situaţii în care şoferii români de camioane aşteptau şi câte trei zile pentru a trece acest punct de frontieră, susţin reprezentanţii Uniunii.
UNTRR consideră că acţiunile autorităţilor bulgare, prin obligativitatea utilizării acestei parcări şi a taxării diferenţiate, reprezintă o discriminare care nu poate exista pe teritoriul Uniunii Europene. „Dacă Bulgaria continuă aceste practici, atunci considerăm că România trebuie să se decupleze de Bulgaria în vederea aderării la spaţiul Schengen, neavând nimic de pierdut în relaţia cu Bulgaria, unde oricum timpii de trecere ai frontierei sunt în creştere, dar România poate avea de câştigat prin eliminarea timpilor de aşteptare la frontiera cu Ungaria, frontieră prin care se realizează peste 90% din transportul rutier al comerţului exterior realizat de România cu ţările din UE”, au mai precizat reprezentanţii organizaţiei.
UNTRR va continua să sesizeze aceste aspecte membrilor Parlamentului României, Parlamentului European, autorităţilor bulgare de resort şi inclusiv din domeniul competiţiei, până la soluţionarea acestei situaţii.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *