Problema identitară a populației din Republica Macedonia de Nord, dar nu numai, stârnește noi conflicte în Balcani. Bulgaria, stat membru NATO și al Uniunii Europene vrea să forțeze autoritățile de la Skopje să facă concesii majore în vechiul război identitar dintre cele două părți.

Avertisment bulgar

Premierul interimar bulgar Galab Donev a menționat recent chestiunea amendării Constituţiei Republicii Macedonia de Nord, într-un interviu acordat mass-media bulgare, precizând că fiecare stat este liber să-şi amendeze legislaţia potrivit legilor şi practicilor propriului stat. Prim-ministrul a afirmat că ”a pretinde că noi vrem să participăm la acest proces (de amendare a Constituţiei Macedoniei de Nord) este o interpretare greşită. Vrem să fim ţinuţi la curent în legătură cu progresele. Macedonia de Nord este decisă să includă Bulgaria într-o naţiune ce construieşte statul, alături de alte naţiuni deja enumerate în Constituţie astfel încât drepturile tuturor persoanelor care au identitate bulgară sau cetăţenie bulgară să fie garantate”.

Donev a afirmat ferm că Bulgaria nu vrea să se amestece în afacerile interne ale Macedoniei de Nord. ”Totuşi, este normal să avem, atât Bulgaria, cât şi UE, informaţii actualizate legate de proces, întrucât Macedonia de Nord este angajată faţă de acest proces”, a spus el.

Analiștii consideră că oficialul bulgar a oferit un semnal clar în acest sens, având în vedere că o organizație considerată pro-bulgară, Asociația Centrului Cultural Ivan Mihailov din Bitola, a trimis o scrisoare deschisă președintelui Macedoniei de Nord, prin care insistă să participe la elaborarea propunerii de modificare a Constituției Macedoniei de Nord, care ar permite includerea bulgarilor în legea supremă a acestei țări,

Membrii asociației, care a fost ștearsă de Registrul Central al Republicii Macedonia de Nord, consideră că astfeș Skopje va acționa în conformitate cu angajamentul luat în timpul negocierilor cu UE. „Nimic nu poate șterge faptul că există o problemă bulgară în Macedonia de Nord, care poate fi rezolvată doar cu instrumentele democrației și ale statului de drept. … Credem că înțelegeți că nu puteți discuta statutul nostru pe la spatele nostru și pretindeți că sunteți în căutarea unei soluții”, se arată în scrisoare, citată de Radioul Național Bulgar..

Război identitar

Disputa asupra identității macedonene a fost unul dintre aspectele centrale care au afectat relațiile dintre Bulgaria și Macedonia de Nord de la început. Acesta s-a concentrat în principal pe problema limbii și a istoriei macedonene. 

Bulgaria a susținut că limba macedoneană este, de fapt, un dialect al limbii bulgare și că există o continuitate lingvistică între cele două. De asemenea, Bulgaria a argumentat că standardul macedonean modern a fost creat pe baza dialectului regional al limbii bulgare vorbit în regiunea Macedonia. Această perspectivă a creat tensiuni și neînțelegeri cu privire la identitatea lingvistică a macedonenilor.

Tot Sofia a ridicat preocupări cu privire la utilizarea anumitor simboluri istorice în Macedonia de Nord. De exemplu, Bulgaria a contestat utilizarea simbolurilor și numelor istorice, cum ar fi cel al eroului național macedonean Goce Delchev, pe care Bulgaria îl consideră ca făcând parte din moștenirea istorică bulgară. Aceasta a fost o sursă de tensiune și a alimentat disputele politice și culturale.

Disputa asupra identității macedonene a fost reflectată și în sistemul de învățământ și manualele școlare. Bulgaria a avut îngrijorări cu privire la conținutul manualelor macedonene, acuzând Macedonia de Nord că promovează o versiune distorsionată sau incorectă a istoriei și a identității bulgare. Aceasta a creat tensiuni și dificultăți în cooperarea în domeniul educației.

Într-o încercare de a rezolva diferențele și tensiunile, Bulgaria și Macedonia de Nord au semnat un Acord bilateral de prietenie în 2017. Acest acord a vizat promovarea dialogului, consolidarea relațiilor bilaterale și soluționarea diferențelor prin mijloace diplomatice. Cu toate acestea, implementarea acordului a fost uneori dificilă, iar divergențele persistă în anumite aspecte.

Disputa asupra identității macedonene a fost un subiect sensibil și complex, care a afectat relațiile dintre cele două țări. În ciuda diferențelor, ambele părți au făcut eforturi pentru a depăși divergențele și a îmbunătăți cooperarea în alte domenii.

3500 de bulgari

În Macedonia de Nord sunt 3.500 de bulgari, a declarat recent ministrul macedonean de externe Bujar Osmani în fața Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European. Cifra a fost rapid contestată de eurodeputații bulgari. Aceștia au ridicat problema relelor tratamente aplicate bulgarilor macedoneni în fosta republică iugoslavă.

