Bulgaria, putere nucleara

, , , , ,
 

Centrala de la Belene, obiectiv strategic al Bulgariei

Centrala de la Belene, obiectiv strategic al Bulgariei

Republica Bulgaria nu vrea sa foloseasca finantare din partea companiilor rusesti pentru construirea centralei nucleare Belene si incearca sa atraga in acest sens investitori din Uniunea Europeana (UE), a declarat ministrul adjunct bulgar al Economiei, Energiei si Turismului, Maya Hristova, citat de mass-media bulgara, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Nu suntem implicati in negocieri pentru cedarea unei participatii la Belene statului rus. Dupa ce compania germana RWE s-a retras din proiect, in toamna anului trecut, Bulgaria a ramas singurul actionar al centralei nucleare”, a afirmat Hristova.
La randul sau, un atasat al ambasadei Rusiei la Sofia, Vladimir Kazancev, a amintit ca Federatia Rusa a propus Bulgariei un imprumut de doua miliarde de euro pentru dezvoltarea proiectului centralei nucleare pana la alegerea unui investitor strategic, proces care ar putea dura un an si jumatate, conform estimarilor oficiale. “Rusia este pregatita sa transfere investitorului orice actiune Belene primita. Aceasta nu face din Belene un proiect rusesc”, a afirmat Kazancev. Guvernul rus estimeaza ca realizarea proiectului va costa 6,5 miliarde de euro, a adaugat expertul. Ministrul bulgar a apreciat insa ca centrala necesita fonduri mult mai mari, neindicand suma acestora.

Greseala Kozlodui

Închiderea înainte de termen a unităţilor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Kozlodui a fost o greşeală, a declarat recent la Sofia parlamentarul european Geoffrey Van Orden, citat de mass-media. Prezent la o conferinţă dedicată viitorului centralei nucleare de la Belene, conservatorul britanic a afirmat că cetăţenii europeni vor trebui să plătească greşeala comisă de Comisia Europeană care a insistat ca cele două reactoare să fie oprite înainte de aderarea Bulgarei la Uniunea Europeană. Van Orden, care este fostul raportor pentru Bulgaria al Parlamentului European, a mai declarat că scoaterea din exploatare a celor două reactoare va costa 860 milioane de euro pînă în 2013. Consecinţele negative ale închiderii celor două reactoare sunt vizibile, considera europarlamentarul, creşterea consumului de cărbune lignit care afectează mediul înconjurător, majorarea preţului energiei electrice în Bulgaria, precum şi diminuarea exportului de electricitate al Bulgariei. În prezent, centrala de la Kozlodui dispune de două reactoare VVER de 1.000 MW fiecare. Cele patru reactoare mai vechi ale centralei, cu o capacitate totală de 1.760 MW, au fost scoase din funcţiune în 2002 şi 2006, la cererea Comisiei Europene, din motive de securitate.

Kozlodui, la un pas de dezastru

Un noua drama nucleara a fost aproape sa se produca recent, dupa ce unul din cele doua reactoare ale centralei nucleare bulgare de la Kozlodui a fost inchis, in urma unui scurt-circuit survenit la un generator. Potrivit comunicatului, alimentarea electrica a reactorului a fost oprita dupa un scurt-circuit la sistemul de gestiune si de control al generatorului turbo, care se gaseste in circuitul secundar al reactorului, intr-o zona nesupusa la radiatii. Nicio iradiere suspecta nu a fost detectata dupa oprirea automata a reactorului. Reparatiile vor fi incheiate in cursul noptii de luni spre marti. Cel de-a doilea reactor de 1.000 MW continua sa produca la capacitate integrala, au precizat surse oficiale.

Butoi cu pulbere nucleara

Accidentele de acest fel la centrala de la Kozlodui nu sunt singulare. Un reactor al centralei nucleare de la Kozlodui a fost oprit in 2006, din cauza unei avarii la sistemele de protectie. 22 dintre cele 62 de dispozitive de protectie s-au oprit, pe durata avariei. Reactorul 5 al centralei nucleare bulgaresti a fost oprit atunci, ca masura de siguranta. Specialistii de la Bruxelles au avertizat in repetate randuri ca reactoarele de la Kozludui nu sunt bine protejate. Cel mai sumbru scenariu ar fi ca reactoarele sa permita iesirea in atmosfera a unui nor radioactiv, similar celui format acum 20 de ani, dupa explozia de la Cernobal. In 2006, centrala de la Kozlodui a inchis doua reactoare. In 2007, o scurgere de vapori neradioactivi a antrenat, sambata, inchiderea unuia dintre cele doua reactoare de la aceeasi centrala. “Generatorul unuia dintre cele doua reactoare de 1.000 de megawati a fost debransat de la reteaua electrica sambata dimineata, dupa ce autoritatile au constatat o usoara scurgere de vapori in zona de comanda a centralei”, se arata in comunicat. La cererea Uniunii Europene, Bulgaria a inchis patru dintre cele sase reactoare invechite ale centralei de la Kozlodui din motive de securitate, inainte de aderarea la UE in 2007. Bulgaria vrea sa compenseze inchiderea acestor reactoare construind alte doua la o noua centrala, la Belene.

Strategie nucleara

Ministrul bulgar al Economiei, Energiei si Turismului, Traicio Traikov, a declarat anterior ca Guvernul de la Sofia va decide cel mai probabil construirea unui nou reactor la centrala nucleara de la Kozlodui. Guvernul condus de Boiko Borisov elaboreaza evaluarile preliminare privind necesitatea, capacitatea si fezabilitatea economica a unui nou reactor al centralei de la Kozlodui, a afirmat Traikov. Potrivit lui Traikov, capacitatea noului reactor va fi probabil de cel putin 1.000 de megawati. Construirea acestuia va implica costuri mai mici decat realizarea unei alte centrale nucleare in localitatea Belene, situata pe Dunare, a afirmat ministrul bulgar.

Belene nuclear

Ministrul bulgar a mai declarat ca proiectele de la Kozlodui si Belene vor fi dezvoltate separat si ca soarta centralei nucleare de la Belene va fi stabilita de evolutia pietei. La centrala de la Kozlodui functioneaza in prezent numai doua reactoare de cate 1.000 de megawati fiecare, dupa ce autoritatile au inchis patru reactoare de 440 de megawati, in urma unui acord cu Comisia Europeana.
Proiectul centralei din Belene, care urmeaza sa fie construita de compania rusa Atomstroieksport, a fost sistat dupa ce costurile au fost estimate la peste zece miliarde de euro si dupa retragerea companiei germane RWE, care trebuia sa furnizeze circa doua miliarde de euro in schimbul a 49% din actiuni.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *