Preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, a propus luni un referendum în legătură cu planurile ţării de a adopta moneda euro anul viitor, ceea ce a provocat critici din partea guvernului, un ministru afirmând că este o încercare de „sabotare” a iniţiativei pe care Sofia o pregăteşte de mai mulţi ani, relatează mass-media din statul balcanic.

Test pentru democrație

Întrebarea propusă pentru referendum „Sunteţi de acord ca Bulgaria să adopte moneda unică europeană euro în 2026?” va testa democraţia şi va oferi ocazia de a auzi toate argumentele, pro şi contra, faţă de această măsură de politică monetară, a argumentat Radev, potrivit agenţiei de presă BTA de la Sofia.

Guvernul intenţionează să introducă moneda euro în ianuarie 2026, în aşteptarea confirmării, în iunie, din partea Comisiei Europene şi a Băncii Centrale Europene că a îndeplinit toate cerinţele pentru aderare. Măsura a fost amânată de două ori în anii precedenţi din cauza neîndeplinirii obiectivelor privind inflaţia.

Bulgarii sunt împărţiţi cu privire la introducerea monedei euro, mulţi dintre ei fiind îngrijoraţi că aceasta va determina creşterea preţurilor, aşa cum s-a întâmplat în Croaţia când a adoptat moneda euro în 2023.

Război politic

Ministrul de interne Daniel Mitov a declarat că solicitarea unui referendum este „un act clar de sabotaj împotriva introducerii monedei euro în Bulgaria”.

Radev – un preşedinte de stânga, acuzat uneori că ar fi prorus – şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la creşterea inflaţiei, lipsa de încredere în guvern şi absenţa unor măsuri clare de protejare a puterii de cumpărare şi a competitivităţii economice în timpul tranziţiei monetare planificate. El a îndemnat la o discuţie transparentă cu privire la impactul monedei euro, subliniind că rezultatul referendumului va oferi claritate cu privire la calea de urmat pentru politica economică şi monetară a Bulgariei.

Moneda Bulgariei, leva, a fost mult timp ancorată la euro, iar economiştii susţin că adoptarea monedei unice ar aduce mai multe investiţii străine în ţară şi ar asigura îmbunătăţiri ale ratingurilor de credit care ar putea reduce costurile de finanţare a datoriilor.

Coaliție problematică

Noul guvern, care a preluat puterea în ianuarie, după luni de discuţii dificile în cadrul coaliţiei, şi-a reafirmat angajamentul faţă de blocul monedei unice şi, în martie, a aprobat un buget pentru 2025 care vizează un deficit de 3% din PIB.

Bulgaria a îndeplinit condiţia finală pentru aderarea la zona euro prin respectarea criteriului privind deficitul bugetar, scrie Novinite. În urma realizării anterioare a ţintei de inflaţie, ultimul pas a fost confirmarea conformităţii cu metodologia UE privind finanţele publice pentru 2024.

Potrivit datelor preliminare de la Institutul Naţional de Statistică din Bulgaria şi Eurostat, sectorul administraţiei publice a ţării a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de 3 miliarde de euro. Această cifră corespunde exact la 3% din PIB-ul naţional, aliniindu-se la pragul UE şi îndeplinind condiţia de deficit pentru aderarea la zona euro.

Pentru comparaţie, Eurostat a raportat că deficitul bugetar mediu la nivelul Uniunii Europene în 2024 a fost de 3,2% din PIB. Dintre statele membre, România a înregistrat cel mai mare deficit cu 9,3%, urmată de Polonia cu 6,6% şi Franţa cu 5,8%.

În schimb, mai multe ţări au obţinut excedente bugetare. Danemarca a înregistrat cel mai mare excedent, cu 4,5% din PIB, în timp ce Irlanda şi Cipru au urmat îndeaproape, cu surplusuri de 4,3% fiecare. Grecia a raportat şi ea un sold fiscal pozitiv, cu un excedent de 1,3%.

În așteptarea Euro 

De mai bine de două decenii, Bulgaria privește spre moneda euro ca spre o destinație firească, dar mereu amânată. Deși respectă deja multe dintre criteriile tehnice, drumul său către zona euro este împiedicat de factori interni: instabilitate politică, inflație și reticență socială.

Când Bulgaria a aderat la Uniunea Europeană în 2007, angajamentul de a adopta moneda unică era automat: toate statele membre, cu excepția Danemarcei, sunt obligate să intre în zona euro odată ce îndeplinesc criteriile de convergență de la Maastricht. Dar în cazul Sofiei, acest drum a fost mai sinuos decât părea la prima vedere.

