Bosnia-Hertegovina, amenintata de tensiuni etnice

de | nov. 18, 2009 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro | 0 comentarii

Premierul Republicii Srpska, Milorad Dodik, a anuntat recent ca se retrage din negocierile privind reforma constitutionala conduse de SUA si UE, menite sa accelereze pasii Bosniei spre aderarea la UE si NATO, informeaza agentiile de presa.

bosniahertegovinaPremierul Republicii Srpska, Milorad Dodik, a anuntat recent ca se retrage din negocierile privind reforma constitutionala conduse de SUA si UE, menite sa accelereze pasii Bosniei spre aderarea la UE si NATO, informeaza agentiile de presa.
Milorad Dodik a fost primul dintre liderii politici ai sarbilor, musulmanilor si croatilor din Bosnia-Hertegovina care a respins planul de reforma constitutionala propus in aceasta luna de UE si SUA, numindu-l „neconstitutional si partinitor impotriva sarbilor”. Dodik i-a invitat apoi, fara succes, pe liderii rivali sa vina vineri la Banja Luka, un oras situat la 200 de kilometri nord-vest de Sarajevo, pentru a incepe negocierile fara mediere internationala. „Aceasta nu este infrangerea mea”, a spus liderul sarbilor din Bosnia. „Este infrangerea politicienilor din cadrul federatiei, care accepta sa se intalneasca numai in prezenta comunitatii internationale. Nu voi mai lua parte la nicio negociere mediata de comunitatea internationala”, a afirmat el, citat de mass-media de la Belgrad.

Acord fragil

Republica Bosnia-Hertegovina, conform acordurilor de pace de la Dayton, care au pus capat razboiului din 1992-1995, este alcatuita din Republica Srpska si Federatia croato-musulmana. Tensiunile continue dintre cele doua parti au incetinit progresul tarii, iar unii se tem ca aceste neintelegri care persista ar putea intarzia procesul de integrare in UE pentru intreaga regiune.
”Acesta este inceputul haosului politic in Bosnia-Hertegovina, unde liderii locali au devenit dezorientati, iar comunitatea internationala isi pierde rabdarea”, este de parere analistul bosniac Gojko Beric, citat de mass-media. Potrivit acestuia, este nevoie urgenta de un dialog la care sa participe liderii locali si comunitatea internationala pentru a sparge blocajul politic, insa certurile constante intre liderii rivali nu ofera multe motive de optimism.
Liderii partidelor parlamentare au oferit diverse motive pentru respingerea invitatiei la discutii a lui Dodik, unii dintre ei manifestandu-si dubiile in ceea ce priveste planul sau si insistand asupra prezentei internationale. „Am incercat doar sa ma asigur ca politicienii locali se aduna si incearca sa cada de acord asupra unor chestiuni care ar accelera drumul european”, a spus Dodik in cadrul unei conferinte de presa. „Aceasta este ceea ce comunitatea internationala a vrut sa facem”, a subliniat el.
Pachetul de reforme propus de SUA si UE include masuri care ar pune capat statutului Bosniei de protectorat international si schimbari constitutionale pentru a o face un candidat credibil la UE si NATO. Liderii principalelor partide parlamentare etnice si de opozitie au respins ulterior acest plan din diverse motive, iar negocierile privind viitorul Bosniei mediate de inalti oficiali europeni si americani s-au finalizat fara debloca impasul politic din tara

Demersuri esuate

O revizuire radicala a Constitutiei Bosniei-Hertegovina si masuri pentru scoaterea tarii din impasul politic actual au figurat pe agenda reuniunii la care au participat si liderii politici locali. „Am venit saptamana aceasta la Sarajevo pentru a incerca sa iesim din impasul politic care impiedica Bosnia sa aiba un viitor pasnic si prosper”, au informat anterior, intr-o scrisoare deschisa, ministrul suedez de Externe, Carl Bildt, a carui tara asigura presedintia UE, si subsecretarul de Stat american, Jim Steinberg. Conform sursei citate, pe ordinea de zi a reuniunii au figurat: „finalizarea obiectivelor privitoare la inchiderea biroului inaltului reprezentant al comunitatii internationale si tranzitia spre un birou al unui Reprezentant special al UE, precum si schimbarile constitutionale necesare pentru a ajunge la structuri guvernamentale functionale si eficiente”. Comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, a declarat la sosirea la Sarajevo, ca aceasta reuniune este „o sansa pentru a se inregistra progrese reale in directia UE”.
Daca liderii bosniaci adopta masurile recomandate, o astfel de candidatura ar putea fi prezentata rapid, a spus comisarul european pentru Extindere. La modul general, liderii sarbi, musulmani si croati sunt de acord sa se avanseze pe calea reformelor cerute, pentru apropierea de UE si NATO, insa blocajul intervine cand este vorba despre revizuirea Constitutiei. Acordul de pace de la Dayton a consfintit impartirea Bosniei intr-o entitate sarba si una croato-musulmana, care dispun de pargii importante ale puterii, in detrimentul administratiei centrale. Organizarea tarii este un subiect de conflict intre sarbi, care vor sa-si pastreze autonomia, si musulmani, care vor un guvern central puternic.

Harta contestata

O comisie de experti din cadrul Partidului bosniac al Actiunii Democrate este pregatita sa traseze o harta cu patru unitati teritoriale in Bosnia si Hertzegovina, a declarat recent, Sulejman Tihic, liderul formatiunii, relateaza SETimes, citat de portalul Divers. Tihic a declarat pentru cotidianul Dnevni Avaz ca aceasta comisie si liderii partidului vor elabora harta in cadrul reformelor constitutionale propuse pe baza unui acord incheiat intre el, Dragan Covic, liderul Uniunii Democrate Croate din BiH, si prim-ministrul Republicii Sprska (RS), Milorad Dodik, liderul Uniunii Social Democratilor Independenti. Astfel, reformele prevad un stat format din patru entitati, cu trei niveluri de guvernare.
Cu toate acestea, liderul Uniunii Social Democratilor Independenti refuza sa participe la efort. Acesta a declarat publicatiei Dnevni Avaz ca „singura harta BiH pe care o recunosc este cea cu RS, cu capacitatea teritoriala si politica detinuta de aceasta. Orice altceva este speculatie. Noi, cei din Bania Luka, nu elaboram nici o harta”.
La randul lor, un evreu bosniac si un etnic rrom au intentat proces Bosniei si Hertegovinei la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului (CEDO), in incercarea de a anula o prevedere constitutionala care ii impiedica pe reprezentantii minoritatilor sa candideze pentru un loc in presedintia tripartita. Doar sirbii, musulmanii si croatii pot candida.
Cazul a fost intentat de Jakob Finci, seful comunitatii evreiesti din tara, si de Dervo Sejdic, un membru al Consiliului Rromilor din Bosnia. Acestia declara ca prevederea incalca Conventia Europeana a Drepturilor Omului, precum si conventiile ONU si tratatele internationale referitoare la aceasta chestiune. CEDO urmeaza sa emita o sentinta in septembrie.

Recensamant controversat

Recensamintul este una dintre multiplele probleme care cauzeaza dezacorduri intre politicienii din Bosnia si Hertegovina, relateaza publicatia SETimes, preluata de mass-media de la Bucuresti. Dupa ultimul recensamint, realizat in 1991, a izbucnit razboiul si aproape 2,2 milioane de locuitori si-au parasit casele. Jumatate din acestia nu s-au mai intors niciodata – se estimeaza ca aproximativ 400.000 de persoane inca locuiesc in strainatate. Reprezentantii celor trei mari nationalitati din Bosnia – bosniaci, sirbi si croati – au convenit asupra organizarii unui recensamint pentru anul 2011, care sa corespunda normelor UE. Cu toate acestea, ei nu se pun de acord daca respondentii ar trebui sau nu sa ofere informatii legate de etnie, religie si limba nativa. Sirbii doresc includerea acestor intrebari in recensamint, in timp ce bosniacii si croatii se opun ideii, deoarece multi membri ai comunitatilor lor nu s-au mai intors acasa.
Parlamentul European si Consiliul Ministrilor UE au adoptat anul trecut o legislatie pentru realizarea de recensaminte atit in tarile membre, cit si in tarile candidate, dupa cum este si cazul Bosniei. Chestionarele propuse de UE nu includ intrebari legate de etnie sau nationalitate. „Ramine la latitudinea fiecarei tari sa decida adaugarea de intrebari. Cu toate acestea, un recensamint realizat intr-o singura entitate a Bosniei nu ar satisface UE, deoarece ne trebuie informatii legate de intregul stat”, a declarat delegatia CE la Sarajevo condusa de Dimitris Kourkoulas.

Avertismente comunitare

Comisia Europeana (CE) avertizeaza ca Bosnia nu va fi capabila sa duca tratativele de aderare daca esueaza in a organiza acest recensamint, cit mai curind. Politicile de dezvoltare regionala si deciziile bugetare ale UE depind de informatii socio-economice corecte, fara de care implementarea politicilor UE ar fi imposibila. „Pina in 2013, trebuie sa terminam evaluarea unitatilor administrative pentru politicile noastre regionale. De aceea Bosnia trebuie sa ofere informatii noi”, a declarat Pierre Mirel, directorul CE pentru Balcanii de Vest.
Dupa ani de certuri, ajungerea la un inteles intre liderii celor trei mari partide politice a readus speranta. Liderul Partidului Actiunii Democratice (SDA), Suleiman Tihic, liderul Aliantei Social-Democratilor Independenti (SNSD), Milorad Dodik si liderul Uniunii Democratice Croate (HDZ), Dragan Covic au convenit ca odata cu promulgarea legii recensamintului, chestionarul din 2011 va include si intrebari legate de etnie, religie si limba. De asemenea, ei au convenit ca recensamintul din 1991 sa determine reprezentarea nationalitatilor in toate institutiile statului pina in anul 2014. Cu toate acestea, lui Tihic si Covic le lipseste sustinerea parlamentara de a garanta promulgarea unei astfel de legislatii. Partenerii lor la nivel de coalitie in stat, Partidul pentru BiH (SBiH) si HDZ 1990, le-au condamnat propunerea. Liderii acestor ultime doua partide, Haris Silajdzic si respectiv Bozo Ljubic, considera ca un asemenea recensamint ar fi in interesul guvernului RS si in defavoarea nevoilor bosniacilor si croatilor. Simpatizantii propunerii spera sa atraga citiva membrii ai opozitiei din parlamentul de stat pentru votarea acesteia.

Semnale pozitive

Pe de alta parte, Consiliul Ministrilor UE a aplaudat acordul celor trei partide. Marele Reprezentant, Miroslav Lajcak a declarat ca a vazut „semnale pozitive”, ce au aparut imediat dupa ce liderii celor mai puternice trei partide din BiH au ajuns la un acord. „Acesta este un pas facut in directia corecta, iar acum ne asteptam la implementarea sa”, a adaugat el. Consiliul Ministrilor BiH a facut primul pas prin a cere Agentiei pentru Statistica sa inceapa pregatirile pentru un recensamint in 2011 si sa numeasca membrii diferitelor grupe ce vor concepe proiectul de lege. De asemenea, consiliul a cerut diferitelor ministere relevante sa pregateasca un program pentru cei ce urmeaza sa se intoarca intre 2009 si 2014. Expertii estimeaza ca intreaga operatiune va costa aproximativ 20 de milioane de euro, sau 5 euro de cetatean.
Acum, dupa 17 ani in care nu s-a tinut nicio evidenta, expertii nu se pot pune de acord referitor la numarul de locuitori ai Bosnia. In 1991, existau 4.377.033 de rezidenti. Guvernul considera ca numarul a scazut la 3,8 milioane. Cu toate acestea, Agentia Centrala de Informatii (CIA) din SUA a estimat in iulie populatia la 4.590.310 – 48% bosniaci, 37,1% sirbi, 14,3% croati si 0,6% alte nationalitati. Recensamintele din Bosnia dateaza din 1879, din perioada austro-ungara. Intre 1879 si 1991 s-au realizat 12 astfel de recensaminte. In toate chestionarele li s-a cerut respondentilor sa isi prezinte si afilierea religioasa. De asemenea, recensamintele iugoslave cereau si declararea nationalitatii. Daca reuseste sa finalizeze proiectul, Bosnia ar trebui sa poata sa isi compare rezultatele cu cele ale statelor vecine. Toate au descoperit semne ale dislocarilor legate de razboi. Recensamintul din 2001 din Croatia a aratat ca populatia a scazut cu 2,6%. Populatia etnica sirbeasca a coborit drastic cu doua treimi de la 12,2% la 4,5%. Recensamintul din 2002 din Serbia a demonstrat ca pentru prima data din istoria sa, cetatenii virstnici ai tarii (peste 65 de ani) depaseau cu mult numarul de copii (sub 18 ani). Minoritatea sirbeasca din Muntenegru a crescut de la 9% in 1991 la aproape 32% in 2003.  Republica Kosovo intentioneaza sa desfasoare un recensamant general in 2009, pentru prima data in 28 de ani.

Istorie dureroasa

Epurarea etnica a schimbat harta demografica a Bosniei si Hertegovina de mai multe ori in istoria tarii. Cum Bosnia nu a mai efectuat un recensamint national din 1991, dinaintea conflictului care a devastat tara, lipsa statisticilor actualizate referitoare la populatie se dovedeste a fi inca o chestiune generatoare de disensiuni. Politicienii bosniaci declara ca sint impotriva unui nou recensamint care ar legitima epurarea etnica si izgonirea musulmanilor din Republica Srpska (RS), relateaza publicatia online South East Times. Potrivit lui Sefik Dzaferovic, parlamentar care reprezinta Partidul Actiunii Democrate, este important ca „agresiunile Serbiei, Croatiei si Muntenegrului impotriva Bosniei” sa nu primeasca recunoastere legala.
Pe de alta parte, omologii lor sirbi bosniaci se opun unui recensamint care nu include intrebari legate de identitatea etnica si religioasa. O asemenea actiune, argumenteaza ei, ar sustine o identitate nationala „bosniaca” in detrimentul sirbilor. „Am fi singura tara din Europa care numara oamenii si caii in acelasi fel”, a declarat presedintele Consiliului de Ministri al Bosniei, Nikola Spiric, de etnie sirba, intr-un interviu recent. Dezbaterea readuce in memorie nu doar conflictul inter-etnic din anii 1992-1995, ci si climatul general de violenta care a afectat periodic istoria Bosniei, relateaza portalul Divers.
Desi atrocitatile din anii 1990 au introdus termenul de „epurare etnica” in vocabularul mondial, atunci nu a fost pentru prima data cind expulzarile si exterminarile au alterat demografia tarii. Trebuie doar sa intrebati doua comunitati aproape complet disparute din Bosnia si Hertegovina: germanii si evreii. In secolele trecute, mozaicul vietii bosniace includea 12.000 de evrei bosniaci si 23.000 de vorbitori de limba germana. Evreii erau atit de numerosi la Sarajevo – circa 10.500 – incit acestia dadusera capitalei numele de Micul Ierusalim. Evreii in general urbani erau activi in comert, in timp ce germanii mai mult rurali excelau in minerit si prelucrarea metalelor.
Evreii au venit pe aceste meleaguri dupa expulzarea lor de catre Inchizitia spaniola din Peninsula Iberica, in timp ce germanii s-au stabilit aici in vremurile medievale pentru a servi domnitorii si familiile nobile din Bosnia. O alta comunitate mare, musulmanii, s-a mutat in Turcia atunci cind Imperiul Austro-ungar a izgonit trupele Imperiului Otoman din Bosnia, in anul 1878. Ocupatia nazista din cel de-al doilea razboi mondial a distrus pentru totdeauna acest amestec de populatii vechi de citeva secole. Doar 1.237 de evrei din Sarajevo au supravietuit Holocaustului. Germanii, pusi in aceeasi oala cu cei care au servit in SS si Gestapo, au suferit reprimari dure dupa razboi. Doar citiva din ei au ramas in tara. Altii au fugit, temindu-se de perspectiva aruncarii in inchisoare sau executarii.
Intrucit epoca comunista a pus accentul asupra asimilarii, comunitatile de germani si evrei ramase s-au redus si mai mult prin casatorii mixte sau emigrare. Desi aceste minoritati sint acum doar o amintire istorica, acestea traiesc in muzica bosniaca. Localnicii din Sarajevo si-au insusit un vechi cintec sefard, „Cind am plecat la Bembasa” („Kad ja podjoh na Bembasu”). Un alt cintec, „Ea arata un pic ciudat” („Izgledala je malo cudno”), este rock and roll bosniac. Cu toate acestea, Davor Ebner, solistul formatiei care cinta in prezent acest cintec, afirma ca abia acum se simte liber sa isi recunoasca originea austriaca.

