Banca Mondială (BM) a înrăutățit previziunile privind creșterea economiei Bulgariei în 2025 și în 2026, citând încetinirea mai amplă a PIB-ului global, relatează mass-media bulgară. Anul acesta, PIB-ul Bulgariei ar urma să înregistreze o expansiune de 1,6%, după ce în ianuarie Banca Mondială previziona un avans de 2,8%. Anul viitor, economia ar urma să crească cu 2,1%, față de un nivel de 2,7% prognozat anterior.

Războiul estimărilor

În contrast, alte instituții au estimări mai optimiste. Fondul Monetar Internațional (FMI) previzionează un avans al PIB-ului Bulgariei de 2,5% în 2025, de la 2,8% în 2024. Banca Națională a Bulgariei (BNB) se așteaptă la o expansiune de 2,8% anul acesta, în timp ce Ministerul de Finanțe prognozează o creștere de 2,8% în 2025 și de 3% în 2026. Și agenția de evaluare financiară Fitch indică un avans al PIB-ului Bulgariei de 3,1% în 2025.
Banca Mondială avertizează că raportul investiții/PIB în cazul Bulgariei s-a situat anul trecut la 18%, sub media UE, de 21%. Lipsa investițiilor afectează creșterea pe termen lung a economiei, în timp ce productivitatea slabă a forței de muncă rămâne un motiv major de îngrijorare.
De asemenea, Banca Mondială atrage atenția asupra dificultăților cu care se confruntă zona euro, în urma sporirii barierelor comerciale, a incertitudinilor politice și a reducerii competitivității.
Banca Mondială se așteaptă ca avansul economiei mondiale să se reducă la medie de 2,3% în perioada 2025 – 2026, față de o creștere de 2,6% înregistrată în 2024, în urma încetinirii principalelor economii, în urma incertitudinilor politicilor comerciale și a slăbiciunii persistente în domeniul investițiilor și al comerțului extern.

Pregătiri pentru Euro

Pregătirile pentru tranziția la plățile cu cardul denominate în euro și integrarea sistemului de plată cu cardul BORICA în TARGET – programată să fie încheiată până la finalul anului – sunt în stadiul final, a afirmat Petar Chobanov, viceguvernatorul Băncii Naționale a Bulgariei (BNB) responsabil pentru Departamentul bancar, într-un interviu acordat agenției bulgare de presă BTA.
BNB, în cooperare cu comunitatea bancară și BORICA AD, a implementat deja câteva proiecte strategice: integrarea deplină cu TARGET2-Securities, STEP2 și TIPS. Platforma TIPS permite utilizatorilor să facă plăți în euro, locale și transfrontaliere, în zece secunde, în orice moment al zilei. Începând din 2023, toate plățile clienților în leva respectă standardele SEPA, ceea ce facilitează semnificativ tranziția către plățile denominate în euro, a adăugat Chobanov.
Viceguvernatorul BNB a spus că 25% din depozitele gospodăriilor și 32% din depozitele companiilor sunt deja deținute în euro.
După ce țara va adera la zona euro, Departamentul bancar al BNB va sprijini problemele cheie, inclusiv sistemele de supervizare a plăților și furnizorii de servicii, gestionarea TARGET-BNB și participarea la sistemul monetar Eurosistem.
BNB va putea sprijini băncile cu lichidități când va fi necesar și va continua să adune datele statistice în coordonare cu Banca Centrală Europeană, a adăugat Chobanov.
Acesta a subliniat, de asemenea, importanța monedei euro digitale, care oferă plăți sigure și gratuite, promovează incluziunea financiară și consolidează independența strategică a pieței de plăți din Europa.

Populație în scădere

La sfârșitul anului 2024, populația Bulgariei era de 6.437.360 de persoane, cu 8.121 mai puțin sau cu 0,13% mai puțin față de 2023, a indicat Institutul Național de Statistică de la Sofia.
Bărbații reprezentau 48,1% din populație cu 3.095.140, în timp ce restul de 3.342.220 sau 51,9% erau femei. Până la sfârșitul anului 2024, numărul persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste era de 1.544.245, sau 24% din populație.
La 31 decembrie 2024, în țară erau 901.843 de copii cu vârsta de până la 15 ani, sau 14% din totalul populației. La sfârșitul anului 2024, indicele de dependență de vârstă, adică numărul de persoane sub 15 și peste 65 la 100 de persoane cu vârsta între 15 și 64 de ani, era de 61,3%.
Îmbătrânirea populației de-a lungul anilor a dus la o creștere a vârstei medii a populației. Aceasta a crescut la 45,3 ani la sfârșitul anului 2024. Vârsta medie a populației este de 44,5 ani în mediul urban, față de 47,6 ani în mediul rural.

Probleme grave

Numărul populației active la 31 decembrie 2024 era de 3.765.000, sau 58,5% din totalul populației, din care 1.970.000 bărbați, 1.795.000 femei. Aproximativ 1.701.000 sau 26,4% din populația totală erau peste vârsta de muncă, iar 971.000 sau 15,1% erau sub aceasta.
Până la sfârșitul anului 2024, 4.744.111 persoane sau 73,7% din totalul populației locuiau în mediul urban, iar restul de 1.693.249 sau 26,3% locuiau în mediul rural.
Până la sfârșitul anului 2024, în Bulgaria existau 5.256 de așezări, dintre care 257 de orașe și 4.999 de sate. Au fost 199 de așezări fără locuitori. Șase orașe bulgare aveau o populație de peste 100.000 de locuitori, iar numărul total de oameni din ele reprezintă 35,5% din totalul populației bulgare.
În 2024 s-au născut în total 53.727 de copii, 53.428 (99,4%) fiind născuți vii. Aceasta reprezintă o scădere de 3.769 de născuți vii, sau 6,6%, față de anul precedent.
Numărul deceselor în 2024 a fost de 100.736. Rata brută a mortalității a fost de 15,6 per milion. Comparativ cu anul precedent, numărul deceselor a scăzut cu 270, sau cu 0,3%. Rata mortalității în mediul rural a fost de 20,7 per milion, comparativ cu 13,8 per mil în zonele urbane.

Risc de sărăcie

Aproximativ 93,3 milioane de persoane din Uniunea Europeană (echivalentul a 21% din populație) erau expuse anul trecut riscului de sărăcie și excluziune socială, Bulgaria și România înregistrând cel mai ridicat nivel în rândul țărilor membre UE, arată datele publicate de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat), citate de mass-media internațională.
Eurostat precizează că cifra a scăzut ușor comparativ cu 2023, când 94,6 milioane de persoane din UE (21,3% din populație) erau supuse riscului de sărăcie și excluziune socială (trăiau într-o gospodărie care se confrunta cu cel puțin una dintre cele trei situații: risc de sărăcie, deprivare materială și sociala severă, și trăiau într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii).
În rândul statelor membre, cea mai mare pondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie și excluziune socială se înregistra în Bulgaria (30,3%), România (27,9%), Grecia (26,9%), Spania și Lituania (ambele cu 25,8%). Pe de altă parte, cele mai mici ponderi se înregistrau în Cehia (11,3%), Slovenia (14,4%), Țările de Jos (15,4%), Polonia (16%) și Irlanda (16,7%).
În cazul României, ponderea persoanelor expuse riscului de sărăcie și excluziune socială a scăzut de la 34,4% în 2022, până la 32% în 2023 și 27,9% în 2024.