Bulgaria se îndreaptă către a şaptea rundă de alegeri legislative în ultimii trei ani, după ce şi al treilea partid însărcinat de preşedintele Rumen Radev să formeze o coaliţie de guvernare a returnat mandatul, nereuşind să obţină sprijinul necesar unei majorităţi.
Alegeri anticipate
Partidul conservator „Cetăţenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei” (GERB), condus de fostul premier Boiko Borisov, câştigător al alegerilor anticipate din iunie, şi apoi coaliţia liberală formată din partidele „Continuăm Schimbarea” (PP) şi „Bulgaria Democratică” (DB) au eşuat pe rând să formeze o majoritate, iar partidul anti-sistem „Există un Astfel de Popor” (ITN), ultimul însărcinat să formeze guvernul, nu a avut nici el mai multe şanse şi a fost nevoit să returneze mandatul.
În această situaţie, preşedintele Rumen Radev trebuie să numească un premier interimar şi să convoace din nou alegeri anticipate, al şaptelea scrutin legislativ din anul 2021, alegeri care vor trebui să se desfăşoare într-un termen de două luni. „Spirala alegerilor neconcludente continuă, iar aceasta provoacă nu doar iritare, ci şi o serie de procese distructive, blocarea instituţiilor, alienarea cetăţenilor de procesul democratic al alegerilor şi inclusiv îndoieli asupra parlamentarismului ca formă de funcţionare a Statului”, a deplâns el.
Partidul GERB şi alianţa PP-DB sunt ambele pro-europene şi susţinătoare ale sprijinului pentru Ucraina în războiul cu Rusia, dar disputele persistente şi rivalităţile dintre ele le-au împiedicat să formeze o coaliţie.
Criză prelungită
De la protestele anti-corupţie din anul 2020, care l-au înlăturat de la putere pe Boiko Borisov, Bulgaria trăieşte o instabilitate politică perpetuă, fiind de atunci condusă de guverne interimare sau care au avut o viaţă scurtă.
Perioada 2020-2024 a fost una tumultuoasă pentru Bulgaria, marcată de proteste masive, schimbări politice majore și o polarizare profundă a societății. Subiectele centrale ale acestor ani au inclus corupția, reformele judiciare, și relațiile cu Uniunea Europeană
În vara anului 2020, Bulgaria a fost zguduită de un val de proteste masive, care au început în iulie și au continuat pentru mai multe luni. Protestatarii au cerut demisia premierului Boiko Borissov și a procurorului general Ivan Geshev, acuzându-i de corupție și de legături strânse cu oligarhia.
Protestele au fost declanșate de un raid al poliției în birourile președintelui Rumen Radev, un adversar vocal al guvernului Borissov. Acest raid a fost văzut ca o încercare de intimidare politică, alimentând furia publicului față de percepția largă de corupție la nivel înalt.
Manifestanții au cerut demisia premierului Boiko Borissov, demisia procurorului general Ivan Geshev, reformarea sistemului judiciar pentru a reduce influența politică, investigarea și pedepsirea cazurilor de corupție la nivel înalt.
Protestele au atras zeci de mii de oameni pe străzile capitalei Sofia și în alte orașe mari, demonstrând o dorință largă de schimbare politică.
Alegerile parlamentare
În 2021, Bulgaria a organizat trei runde de alegeri parlamentare în doar un an, reflectând o instabilitate politică profundă și dificultăți în formarea unui guvern stabil.
Alegerile din aprilie 2021 au dus la un parlament fragmentat, fără o majoritate clară. Partidul GERB (Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei) al lui Borissov a câștigat cele mai multe locuri, dar nu a reușit să formeze un guvern.
În urma impasului, au fost organizate noi alegeri în iulie 2021. Deși GERB a pierdut teren, niciun alt partid nu a reușit să obțină o majoritate clară, continuând perioada de incertitudine politică.
Alegerile din noiembrie 2021 au adus o schimbare majoră. Partidul nou format „Continuăm Schimbarea”, condus de Kiril Petkov și Asen Vasilev, a obținut cele mai multe locuri, formând o coaliție de guvernare cu alte partide reformiste.
Noul guvern, condus de premierul Kiril Petkov, a fost văzut ca o șansă pentru reforme și o ruptură față de trecutul marcat de corupție. Totuși, provocările au fost numeroase și complexe.
Una dintre prioritățile guvernului Petkov a fost combaterea corupției. Au fost inițiate mai multe investigații și reforme legislative menite să reducă influența oligarhică și să întărească independența sistemului judiciar.
Guvernul Petkov a încercat să consolideze relațiile cu Uniunea Europeană, promovând reformele necesare pentru a accesa fondurile europene și pentru a îmbunătăți statul de drept. Aceste eforturi au fost bine primite de Bruxelles, dar au întâmpinat rezistență internă.
Criza energetică și demisia
În 2022, Bulgaria a fost afectată de criza energetică europeană, exacerbată de războiul din Ucraina. Creșterea prețurilor la energie a pus presiune pe economia bulgară și a provocat nemulțumiri sociale, testând capacitatea guvernului de a gestiona crizele.
În iunie 2022, guvernul Petkov a pierdut un vot de neîncredere în parlament, ca urmare a unor tensiuni interne și a pierderii sprijinului unor partide din coaliție. Această dezvoltare a dus la un nou val de instabilitate politică și la organizarea de noi alegeri parlamentare în octombrie 2022.
Alegerile din octombrie 2022 au adus un nou parlament fragmentat. Deși GERB a câștigat cele mai multe locuri, formarea unui guvern stabil a fost din nou dificilă, reflectând diviziunile profunde din societatea bulgară.
În decembrie 2022, un guvern de coaliție a fost format, condus de Galab Donev, cu sprijinul mai multor partide politice. Acest guvern a avut ca priorități stabilizarea economiei și continuarea reformelor judiciare.
Provocări majore
Anul 2024 a continuat să fie marcat de provocări politice și economice majore pentru Bulgaria. Economia bulgară a fost afectată de inflație și de problemele energetice. Guvernul a fost nevoit să implementeze măsuri de austeritate și să negocieze sprijin financiar din partea Uniunii Europene.
Continuarea reformelor judiciare a fost esențială pentru guvern, dar a întâmpinat rezistență din partea unor segmente ale sistemului judiciar și a unor partide politice. Totuși, presiunea publică pentru transparență și justiție a rămas puternică.
Războiul din Ucraina și tensiunile regionale au influențat politica externă a Bulgariei. Guvernul a încercat să echilibreze relațiile cu Uniunea Europeană și cu Rusia, într-un context geopolitic complex.
Perioada 2020-2024 a fost una de tranziție și provocări pentru Bulgaria. Protestele anti-corupție, alegerile repetate și instabilitatea politică au reflectat dorința de schimbare a societății bulgare. În ciuda dificultăților, eforturile de reformare a sistemului judiciar și de consolidare a relațiilor cu Uniunea Europeană au fost pași importanți spre un viitor mai transparent și democratic. Rămâne de văzut cum va evolua scena politică bulgară în anii următori și dacă reformele inițiate vor aduce schimbările dorite de cetățeni.
0 Comentarii