Recent, la Bratislava a avut loc reuniunea la vârf a statelor din Formatul Bucureşti 9 cu aproximativ o lună înaintea Summitului NATO de la Vilnius. Summitul a fost coprezidat de preşedintele Klaus Iohannis, împreună cu omologii săi slovac, Zuzana Caputova, şi polonez, Andrzej Duda. Reuniunea a oferit ocazia unui schimb aprofundat de opinii cu privire la priorităţile de pe agenda aliată şi obiectivele majore, la reuniune participând și secretarul general NATO, Jens Stoltenberg. Consolidarea capacității de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic, implementarea deciziilor aliate adoptate în cadrul Summitului NATO de la Madrid, inclusiv în ceea ce priveşte angajamentele de investiţii şi cheltuieli pentru apărare, precum şi pe intensificarea cooperării cu Ucraina au fost discutate de liderii statelor participante.

Ce este București 9? 

Formatul București (B9 sau B-9) este o organizație înființată la 4 noiembrie 2015 la București la inițiativa Președintelui României Klaus Iohannis și a Președintelui. al Poloniei Andrzej Duda în cadrul unei întâlniri bilaterale. Membrii săi sunt Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia. Apariția sa a fost în principal rezultatul unei atitudini agresive percepute din partea Rusiei în urma anexării Crimeei și a intervenției sale ulterioare în estul Ucrainei, ambele evenimente având loc în 2014. 

Toate statele membre au făcut parte din fosta Uniune Sovietică (URSS), ori au fost membri ai defunctului Pact de la Varșovia condus de Moscova. De la înființarea sa, la 4 noiembrie 2015, statele din acest format au organizat mai multe întâlniri la diferite niveluri.

În iunie 2018, înainte de reuniunea B9 din acel an, președintele Poloniei Andrzej Duda s-a pronunțat în favoarea ambițiilor de aderare a Ucrainei și Georgiei la NATO. La 10 mai 2021, în cadrul unui summit în regim de videoconferință la care s-a alăturat președintele Statelor Unite ale Americii Joe Biden, președintele României Klaus Iohannis (una dintre cele două gazde ale summit-ului, celălalt fiind Duda) a cerut „o prezență militară aliată mai puternică. …] pe flancul estic al blocului” în urma mobilizării trupelor ruse în apropierea graniței ruse cu Ucraina, care se întâmplase cu ceva timp înainte.

La 25 februarie 2022, grupul B9, cu participarea Ursulei von der Leyen, președintele Comisiei Europene, s-a reunit în urma invaziei ruse a Ucrainei din 2022. Cu această ocazie, liderul polonez Duda a declarat că „vrem ca prezența avansată sporită pe care o avem astăzi pe flancul estic al NATO să fie extinsă. Dorim ca grupurile de batalion existente să fie transformate în grupuri de brigadă”. La rândul său, omologul său român Iohannis a declarat că „NATO trebuie să fie capabilă să apere fiecare centimetru din teritoriul statelor membre”. Iohannis a mai adăugat atunci că statele din formatul B9 sprijină admiterea Suediei și Finlandei în NATO. El mai sublinia că „riscurile de securitate pentru România și regiunea Mării Negre sunt în creștere”, cerând consolidarea flancului pontic al NATO.

În cadrul reuniunilor ce au urmat invaziei ruse în Ucraina, toți liderii statelor din format au declarat cei nouă membri sunt de acord că Moscova este o amenințare pentru NATO, dar nu numai.

La summit-ul din februarie 2023, șefii de stat ai celor nouă țări din formatul B9, precum și președintele american Biden și secretarul general al NATO Stoltenberg, au semnat o declarație de condamnare a invaziei ruse a Ucrainei, cerând în mod repetat o prezență militară sporită a NATO pe flancul estic și în regiunea Mării Negre.

Declarație comună

Liderii statelor din Formatul Bucureşti 9 au cerut întotdeauna extinderea Alianței, prin aderarea statelor care doresc acest lucru. Ei au reiterat acest lucru prin adoptarea unei declarații comune la Bratislava, care susţine aderarea Ucrainei la NATO „odată ce condiţiile o vor permite”.

„Ucraina este parte integrantă a zonei euroatlantice şi securitatea sa este interconectată cu cea a Aliaţilor. Susţinem cu fermitate aspiraţiile euroatlantice ale Ucrainei şi reiterăm deciziile de la Bucureşti 2008, conform cărora Ucraina va deveni membră a NATO”, se arată în documentul semnat de şefii de stat şi de guvern din Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Republica Slovacă şi Ungaria.

În acest sens, semnatarii afirmă că „speră” ca la Summitul NATO de Vilnius relaţiile politice cu Ucraina să fie ridicate „la un nou nivel” şi să fie lansată „o nouă direcţie politică care să ducă la aderarea Ucrainei la NATO, odată ce condiţiile o vor permite”.

„Vom continua sprijinul nostru pentru Ucraina pe această cale, şi ca mijloc de a preveni repetarea agresiunii Rusiei. Încurajăm Ucraina să-şi continue reformele, în conformitate cu toate principiile Cartei privind un parteneriat distinct între Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi Ucraina. Recunoaştem că reformele sunt esenţiale pentru a promova progresul Ucrainei pe calea aderării la UE şi NATO. Vom continua eforturile noastre de a evalua şi adapta abordarea NATO faţă de Rusia”, arată liderii care s-au reunit la Summitul B9 de la Bratislava.

Importanță strategică

Liderii statelor din formatul B9 au recunoscut importanţa strategică a regiunilor Mării Baltice, Mării Negre şi Balcanilor de Vest pentru Alianţă, cerând implementarea unor politici care să consolideze securitatea acestor zone. „Vom continua să consolidăm sprijinul NATO pentru Bosnia şi Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova, pentru a le consolida integritatea şi rezistenţa împotriva oricărei influenţe maligne. În acest sens, felicităm Republica Moldova pentru eforturile depuse de a menţine stabilitatea şi de a avansa reformele pe calea europeană”.

De asemenea, liderii celor nouă state reafirmă „sprijinul neclintit pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional”.

„Acesta este singurul mod de a restabili pacea şi ordinea bazată pe norme în Europa. Condamnăm în cei mai fermi termeni posibili războiul brutal, nejustificat şi ilegal împotriva Ucrainei. Ucraina are dreptul legitim de a se apăra împotriva acestei agresiuni, în conformitate cu dreptul internaţional, inclusiv Carta ONU. Rusia trebuie să înceteze atacurile sale continue asupra populaţiei şi infrastructurii civile ucrainene, deportarea copiilor şi violenţa sexuală în cadrul conflictului”, subliniază semnatarii Declaraţiei comune.

Prima linie

În timpul discuțiilor, președintele român, dar și liderii statelor participante au subliniat că viziunea comună a statelor din formatul Bucureşti 9 este esenţială pentru securitatea Flancului de Est al NATO. Amintind că România este ţara aliată cu cea mai lungă graniţă cu Ucraina, Iohannis a menționat că „aliaţii NATO de pe Flancul de Est, suntem în prima linie în faţa efectelor negative ale războiului devastator dezlănţuit de Rusia, care are multiple implicaţii în domeniul securităţii, umanitar, economic, alimentar şi energetic”. „Înţelegem nevoia de a ne consolida apărarea naţională, pentru a întări postura NATO pe Flancul Estic într-o manieră unitară şi coerentă, credibilă şi robustă, inclusiv în regiunea Mării Negre. Acesta este un efort la scară transatlantică şi are aplicare la nivel transatlantic”, a mai spus şeful statului român.
„Viziunea noastră comună este esenţială pentru identificarea mijloacelor de a consolida descurajarea şi apărare pe Flancul Estic al NATO, de la Marea Neagră la Marea Baltică, pentru binele întregii securităţi transatlantice”, a spus Iohannis. În acest sens, şeful statului român a subliniat că statele reunite în acest format trebuie să se asigure că deciziile Summitului NATO de la Madrid de anul trecut vor fi „implementate pe deplin”, inclusiv cele care sunt legate de importanţa regiunii Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică.

Sprijin pentru Ucraina și Republica Moldova

„Vom continua să susţinem Ucraina atât cât este nevoie. Victoria Ucrainei în acest război este scopul nostru principal. În acelaşi timp, susţinerea României pentru aderarea Ucrainei la Alianţă, aşa cum era prevăzut la Summitul NATO de la Bucureşti, din 2008, este de neclintit”, au precizat liderii participanți la lucrările de la Bratislava. Ei au mai pledat şi pentru consolidarea sprijinului „pentru partenerii vulnerabili ai NATO, mai ales pentru Republica Moldova, pentru consolidarea capabilităţilor sale de apărare şi rezilienţă”.

