Bulgaria, în pragul anticipatelor

de | apr. 1, 2024 | Analize, BULGARIA | 0 comentarii

Partidul populist bulgar ‘Există un astfel de popor’ (ITN) a refuzat recent mandatul de a încerca să formeze un nou guvern, ceea ce deschide calea pentru preşedintele Rumen Radev de a convoca alegeri anticipate.Decizia ITN intervine după ce partidul GERB şi fostul său partener de coaliţie guvernamentală ‘Continuăm Schimbarea’ (PP) au declarat, succesiv, că nu […]

Partidul populist bulgar ‘Există un astfel de popor’ (ITN) a refuzat recent mandatul de a încerca să formeze un nou guvern, ceea ce deschide calea pentru preşedintele Rumen Radev de a convoca alegeri anticipate.
Decizia ITN intervine după ce partidul GERB şi fostul său partener de coaliţie guvernamentală ‘Continuăm Schimbarea’ (PP) au declarat, succesiv, că nu pot forma noul executiv de la Sofia.

Alegeri anticipate

”Alegerile sunt cea mai înaltă formă a democraţiei, ţinem acest dosar pentru câteva secunde şi vi-l returnăm gol, cu un mandat neîndeplinit”, i-a transmis viceliderul grupului parlamentar al ITN, Ivailo Valcev, preşedintelui Rumen Radev.
Şeful statului bulgar va începe acum căutarea unui premier interimar care va trebui să formeze un cabinet cu misiunea de a organiza alegeri parlamentare anticipate.
Bulgaria a fost zguduită de instabilitate politică de la protestele anticorupţie din 2020. Până la alegerile din aprilie anul trecut, ţara a fost guvernată de guverne provizorii, numite de Radev în absenţa unei coaliţii stabile alese.
Anterior în această lună, şefa diplomaţiei bulgare Maria Gabriel nu a reuşit să formeze un guvern, după demisia din 5 martie a premierului Nikolai Denkov, membru al PP. Acesta a demisionat pentru a-i permite GERB să conducă guvernul pentru nouă luni, aşa cum au convenit cele două partide după alegerile de anul trecut. Miercuri, Denkov a respins la rândul său mandatul primit de la preşedinte pentru a forma un guvern.
La alegerile din aprilie anul trecut, GERB s-a plasat pe prima poziţie, obţinând 69 din cele 240 de locuri în parlament, iar blocul condus de PP a luat 64 de locuri.

Eșec politic

Bulgaria se confruntă cu posibilitatea unui al şaselea scrutin general în doar trei ani, după ce discuţiile pentru formarea unui nou cabinet guvernamental au fost anulate de vicepremierul Maria Gabriel.
Fostul comisar european, în vârstă de 44 de ani a declarat că spune „nu” noilor condiţii constante impuse partidului său de partenerii de coaliţie.
Gabriel a declarat că ea şi echipa de negociere a alianţei sale pro-occidentale, de centru-dreapta, GERB-SDS, încheie discuţiile de creare a coaliţiei cu partenerul lor, PP-DB, partid liberal-conservator pro-occidental.
Guvernul în exerciţiu condus de premierul Nikolai Denkov a demisionat aşa cum era planificat la începutul lunii martie pentru a permite o rotaţie a funcţiei de prim-ministru, aşa cum s-a convenit între partenerii guvernamentali în 2023.
Gabriel urma să devină şefa guvernului, iar Denkov adjunctul ei. Cu toate acestea, potrivit relatărilor din mass-media, ambele părţi s-au certat cu privire numirile pentru poziţiile cheie.
Gabriel a spus că acum vrea să-şi retragă nominalizarea pentru funcţia de prim-ministru, care fusese planificată pentru luni de parlament. Drept urmare, cabinetul pe care l-a prezentat marţea trecută după discuţii cu PP-DB este puţin probabil să fie votat.
îÎntr-un mesaj video transmis anterior, Denkov, acum şeful interimar al guvernului, a cerut GERB-SDS să onoreze „acordul tacit” făcut verbal atunci când guvernul a preluat mandatul în iunie 2023 cu privire la schimbarea şefului guvernului.
„În loc să aruncăm ţara în haos, să ne ţinem de cuvânt”, a spus Denkov. S-a spus că înţelegerea verbală a fost că miniştrii individuali ar trebui schimbaţi numai de comun acord.
„Negocierile privind formarea Consiliului de Miniştri au arătat că nu a existat un acord reciproc privind schimbarea miniştrilor”, a declarat Denkov.
Bulgaria se confruntă acum cu un posibil al şaselea scrutin general în doar trei ani. Cu toate acestea, alte două mandate guvernamentale propuse de şeful statului, Rumen Radev, ar trebui să eşueze înainte de convocarea unor noi alegeri.
Alte alegeri parlamentare ar putea face mai dificilă introducerea monedei euro de către Bulgaria la 1 ianuarie 2025, avertizează experţii. Bulgaria urmează să adere la spaţiul Schengen fără controale de identitate la 31 martie, dar numai cu frontierele sale aeriene şi maritime pentru moment.

Instabilitate politică

Scena politică din Bulgaria în 2024 este marcată de o continuare a instabilității politice și a fragmentării, care a caracterizat perioada recentă. După alegerile parlamentare din aprilie 2023, niciun partid sau coaliție nu a reușit să obțină o majoritate clară în Adunarea Națională, ceea ce a dus la dificultăți în formarea unui guvern stabil.

Principalele partide politice reprezentate în parlament sunt:

-GERB-SDS (Partidul Cetățenilor pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei – Uniunea Forțelor Democrate), o coaliție de centru-dreapta condusă de Boyko Borisov, care a obținut aproximativ 26,5% din voturi și 69 de locuri în parlament.

-PP-DB (Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică), o coaliție de centru spre centru-dreapta, cu un accent pe liberalism, condusă de Kiril Petkov și Asen Vasilev, care a obținut aproximativ 24,6% din voturi și 64 de locuri în parlament.

-Revival (Învierea), un partid de extremă-dreapta cu o ideologie ultranaționalistă, condus de Kostadin Kostadinov, care a obținut aproximativ 14,2% din voturi și 37 de locuri în parlament.

-DPS (Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți), un partid care reprezintă interesele minorității turce, de orientare centristă, care a obținut aproximativ 13,8% din voturi și 36 de locuri în parlament.

-BSPzB (Partidul Socialist Bulgar pentru Bulgaria), un partid de centru-stânga cu o ideologie social-democrată, care a obținut aproximativ 8,9% din voturi și 23 de locuri în parlament.

-ITN (Există Un Asemenea Popor), un partid populista de dreapta, condus de Slavi Trifonov, care a obținut aproximativ 4,1% din voturi și 11 locuri în parlament.

La nivel guvernamental, postul de prim-ministru este vacant din 6 martie 2024. Această situație reflectă dificultățile în formarea unui guvern stabil și funcțional în contextul unui peisaj politic fragmentat și polarizat.

În ceea ce privește libertățile civile și funcționarea guvernului, Bulgaria se confruntă cu provocări semnificative. Există preocupări legate de influența „oligarhilor” asupra procesului de vot și a formulării politicilor, precum și de implementarea ineficientă a legilor anticorupție. De asemenea, libertatea de exprimare și independența mass-media sunt afectate de presiuni și amenințări la adresa jurnaliștilor, precum și de concentrarea proprietății mass-media. Aceste probleme evidențiază nevoia continuă de reforme și consolidare a democrației în Bulgaria.

Sistem politic

Sistemul politic din Bulgaria este o democrație parlamentară, cu o separație a puterilor în executiv, legislativ și judiciar.

Bulgaria este o republică, iar președintele este șeful statului. Este ales prin vot direct pentru un mandat de cinci ani și poate fi reales o singură dată. Președintele are roluri mai degrabă ceremoniale, dar este responsabil pentru reprezentarea țării în străinătate, numirea ambasadorilor și a altor funcții importante, precum și pentru jucarea unui rol de mediator în caz de criză politică.

Puterea executivă este deținută de guvern, condus de prim-ministrul. Prim-ministrul este desemnat de președinte, dar trebuie să obțină încrederea Parlamentului. Guvernul este responsabil pentru implementarea politicilor interne și externe și pentru gestionarea administrației de stat.

Bulgaria are un sistem unicameral, iar corpul legislativ este cunoscut sub numele de Adunarea Națională sau Narodno Sabranie. Este formată din 240 de membri aleși prin vot proporțional pentru un mandat de patru ani. Parlamentul are puterea de a legifera, de a aproba bugetul și de a supraveghea guvernul.

Sistemul judiciar bulgar este, teoretic, independent și se bazează pe principiul separării puterilor. Este format din trei niveluri: instanțele de judecată, instanțele de apel și Curtea Supremă de Casație. Există, de asemenea, o Curte Constituțională care se ocupă de probleme legate de constituționalitatea legilor. Corupția reprezintă o problemă gravă pentru justiția ți societatea bulgară.

Bulgaria are un sistem multipartit, cu mai multe partide politice reprezentate în Parlament. Partidele politice variază de la cele de stânga, de centru și de dreapta, până la cele naționaliste sau etnice.

Alegerile parlamentare se țin la fiecare patru ani, iar alegerile prezidențiale la fiecare cinci ani. Există, de asemenea, alegeri locale și regionale pentru a alege reprezentanții la nivel municipal și regional.

În ultimii ani, Bulgaria a fost martoră a unor provocări politice, inclusiv proteste împotriva corupției și a instabilității guvernamentale. Cu toate acestea, sistemul politic rămâne ancorat în principiile democrației și ale statului de drept.

Intrarea în spaţiul Schengen

Bulgaria şi România devin state membre ale spaţiului Schengen la data de 31 martie 2024. De la această dată normele Schengen (inclusiv cele referitoare la eliberarea vizelor Schengen) se vor aplica în ambele ţări, iar controalele la frontierele aeriene şi maritime interne vor fi eliminate, anunţă sâmbătă Reprezentanţa Comisiei Europene în România.
Aderarea la spaţiul Schengen a celor două state membre, o concretizare a deciziei istorice a Consiliului din decembrie 2023, aduce o extindere semnificativă a celui mai mare spaţiu comun din lume fără controale la frontierele interne, sporindu-i atractivitatea. Preşedinta Comisiei Europene şi alţi membri ai Executivului UE au salutat şi au felicitat cele două ţări pentru această realizare şi au dat asigurări că discuţiile din cadrul Consiliului vor continua anul acesta în vederea eliminării controalelor şi la frontierele terestre interne.
„Ziua de mâine marchează o dată importantă: Bulgaria şi România se alătură familiei Schengen. Salut eliminarea controalelor la frontierele interne aeriene şi maritime. Acesta este un mare succes pentru ambele ţări. Şi un moment istoric pentru spaţiul Schengen – cel mai mare spaţiu de liberă circulaţie din lume. Împreună, construim o Europă mai puternică şi mai unită pentru toţi cetăţenii noştri”, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată într-un comunicat de presă publicat de Reprezentanţa sa în România.
La rândul său, Margaritis Schinas, vicepreşedinte pentru promovarea modului nostru de viaţă european, a declarat că aderarea României şi Bulgariei fortifică spaţiul Schengen, atât de emblematic pentru stilul nostru de viaţă european, în beneficiul pieţei interne, al economiilor şi al cetăţenilor europeni pretutindeni. El a felicitat cele două ţări pentru munca susţinută şi pentru această realizare ”nu doar meritată, ci şi prea îndelung aşteptată” şi a afirmat că ”vom continua să înaintăm împreună.”