Un aspect unic în cazul Bulgariei este existența unui consiliu monetar, introdus în 1997 pentru a stopa hiperinflația și criza economică post-comunistă. În cadrul acestui regim, leva este legată de euro (inițial de marca germană) la un curs fix, iar Banca Națională a Bulgariei nu are voie să emită monedă fără acoperire valutară.

Această disciplină strictă i-a permis Bulgariei să mențină o datorie publică scăzută și un buget aproape echilibrat. Unii economiști afirmă că, în multe privințe, Bulgaria funcționează deja ca un stat din zona euro, dar fără avantajele participării la deciziile BCE.

Fără curaj politic

De-a lungul anilor 2010, guvernele de la Sofia au ezitat să ceară oficial intrarea în Mecanismul Ratei de Schimb II (ERM II) – anticamera euro – din cauza lipsei unui consens politic și a temerilor privind pierderea suveranității economice. Deși respecta majoritatea criteriilor de la Maastricht, Bulgaria nu a înaintat pași concreți, invocând mereu „nevoia de pregătire suplimentară”.

Punctul de cotitură a venit în iulie 2020, când Bulgaria, alături de Croația, a fost admisă oficial în ERM II. A fost un pas uriaș, care a presupus reforme în sistemul bancar și o evaluare amănunțită a sănătății financiare a țării.

Tot în 2020, Bulgaria a aderat la Uniunea Bancară Europeană, transferând supervizarea principalelor bănci către Banca Centrală Europeană. Astfel, Sofia a început efectiv să joace după regulile euro, chiar dacă fără să bată moneda.

2014, ținta ratată

Inițial, guvernul condus de Boiko Borissov a anunțat că Bulgaria va adopta euro la 1 ianuarie 2024. Dar planul a fost abandonat pe fondul: inflației ridicate, cauzate parțial de criza energetică; instabilității politice cronice (șase alegeri parlamentare și prezidențiale în trei ani); dar și al unei lipse de sprijin public: sondajele arătau că peste 40% dintre bulgari se temeau de efectele negative ale monedei euro asupra economiei personale.

În 2025, guvernul pro-european condus de Nikolai Denkov a reluat ferm inițiativa. Cu sprijinul președintelui Rumen Radev și al Băncii Naționale, autoritățile au anunțat că ținta realistă este 1 ianuarie 2025, cu condiția ca Bulgaria să îndeplinească până în toamnă criteriul inflației.

În paralel, au fost lansate campanii publice de informare, menite să reducă temerile populației legate de posibila scumpire a vieții și dispariția leului bulgăresc – o monedă încă încărcată de simboluri identitare.

Croația și România

Croația, care a aderat la UE în același an cu Bulgaria la Mecanismul ERM II, a reușit să adopte euro la 1 ianuarie 2023, după o campanie de pregătire bine coordonată. Diferența a fost coerența politică și sprijinul popular, ceea ce Sofia încă încearcă să obțină.

România, în schimb, rămâne mai departe de obiectivul euro, cu inflație mare, deficit bugetar peste limită și o strategie ambivalentă privind calendarul de aderare. Alegerile prezidențiale și parlamentare din România din perioada 2024-2025 au scos din discursul public orice discuție în acest sens.

Pentru ca Bulgaria să adopte euro la 1 ianuarie 2025, Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană trebuie să publice în vara anului 2024 un raport de convergență favorabil. Totul depinde acum de scăderea inflației sub 3%, menținerea stabilității politice și de reușita comunicării cu cetățenii.

„Suntem aproape, dar nu trebuie să facem greșeala să grăbim lucrurile fără ca populația să înțeleagă avantajele. Euro nu este doar o monedă, ci și un angajament față de o anumită disciplină economică și apartenență la nucleul dur al Europei”, a declarat recent guvernatorul Băncii Naționale a Bulgariei, Dimitar Radev.

Aderarea la zona euro nu mai este doar o chestiune tehnică pentru Bulgaria. Este o decizie politică, cu ecouri în identitate, suveranitate și viitorul loc al țării în arhitectura europeană. Dacă Sofia va reuși să atingă această etapă în 2025, va fi nu doar o victorie economică, ci și un semnal că Bulgaria vrea să fie parte din inima proiectului european – nu doar geografic, ci și simbolic, consideră experții citați de mass-media bulgară.