La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că aliaţii vor lua decizii „foarte semnificative” la summitul organizaţiei de luna viitoare din capitala lituaniană Vilnius pentru a aduce Ucraina mai aproape de NATO şi pentru a întări capacitatea de descurajare şi apărare a alianţei militare nord-atlantice.

Stoltenberg a menţionat în discursul rostit în deschiderea summitului B9 de la Bratislava că aliaţii îşi vor întări sprijinul pentru Ucraina cu un pachet multianual de asistenţă pentru a o ajuta în tranziţia de la epoca sovietică la standardele NATO, potrivit unui comunicat difuzat pe site-ul alianţei. „Toţi aliaţii sunt de acord că uşa NATO rămâne deschisă, că Ucraina va deveni membră a Alianţei şi că Rusia nu are veto”, a subliniat el.

Statele aliate intenţionează de asemenea „să se angajeze faţă de noi planuri de apărare şi un nou model” al forţelor, presupunând un număr mai mare de trupe cu un nivel ridicat de pregătire de luptă şi o capacitate de comandă şi control întărită a Alianţei.

Această decizie este una necesară având în vedere intensificarea periculolul rus la adresa statelor membre NATO și UE, dar nu numai. Jens Stoltenberg a amintit totodată de necesitatea ca aliaţii să-şi întărească angajamentul de a creşte investiţiile în apărare la cel puţin 2% din PIB. Directorul general al NATO a asigurat în acelaşi timp că lucrează „din greu” pentru a asigura că Suedia va deveni „în scurt timp membră deplină” a Alianţei.

Garanții de securitate

Summitul B9 a avut loc pe fondul recentelor discuții privind necesitatea acordării Ucrainei a unor garanţii de securitate pentru perioada ce va urma războiului cu Rusia.

Stoltenberg a evocat în alocuţiunea sa de la sfârșitul summitului situaţia din Ucraina, afirmând că „războiul neprovocat al preşedintelui (rus Vladimir) Putin împotriva Ucrainei a schimbat mediul nostru de securitate pe termen lung” şi că „Rusia a distrus pacea în Europa”. În referire la distrugerea, marţi, a barajului de la Kahovka, în regiunea Herson, el a spus că aceasta „pune în pericol mii de civili şi provoacă pagube grave mediului” şi „reprezintă un gest revoltător care demonstrează din nou brutalitatea războiului rus din Ucraina”.

La un eveniment ulterior secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a declarat în termeni categorici că statele NATO trebuie să discute opţiuni de a oferi Ucrainei garanţii de securitate pentru perioada postbelică.

Când războiul se va încheia, NATO va avea nevoie de aranjamente în vigoare pentru a asigura că Rusia nu-şi va reloca pur şi simplu forţele pentru un alt atac, a menționat Stoltenberg.

Totuși, înaltul oficial a menționat clar că NATO – în baza articolului 5 al Tratatului de la Washington – va oferi garanţii complete de securitate numai statelor membre ale Alianței.

Cu toate acestea, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut luna trecută să primească în iulie la summitul Alianţei un „mesaj foarte clar” din partea NATO că ţara sa va putea intra în această alianţă „după război”.

De partea sa, Stoltenberg a reiterat sprijinul Alianţei faţă de ambiţiile ucrainene, dar a fost prudent asupra unui calendar de aderare. El a subliniat că prioritatea acum este ca Ucraina să câştige războiul cu Rusia, amintind că, de când a început acest război în februarie anul trecut, Ucraina a primit din partea statelor occidentale un ajutor ce însumează peste 150 de miliarde de dolari, din care 65 de miliarde ajutor militar. 

Presiuni pentru contraofensivă

Summitul B9 a avut loc pe fondul creșterii presiunilor comunității internaționale în problema contraofensivei forțelor ucrainene. Așteptările prea mari de la această contraofensivă, cuplate cu creșterea semnificativă a prețurilor la produsele de bază obligă Kievul și aliații săi strategici să acționeze cu prudență.

Mass-media  internațională a menționat că armata ucraineană a intensificat atacurile pe linia frontului din Donbas, ceea ce ar marca începerea unei etape cruciale a contraofensivei pentru eliberarea teritoriilor ocupate de Rusia.

Administraţia de la Kiev a transmis în mod repetat că nu va anunţa oficial începerea contraofensive. În ultimele săptămâni, forţele militare ucrainene au lansat o serie de atacuri, înclusiv asupra unor regiuni din Rusia, semnalând posibilitatea lansării contraofensivei anticipate de câteva luni.