Potrivit comisarului pentru afaceri interne, Ylva Johansson, aplicarea de către Bulgaria şi România a acquis-ului Schengen pentru frontierele aeriene şi maritime va face UE mai puternică şi mai sigură, va asigura o mai bună protecţie a frontierelor sale externe, va schimba vieţile a milioane de persoane şi va facilita călătoriile. ”Atât de mulţi oameni din România şi din Bulgaria au muncit pentru aceasta! Sunt foarte mândră de eforturile lor. Astăzi vor fi eliminate controalele la frontierele aeriene şi maritime interne. Următorul pas este eliminarea controalelor şi la frontierele terestre interne. Discuţiile din cadrul Consiliului vor continua anul acesta. Şi vă asigur că aceasta este prioritatea pentru sfârşitul mandatului meu”, a susţinut Ylva Johansson.

Din luna decembrie a anului trecut, ambele state membre au luat toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea fără probleme a normelor Schengen începând cu 31 martie 2024. Cadrele de cooperare lansate la începutul lunii martie de către Comisie împreună cu Bulgaria şi România se bazează pe implementarea cu succes a proiectelor-pilot pentru proceduri rapide de azil şi returnare. Cu aceste cadre de cooperare, România şi Bulgaria vor contribui în continuare la consolidarea cooperării în materie de frontiere şi migraţie, precum şi la eforturile europene comune de abordare a securităţii UE la frontierele externe şi a provocărilor legate de migraţie.
În plus, a fost lansată o iniţiativă regională privind cooperarea poliţienească între statele membre aflate de-a lungul rutei Balcanilor de Vest şi a rutei est-mediteraneene, adică între Bulgaria, România, Austria, Grecia, Ungaria şi Slovacia. Astfel, ţările vor putea căuta împreună soluţii durabile la provocări conexe precum criminalitatea transfrontalieră.
Bulgaria şi România au demonstrat un angajament susţinut pentru asigurarea unei protecţii adecvate a frontierelor externe ale UE şi au jucat constant un rol important în securitatea internă a spaţiului Schengen.
Consiliul va trebui să adopte o decizie prin care să stabilească data de la care se vor elimina controalele la frontierele terestre interne dintre Bulgaria, România şi celelalte ţări Schengen. Comisia va continua să ofere Preşedinţiei Consiliului tot sprijinul necesar pentru a se asigura că o decizie privind frontierele terestre poate fi luată în cursul anului 2024, se arată în comunicatul de presă publicat de Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

Presiuni politice

Încă din 2011, Comisia a confirmat, în rapoartele de evaluare Schengen, că Bulgaria şi România au îndeplinit toate cerinţele pentru a face parte pe deplin din spaţiul Schengen. Comisia a sprijinit activ acest proces.
Spaţiul Schengen fără controale la frontierele interne este una dintre realizările UE cele mai apreciate de cetăţenii europeni. Ceea ce a început ca proiect interguvernamental între cinci state membre în 1985 – Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg şi Ţările de Jos – s-a extins treptat pentru a deveni, în prezent, cel mai mare spaţiu de liberă circulaţie din lume. Spaţiul Schengen nu doar că facilitează libera circulaţie a persoanelor, fără controale la frontierele interne, ci aduce beneficii majore şi economiei europene.

Bulgaria ar trebui să devină până la finalul acestui an membru deplin al spaţiului Schengen, ceea ce înseamnă eliminarea controalelor pentru persoane şi bunuri la frontierele terestre, a declarat ministrul de interne bulgar Kalin Stoianov duminică, zi în care Bulgaria şi România au aderat cu frontierele aeriene şi maritime la spaţiul european de liberă circulaţie, relatează Reuters.
Aeroporturile din Bulgaria şi România au eliminat în noaptea de sâmbătă spre duminică controalele paşapoartelor pentru persoanele care pleacă spre ţările din spaţiul Schengen ori sosesc din acestea, cele două state aderând parţial la această zonă.
Decizia a fost luată în ultimele zile ale anului trecut. Austria s-a opus unei aderări complete (şi cu frontierele terestre, n.red.), susţinând că Bulgaria şi România trebuie să facă mai mult pentru a împiedica imigraţia ilegală.
”Evident, pentru Bulgaria aceasta este o realizare foarte frumoasă care face lucrurile mai uşoare pentru noi, ca bulgari”, a mărturisit un pasager bulgar, Mincio Iurukov, care a sosit pe aeroportul din Sofia duminică la primele ore, venind de la Berlin.
”De asemenea, ne simţim europeni, ceea ce este un lucru foarte important. Zborul este mai plăcut, nu mai există controale la sosire”, a adăugat el.
La rândul său, notează Reuters, premierul român a afirmat că speră ca în acest an să fie luată o decizie cu privire la aderarea României şi Bulgariei la Schengen şi cu frontierele terestre.
”Ziua de mâine marchează o dată importantă: Bulgaria şi România se alătură familiei Schengen. Salut eliminarea controalelor la frontierele interne aeriene şi maritime. Acesta este un mare succes pentru ambele ţări. Şi un moment istoric pentru spaţiul Schengen – cel mai mare spaţiu de liberă circulaţie din lume. Împreună, construim o Europă mai puternică şi mai unită pentru toţi cetăţenii noştri”, a declarat sâmbătă preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Reuters notează că Bulgaria şi România s-au alăturat unei iniţiative poliţieneşti regionale cu Austria, Grecia şi Slovacia pentru a contracara fluxul de migranţi.
Agenţia europeană pentru frontiere şi paza de coastă (Frontex) a anunţat în februarie că îşi va tripla numărul de ofiţeri din Bulgaria pentru a ajuta la stoparea trecerilor ilegale a frontierei dinspre Turcia.

Sprijin grecesc

Grecia salută includerea Bulgariei şi României în zona Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, începând din 31 martie. Ministerul de Externe al Greciei a postat duminică pe reţeaua X un mesaj de felicitare adresat celor două ţări.
”Grecia urează bun venit Bulgariei şi României în zona Schengen! Felicitări ambelor ţări pentru eforturile lor de succes care au asigurat ridicarea controalelor la frontierele interne aeriene şi maritime. Aderarea lor este o etapă importantă a integrării europene”, relatează MAE grec.

După 13 ani de aşteptare, România şi Bulgaria se află în sfârşit în spaţiul Schengen, acest vast spaţiu de liberă circulaţie, în care au intrat oficial la miezul nopţii de sâmbătă spre duminică ora locală (22:00 GMT), cu excepţia notabilă a frontierelor terestre, consemnează AFP.
Pe şosele, controalele vor rămâne deocamdată în vigoare, spre disperarea şoferilor de camioane. Acest lucru se datorează unui veto din partea Austriei, singura ţară din UE care ezită să semneze de teama unui aflux de solicitanţi de azil. În ciuda acestei aderări parţiale, limitată la aeroporturi şi porturi maritime, acest pas are o puternică valoare simbolică.
Croaţia, care a aderat la UE după România (19 milioane de locuitori) şi Bulgaria (6,5 milioane de locuitori), membre din 2007, le-a luat-o înainte în Schengen, unde a fost primită în ianuarie 2023.
Odată cu această dublă intrare, spaţiul creat în 1985 va cuprinde acum 29 de membri: 25 dintre cele 27 de state ale Uniunii Europene, plus vecinii lor asociaţi, Elveţia, Liechtenstein, Norvegia şi Islanda, cu mai mult de 400 de milioane de persoane care pot călători liber, fără controale permanente la frontierele interne.
Excluşi din proces, transportatorii rutieri din România şi Bulgaria nu se dau bătuţi, relatează mass-media regională.
Aşteptarea durează ”între 8 şi 16 ore” la graniţa cu Ungaria şi ”între 20 şi 30 de ore la cea cu Bulgaria, cu vârfuri de trei zile” în ambele cazuri, regretă într-un comunicat de presă unul dintre principalele sindicate româneşti din acest sector, deplângând ”pierderi financiare colosale”.
”Doar 3% din mărfurile bulgare sunt transportate pe cale aeriană şi maritimă, restul de 97% circulând pe uscat”, spune Vasil Velev, preşedintele Asociaţiei capitalului industrial bulgar (BICA), intervievat de AFP. ”Aşadar, intrăm în Schengen cu 3% şi nu ştim când ni se va permite să intrăm pe deplin”, a deplâns el.
În orice caz, atât Sofia, cât şi Bucureştiul au avertizat că nu va exista cale de întoarcere.
”Este clar că acest proces este ireversibil’, a declarat ministrul român de interne, Cătălin Predoiu, la începutul lunii martie, cerând ca acesta să fie finalizat până în 2024.

Influența Rusiei în Bulgaria în 2024 continuă să fie un subiect de interes și preocupare. Aceasta se manifestă în mai multe domenii, inclusiv politica, economia și securitatea.

Influență rusă

Partidele politice pro-ruse, cum ar fi renașterea, sunt vocali în sprijinul lor pentru Kremlin și au refuzat să semneze declarații condamnând războiul din Ucraina. De asemenea, Bulgaria a expulzat diplomați ruși suspectați de activități care subminează securitatea națională.

Partidul „Renașterea” (Văzrajdane) din Bulgaria este considerat a fi mai pro-rus. Acest partid naționalist și conservator este cunoscut pentru retorica sa eurosceptică și pentru pozițiile sale favorabile Rusiei. Liderul partidului, Kostadin Kostadinov, a fost deschis în exprimarea sprijinului său pentru Rusia și a criticat sancțiunile impuse de UE și SUA împotriva Moscovei.

Pe lângă acesta, și alte partide și grupuri politice din Bulgaria pot avea simpatii pro-ruse, dar Renașterea este considerat cel mai proeminent în acest moment.

Rusia a avut o influență semnificativă asupra economiei Bulgariei, în special în sectorul energetic. Gazprom, compania de stat rusă, a fost acuzată că a finanțat mișcări anti-fracking în Bulgaria pentru a-și menține monopolul asupra livrărilor de gaze. Proiectul TurkStream, care transportă gaz rusesc prin Bulgaria, a crescut dependența țării de energia rusă.

În contextul invaziei ruse în Ucraina, Bulgaria încearcă să modernizeze forțele sale armate pentru a se proteja împotriva potențialelor amenințări. Achiziționarea de sisteme de apărare costiere este un exemplu al eforturilor de întărire a securității în Marea Neagră.

Relațiile istorice și culturale dintre Bulgaria și Rusia continuă să influențeze percepțiile publice și politicile externe. Monumente precum statuia Împăratului Alexandru al II-lea și Catedrala Alexander Nevsky din Sofia sunt mărturii ale legăturilor istorice profunde dintre cele două țări.

Influența Rusiei în Bulgaria rămâne un factor semnificativ în politica internă și externă a țării, cu implicații în securitatea regională și relațiile internaționale.

Bulgaria și Rusia au fost implicate în mai multe scandaluri de spionaj de-a lungul anilor. Aceste incidente au adesea dus la expulzarea diplomaților și la tensiuni diplomatice între cele două țări. Iată câteva exemple semnificative:

-2021: Bulgaria a expulzat doi diplomați ruși suspectați de spionaj. Autoritățile bulgare au afirmat că diplomații ruși colectau informații despre planurile de modernizare a armatei bulgare și despre sectorul energetic. Rusia a răspuns prin expulzarea a doi diplomați bulgari de la Moscova .

-2020: Un fost ofițer de informații militar bulgar și doi complici au fost acuzați de spionaj în favoarea Rusiei. Ei ar fi transmis informații secrete despre NATO și Uniunea Europeană către serviciile de informații rusești .

-2019: Bulgaria a anunțat că a descoperit un inel de spionaj care opera în favoarea Rusiei. Grupul era suspectat că a colectat informații despre alegerile din Bulgaria și despre poziția țării în cadrul NATO și UE .

-2018: Un membru al personalului ambasadei ruse la Sofia a fost expulzat după ce a fost acuzat de spionaj. Oficialul rus ar fi încercat să obțină informații despre capacitățile militare ale Bulgariei și ale altor țări membre NATO .

Aceste scandaluri de spionaj reflectă tensiunile continue dintre Bulgaria și Rusia și subliniază preocupările de securitate legate de influența și activitățile Rusiei în regiune.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Concurs eseuri