Noul Guvern din Bulgaria a abandonat efectiv planul de a adera la zona euro la 1 ianuarie 2026, după ce ministrul de Finanțe Temenuzhka Petkova a anunțat că nu va solicita rapoarte extraordinare de convergență de la Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană, relatează mass-media de la Sofia. Datele publicate recent de Eurostat arată că în decembrie rata anuală a inflației în Bulgaria îndeplinea criteriul stabilit în Tratatul de la Maastricht pentru adoptarea euro.

Reticență politică

Începând din decembrie 2024, inflația medie anuală în Bulgaria se situează la 2,6%. Comparativ, Lituania, Finlanda și Italia aveau rate ale inflației de 0,9%, 1% și, respectiv, 1,1%, conform Eurostat.
Analiștii susțin că rata inflației în Bulgaria este în intervalul țintă stabilit în Tratatul de la Maastricht. Conform acestui document, criteriul privind inflația este calculat folosind rata medie a inflației din trei state membre UE cu cea mai scăzută inflației. Se adaugă 1,5 puncte procentuale la această medie și se fixează plafonul la 2,5%. În condițiile în care în Bulgaria inflația s-a situat la 2,6%, deviația de la obiectiv este de doar 0,1%.
În pofida optimismului din trecut și a declarațiilor privind oportunitatea aderării la zona euro, unii parteneri din coaliția guvernamentală au fost mult timp reticenți privind adoptarea rapidă a euro.

Deficit important

Petkova a indicat că există dificultăți financiare semnificative, anunțând un deficit de peste 3,6 miliarde de leva în primul trimestru din 2025. Oficialul intenționează să retragă actuala Lege a Bugetului și să depună un nou proiect până în 14 februarie, sperând să limiteze deficitul la 3% din PIB. Guvernul din Bulgaria va folosi temporar fondurile de rezervă pentru a acoperi cheltuielile din ianuarie și pentru a asigura funcționarea statului.
Ministrul de Finanțe și-a exprimat îngrijorarea privind situația finanțelor publice, din cauza politicilor ‘nerezonabile’ din ultimii trei ani. Ea a avertizat că cetățenii bulgari vor trebuie ‘să plătească factura’ și a dat asigurări că sunt asigurate fondurile pentru plățile sociale.

Istoria ambițiilor EURO

Bulgaria, care a aderat la Uniunea Europeană în 2007, și-a propus încă de la început să adopte moneda unică europeană. Totuși, parcursul spre zona euro a fost unul presărat cu provocări – atât de natură economică, cât și politică. După aderarea la UE (2007), Bulgaria a început să își seteze ca obiectiv principal îndeplinirea criteriilor de la Maastricht (inflație controlată, deficit bugetar limitat, datorie publică sustenabilă, stabilitatea ratelor dobânzii și stabilitatea cursului de schimb).

În ceea ce privește stabilitatea valutară, leva bulgară a fost încă din anii ’90 ancorată la euro printr-o politică de consiliu monetar (currency board). Această legătură strânsă cu euro a ajutat Bulgaria să mențină un curs fix și să-și consolideze disciplina bugetară, moneda națională fiind legată de marca germană.

Instabilitatea politică a avut ca rezultat demisia guvernului, proteste de stradă și alegeri anticipate. Aceasta a încetinit reformele structurale și a creat incertitudine cu privire la parcursul economic.

Schimbările frecvente de guvern au făcut dificilă implementarea unor politici consistente și pe termen lung, necesare pentru îndeplinirea criteriilor de la Maastricht și pentru menținerea încrederii investitorilor.

Pregătiri importante

Între 2018 și 2019, guvernul de la Sofia a intensificat discuțiile cu Banca Centrală Europeană (BCE) și Comisia Europeană pentru aderarea la mecanismul ratelor de schimb (ERM II – etapa preliminară obligatorie înainte de adoptarea euro).

Obiectivul inițial era intrarea în ERM II în jurul anului 2020 și să adopte euro, în cel mai optimist scenariu, în 2023–2024.

În luna iulie 2020, Bulgaria (alături de Croația) a fost primită în ERM II. Acesta a fost un pas important, care demonstra că autoritățile bulgare făcuseră progrese privind reformele bancare și financiare (în special consolidarea supravegherii bancare).

Însă, crizele politice interne – inclusiv scandalurile de corupție și protestele antiguvernamentale din 2020 și 2021 – au dus la instabilitate și la dificultăți în implementarea reformelor complementare cerute de BCE.

Amânări și noi obiective

În perioada 2022–2023, Bulgaria a traversat mai multe episoade de instabilitate politică, având guverne interimar sau alegeri anticipate succesive. Aceste schimbări dese de leadership au întârziat adoptarea unor legi și măsuri cheie, precum legislația împotriva spălării banilor și reformele în justiție.

În acest context, termenele privind adoptarea euro au tot fost decalate, iar ținta oficială de a introduce moneda unică în ianuarie 2024 a fost amânată, existând discuții despre 2025 sau chiar mai târziu.

Lupta împotriva corupției și reforma justiției rămân principalele preocupări ale UE și ale BCE, pentru a asigura un mediu economic predictibil și stabil. Pentru a putea adopta euro, Bulgaria are nevoie de un guvern care să își mențină cursul reformist și să îndeplinească toate criteriile cerute (în special nivelul inflației și reformele structurale).

În rândul populației, există un amestec de sprijin și reținere față de euro. Crizele politice și temerile privind inflația suplimentară pot diminua încrederea în acest proces.

Procesul Bulgariei de aderare la zona euro a evoluat în salturi și a fost afectat de crizele politice și de instabilitatea guvernamentală. Deși Bulgaria și-a respectat mult timp angajamentul de a menține stabilitatea monetară prin cursul fix leva-euro, problemele politice au întârziat reformele necesare pentru a îndeplini complet cerințele zonei euro.

Cu toate acestea, includerea Bulgariei în ERM II în 2020 a arătat că, din punct de vedere tehnic și bancar, țara se află pe drumul cel bun. Implementarea consecventă a reformelor structurale și menținerea stabilității politice vor fi, în continuare, cruciale pentru ca Bulgaria să finalizeze cu succes tranziția și să adopte euro.

Guvern de criză

Cabinetul de miniștri bulgar avându-l în frunte pe Rosen Jeliazkov aprobat joi de Parlament și a depus jurământul de învestitură. Votat cu 125 de voturi ”pentru”, 114 ”împotrivă” și nicio abținere, cabinetul a fost susținut de toți deputații din coaliția GERB-UDF (Uniunea Forțelor Democratice), coaliția BSP (Partidul Socialist Bulgar) – Stânga Unită, partidul ”Există un astfel de popor” (TIPS) și grupul parlamentar ”Democrație, Drepturi și Libertăți”.
Acest guvern s-a născut mai ales din nevoia de a pune capăt crizei politice și acestui ciclu nesfârșit de alegeri, a declarat președintele Rumen Radev jurnaliștilor bulgari și străini, în Parlament, care a aprobat nominalizarea lui Jeliazkov pentru funcția de prim-ministru pentru și componența și structura cabinetului.
Perspectivele guvernului depind de obiectivele pe care le stabilește și, mai ales, de mijloacele și metodele pe care le va folosi pentru a atinge aceste obiective, a spus Radev. Potrivit declarațiilor sale, cel mai important lucru este ca acesta să lucreze în interesul poporului bulgar.

Compromis dificil

Parlamentul bulgar a aprobat recent fragila coaliție guvernamentală născută dintr-un compromis dificil între conservatori și alte formațiuni, printre care socialiștii, pentru a încerca să ofere puțină stabilitate în Bulgaria, țară care trece printr-o gravă criză politică.
Coaliția guvernamentală, formată din alianța proeuropeană Cetățeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei-Uniunea Forțelor Democrate (GERB-SDS), socialiști și formațiunea populistă ”Există un astfel de popor” (ITN), a fost aprobată cu 125 de voturi ”pentru” și 114 voturi ”împotrivă”.
Președintele Rumen Radev l-a desemnat în funcția de premier pe Rosen Jeliazkov, până acum președinte al parlamentului. Forul legislativ de la Sofia este extrem de fragmentat, existând opt blocuri politice. Alegerile din 27 octombrie din Bulgaria au fost necesare întrucât după scrutinul din 9 iunie nu s-a putut forma niciun guvern. În ultimii trei ani și jumătate, în Bulgaria au avut loc șapte alegeri legislative.

Componența cabinetului Jeliazkov este următoarea:

Prim-ministru: Rosen Jeliazkov (GERB-UDF)
Viceprim-ministru și ministru al inovării și creșterii economice: Tomislav Doncev (GERB-UDF)
Viceprim-ministru: Atanas Zafirov (BSP-Stânga Unită)
Viceprim-ministru și ministru al transporturilor și comunicațiilor: Grozdan Karadzhov (TISP)
Ministru al Finanțelor: Temenujka Petkova (GERB-UDF)
Ministrul Afacerilor Externe: Gheorg Gheorghiev (GERB-UDF)
Ministrul de Interne: Daniel Mitov (GERB-UDF)
Ministrul Dezvoltării Regionale și Lucrărilor Publice: Ivan Ivanov (BSP-Stânga Unită)
Ministrul Muncii și Politicii Sociale: Borislav Guțanov (BSP-Stânga Unită)
Ministrul Justiției: Gheorghi Gheorghiev (GERB-UDF)
Ministrul Apărării: Atanas Zaprianov (GERB-UDF)
Ministrul Educației și Științei: Krasimir Vălcev (GERB-UDF)
Ministrul Sănătății: Silvi Kirilov (TISP)
Ministrul Culturii: Marian Bacev (TISP)
Ministrul Agriculturii: Gheorghi Tahov (GERB)
Ministrul Mediului și Apelor: Manol Ghenov (BSP-Stânga Unită)
Ministrul Economiei și Industriei: Petăr Dilov (TISP)
Ministrul Energiei: Jecio Stankov (GERB-UDF)
Ministrul guvernanței electronice: Valentin Mundrov (GERB-UDF)
Ministrul Turismului: Miroslav Borșoș (GERB-UDF)
Ministrul Tineretului și Sportului: Ivan Peșev (BSP-Stânga Unită).