Atacurile forţelor militare ucrainene s-ar concentra în regiunile Herson şi Zaporojie, dar sunt complicate de inundaţiile apărute după distrugerea barajului Hidrocentralei Kahovka de pe Fluviul Nipru.

La rândul său, Oleksii Danilov, secretarul Consiliului pentru Securitatea Naţională şi Apărare al Ucrainei, a menționat că Ucraina nu a lansat încă planificata contraofensivă pentru recuperarea teritoriilor ocupate de Rusia, iar începerea acesteia va fi evidentă pentru toată lumea atunci când se va întâmpla. Acest duel al declarațiilor face parte din războiul total purtat de cele două părți de câțiva ani de zile, precedând invazia militară rusă din 24 februarie 2022, luptă cu trupele ucrainene pe o mare parte din linia frontului.

Kievul speră că mult-aşteptata contraofensivă va marca un moment crucial în război şi doreşte să recupereze porţiuni semnificative din teritoriul ocupat de Rusia. Totodată, Ucraina se confruntă cu presiuni pentru a accepta negocieri de pace, dar oficialii de la Kiev au menționat că poziția lor rămâne neschimbată: niciun fel de discuţii până când forţele ruse nu părăsesc teritoriul ucrainean. 

Sprijin românesc

Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, au semnat anterior o declaraţie comună cu privire la integrarea euroatlantică a Ucrainei. „Preşedintele României şi Preşedintele Ucrainei salută progresele semnificative ale Ucrainei în ceea ce priveşte avansarea pe calea integrării euroatlantice; confirmă angajamentul lor de a consolida eforturile comune de susţinere a integrării Ucrainei în cadrul Alianţei şi pentru implementarea standardelor NATO; exprimă disponibilitatea de a organiza consultări bilaterale cu privire la garanţiile internaţionale de securitate pentru Ucraina înaintea obţinerii statutului de membru NATO, în baza Pactului de Securitate de la Kiev din 13 septembrie 2022”, se arată în declaraţia semnată de cei doi şefi de stat.

Potrivit documentului, România va continua să promoveze sprijinul politic şi practic al Alianţei pentru Ucraina în vederea asigurării abilităţii Ucrainei de a-şi apăra în mod eficient suveranitatea şi integritatea teritorială, iar Ucraina va continua să îşi aprofundeze interoperabilitatea cu NATO şi să îşi modernizeze forţele de securitate şi militare.

„Ucraina apreciază în mod deosebit susţinerea politică şi practică oferită de România şi de poporul român în aceste momente critice (…) primirea de refugiaţi, tranzit pe teritoriul naţional al asistenţei internaţionale, facilitarea exporturilor de cereale, susţinere pentru eforturile Ucrainei de apărare naţională şi creştere a rezilienţei, inclusiv creşterea capacităţilor de apărare; Ucraina salută eforturile şi iniţiativele propuse de România cu privire la reconstrucţia post-conflict”, se precizează în declaraţia comună. Conform sursei menţionate, România va susţine Ucraina atât timp cât va fi necesar, va continua să ofere susţinere multidimensională pentru Ucraina şi să solicite consolidarea susţinerii şi asistenţei internaţionale pentru Ucraina. România va susţine Ucraina în reconstrucţia şi redresarea post-conflict în vederea asigurării unui stat stabil, sigur şi rezilient.

De asemenea, arată declaraţia comună, cei doi şefi de stat iau act că România susţine Ucraina în vederea obţinerii statutului de stat membru NATO de îndată ce condiţiile vor fi îndeplinite şi continuă să lucreze împreună pentru a susţine stabilitatea şi rezilienţa statelor vulnerabile din regiune, afectate de războiul de agresiune al Rusiei, pentru a asigura libertatea şi siguranţa navigaţiei în Marea Neagră, în concordanţă cu normele şi principiile internaţionale, dar şi pentru a obţine securitate, stabilitate, democraţie şi prosperitate de durată în regiunea Mării Negre.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi omologul de la Kiev, Volodimir Zelenski, au participat, în Republica Moldova, la cel de-al doilea summit al Comunităţii Politice Europene. Aproximativ 50 de preşedinţi, prim-miniştri şi înalţi oficiali europeni au fost prezenţi la summitul care se desfăşoară la Castelul Mimi din satul Bulboaca, raionul Anenii Noi, situat la aproximativ 35 de kilometri de Chişinău.