„Știm că și astăzi peste 120.000 de cetățeni macedoneni au cetățenie bulgară pe baza originii lor etnice bulgare”, a declarat eurodeputatul Andrey Kovatchev. El a calificat drept „fără precedent” acuzațiile procuraturii din Macedonia de Nord la adresa președinților cluburilor bulgare din Ohrid și Bitola, potrivit cărora aceștia incită la ură. Principalul nostru obiectiv este depășirea tuturor acestor probleme venite din trecut și aderarea rapidă a Macedoniei de Nord la UE, a subliniat Kovatchev.

Totodată, autoritățile de la Sofia au avertizat că în Macedonia de Nord sunt create false asociații bulgare, deoarece planul este ca acestea să facă parte din grupul de lucru pentru elaborarea modificărilor la Constituția țării. În acest fel, puterea oficială își va asigura susținători atunci când se va discuta despre drepturile bulgarilor din fosta republică iugoslavă, aceștia urmând să fie incluși în grupul de lucru pentru modificarea legii fundamentale, cu argumentul că aceasta se referă în principal la recunoașterea minorității bulgare ca parte a statului multietnic.

Recent  Macedonia de Nord a șters clubul bulgar „Ivan Mihailov” din Bitola din registrul său central. Acest lucru vine după o decizie a Ministerului Justiției de la Skopje din 17 martie. Aceasta se bazează pe recenta modificare a Legii privind asociațiile și fundațiile, votată în unanimitate de Parlamentul din Macedonia de Nord. Comisia înființată privind denumirile din Macedonia de Nord a dat, de asemenea, un aviz negativ cu privire la numele clubului și a cerut ca acesta să fie redenumit.

Președintele asociației „Ivan Mihailov” din Bitola, Ljubcio Gheorghievski, a scris pe Facebook că bulgarii din Macedonia de Nord își vor cere drepturile la Strasbourg.

Club bulgar

Clubul bulgar a fost înființat de bulgarii macedoneni din orașul Bitola în urmă cu 3 ani. La deschiderea oficială din aprilie 2022 au participat premierul de atunci Kiril Petkov, vicepreședintele Iliana Iotova și ministrul afacerilor externe Teodora Genciovska. O lună mai târziu, clubul a fost incendiat, iar vinovatul a primit o pedeapsă cu suspendare. La 19 ianuarie 2023, secretarul asociației locale bulgare Hristian Pendikov a fost bătut cu brutalitate în Ohrid.

„Decizia autorităților din Macedonia de Nord de a șterge din registrul central Centrul Cultural al asociației bulgare „Ivan Mihailov” din Bitola este o expresie a neputinței”, a comentat președintele Rumen Radev, citat de mass-media. 

Potrivit acestuia, decizia este o expresie a panicii și a neputinței și este timpul ca autoritățile din Republica Macedonia de Nord să recunoască faptul că există bulgari macedoneni – „nu de azi, nu de ieri, ci de secole, de 1.300 de ani, că există o istorie bulgară, un patrimoniu cultural-istoric”.

Șeful statului bulgar a fost categoric: ștergerea numelor cluburilor bulgare nu va șterge hotărârea fermă a Bulgariei și a instituțiilor europene de a-i include pe bulgarii macedoneni în constituția sa, care este punctul de plecare pentru integrarea sa europeană.

Presiuni politice

Dacă Macedonia de Nord de astăzi pretinde să urmeze moștenirea lui Goţe Delcev, de ce nu găsește puterea de a-i include în constituția sa pe compatrioții săi bulgari pentru care acesta și-a sacrificat viața? Asta a întrebat președintele Rumen Radev în orașul Goţe Delcev în timpul comemorării a 120 de ani de la moartea marelui domnitor de război Goţe Delcev.

Referindu-se la politicienii din Skopje, președintele a declarat: „Astăzi, oricine pretinde că l-a pus pe Goţe Delcev în centrul statalității sale, nu trebuie să indice numărul de portrete și monumente, ci să aibă puterea de a urma idealurile lui Goţe Delcev. Fie ca crezul său să își găsească locul fără compromisuri în viața publică și în viața de zi cu zi a cetățenilor din Balcani.”

Garantarea drepturilor omului nu se poate face doar prin documente. Orice încălcare trebuie să fie întâmpinată cu o poziție fermă și cu acțiuni decisive, a declarat vicepreședintele Iliana Iotova, care a reprezentat Bulgaria la cel de-al patrulea summit al Consiliului Europei, desfășurat la 16-17 mai 2023 la Reykjavik. Liderii a 46 de țări se află în capitala Islandei pentru a-și reafirma angajamentul comun față de valorile fundamentale ale Consiliului Europei, respectiv democrația, statul de drept și drepturile omului.

„Europa trăiește din criză în criză. Acest lucru duce la diviziuni și mai mari în societăți, inegalitățile sunt în creștere, oamenii sunt din ce în ce mai opuși unii față de alții”, a declarat Iotova. Ea i-a informat pe participanții la forum despre încălcarea sistematică a drepturilor bulgarilor din Macedonia de Nord.