Guvernul condus de prim-ministrul Robert Fico a devenit, prin pozițiile sale, un actor problemă pentru măsurile luate de către statele europene pentru a submina poziția de forță a Moscovei în eventualitatea în care se va ajunge la masa negocierilor pentru a finaliza conflictul de pe teritoriul ucrainean. De asemenea, se observă o apropiere puternică de maniera de politică externă practicată și de vecinul de la sud al Slovaciei, respectiv Ungaria lui Viktor Orban.

Într-un gest care reflectă dinamica complexă a relațiilor energetice și geopolitice europene, premierul slovac Robert Fico s-a deplasat recent la Moscova pentru a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin. Această vizită a avut ca obiectiv principal discutarea posibilității de a menține tranzitul gazului rusesc prin Ucraina, în contextul în care actualul acord dintre Gazprom și Kiev urmează să expire la 31 decembrie 2024. Decizia Ucrainei de a nu prelungi contractul a declanșat îngrijorări majore în statele europene dependente de gazul rusesc, printre care Slovacia ocupă un loc central.

Slovacia, una dintre țările europene cele mai dependente de gazul rusesc, se confruntă cu riscul pierderii unei surse importante de aprovizionare. Tranzitul gazului prin Ucraina a fost o coloană vertebrală pentru livrările energetice din Europa Centrală și de Est. Fico și-a justificat vizita prin necesitatea de a aborda această problemă crucială pentru economia securitatea energetică a statului slovac, mai ales în condițiile în care diversificarea surselor de energie rămâne un proces lent și costisitor.

De asemenea, premierul slovac a descris întâlnirea cu Putin drept un răspuns la refuzul Ucrainei de a renegocia contractul de tranzit. Liderul de la Kremlin, deși aparent deschis la continuarea livrărilor, a subliniat că decizia Ucrainei face acest lucru imposibil. Într-un discurs ulterior, Fico a afirmat că Moscova este pregătită să colaboreze, dar a criticat dur Kievul pentru poziția sa.

Decizia Ucrainei de a nu prelungi contractul de tranzit reflectă atât calculele economice, cât și strategia geopolitică. Kievul încearcă să reducă influența Rusiei asupra economiei sale și să promoveze diversificarea energetică, în contextul războiului declanșat de Moscova. Recent, Ucraina a primit primele livrări de gaz natural lichefiat (GNL) din SUA, marcând un pas important spre independența energetică. În plus, Kievul consideră că decizia de a închide tranzitul gazului rusesc reprezintă o lovitură strategică împotriva Rusiei, care depinde de exporturile energetice pentru a-și finanța operațiunile militare.

Vizita lui Fico la Moscova a stârnit controverse, atât la nivel intern, cât și internațional. Liderii Uniunii Europene au fost informați despre această călătorie, dar au privit cu scepticism decizia premierului slovac. Comisia Europeană și statele membre au subliniat importanța reducerii dependenței de hidrocarburile rusești și au privit eforturile lui Fico ca pe o abatere de la obiectivele comune ale UE.

De asemenea, relațiile apropiate ale lui Fico cu Kremlinul au atras critici. Slovacia, alături de Ungaria, este condusă de un guvern perceput drept suveranist, care s-a opus frecvent inițiativelor comune ale blocului comunitar privind Ucraina. Fico și premierul ungar Viktor Orbán sunt singurii lideri din UE care au vizitat Moscova de la începutul războiului, iar aceste gesturi au fost interpretate ca semne de apropiere față de Rusia.

Pe de altă parte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat vehement inițiativele lui Fico. Zelenski l-a acuzat pe premierul slovac că încearcă să obțină beneficii economice pe seama intereselor naționale ale Ucrainei și că se aliniază, în mod periculos, pozițiilor Kremlinului.

În ciuda eforturilor lui Fico, șansele de succes par limitate. Ucraina rămâne fermă în decizia de a pune capăt tranzitului gazului rusesc, iar statele membre ale UE continuă să-și diversifice sursele energetice. Pe termen lung, Slovacia riscă să fie izolată în eforturile sale de a păstra relațiile comerciale cu Gazprom, mai ales dacă alte state europene reușesc să se desprindă complet de dependența de hidrocarburile rusești.

În plus, amenințările lui Fico de a opri livrările de electricitate către Ucraina, dacă tranzitul gazului este suspendat, ar putea afecta relațiile bilaterale și ar genera tensiuni suplimentare în cadrul Uniunii Europene. Experții energetici consideră că o astfel de măsură ar avea un impact limitat asupra Ucrainei, care dispune de alternative pentru a compensa aceste pierderi. În schimb, Slovacia ar putea pierde venituri importante și ar risca sancțiuni sau măsuri punitive din partea partenerilor europeni.

Pentru Moscova, vizita lui Fico reprezintă o oportunitate de a submina unitatea europeană și de a exploata diviziunile din cadrul UE. Putin s-a declarat deschis ideii ca Slovacia să găzduiască eventuale negocieri de pace între Rusia și Ucraina, prezentând Bratislava drept un mediator „neutru”. Totuși, această propunere a fost primită cu scepticism de liderii europeni și de Kiev, care consideră că astfel de inițiative nu sunt decât încercări de a slăbi sprijinul occidental pentru Ucraina.