Dezacorduri etnice

Reamintim ca parlamentarii croati si musulmani din Bosnia au respins un proiect pentru organizarea unui recensamant in 2011, cerut de UE, pentru ca scrutinul includea intrebari privitoare la etnie, limba si religie. Dintre cei 12 parlamentari prezenti, cinci croati si patru musulmani au votat impotriva, iar trei sarbi au votat pentru organizarea referendumului, potrivit unei surse parlamentare, arata AFP. Camera Superioara a Parlamentului este formata din 15 membri, cinci pentru fiecare dintre cele trei comunitati.
Musulmanii si croatii se tem ca recensamantul care ar include astfel de intrebari ar aproba consecintele epurarii etnice care a avut loc in timpul razboiului din Bosnia (1992-1995). Ultimul recensamant in Bosnia a fost facut in 1991, cand sarbii, croatii si musulmanii traiau raspanditi in diferite regiuni ale tarii. in prezent ei locuiesc in zonele in care comunitatea lor este majoritara.
Bosnia are 3,8 milioane de locuitori, dintre care 40% musulmani, 31% sarbi si 10% croati. Acordurile de la Dayton (1995) au pus capat razboiului din Bosnia, consacrand diviziunea tarii in doua entitati, una sarba si cealalta croato-musulmana. UE cere Bosniei sa organizeze pana in 2011 un recensamant, pentru a furniza informatii clare cu privire la situatia tarii, care a semnat in luna iunie un Acord de Stabilizare si Asociere, o prima etapa pe calea aderarii la UE.

Separatism sarbesc

Inaltul Reprezentant Miroslav Lajcak a respins recent sugestiile de desfiintare a Republicii Srpska (RS) sau permiterea secesiunii acesteia de BiH. Ambele idei sint „imposibile”, a afirmat acesta. „Politicienii de pe o parte spun ca vor desfiinta RS, iar politicienii de pe cealalta parte cocheteaza cu ideea separarii de BiH. Acest lucru este profund imoral, iar comunitatea internationala nu o va permite niciodata”, a declarat oficialul reporterilor din Sarajevo.
Prim-ministrul Republicii Srpska (RS), Milorad Dodik, a avertizat anterior ca entitatea se va separa de BiH daca el va fi demis din functie. Intr-un interviu acordat televiziunii RS din Banja Luka, Dodik a declarat ca are un plan in cazul in care Inaltul Reprezentant Miroslav Lajcak il va demite. Daca acest lucru se va intimpla, „voi conduce RS catre independenta”, a afirmat Dodik.
Portivit revistei germane Der Spiegel, presedintele Croatiei, Stipe Mesic, a afirmat ca comunitatea internationala trebuie sa puna capat amenintarilor lui Dodik cu privire la secesiune. RS este un butoi cu pulbere care poate exploda in orice moment, a avertizat acesta. Daca entitatea se separa de BiH, croatii bosniaci vor face acelasi lucru, a declarat Mesic. Lajcak a avertizat politicienii din BiH sa inceteze cu amenintarile unilaterale impotriva Acordului de Pace de la Dayton si sa se concentreze asupra prioritatilor europene ale tarii.
Reamintim ca aproximativ 2.500 de sirbi bosniaci au manifestat ieri la Bankja Luka (nord), capitala Republicii Srpska, pentru a cere independenta entitatii lor din Bosnia si a protesta fata de cea a Republicii Kosovo.
„Sa separam Republica Srpska (RS) de o Bosnie care ne-a fost impusa”, a declarat in fata multimii Dane Cankovici, presedintele unei miscari nationaliste locale, „Izbor Je Nas” („Noi alegem”), organizatorul mitingului. „Sa spunem lumii ca poporul sirb este nemultumit de statutul sau”, a adaugat el, aclamat de un public format in special din pensionari si studenti. „Am trai mai bine independenti, RS ar fi mai stabila din punct de vedere politic. Este o conditie pentru a face progrese”, a mai spus acesta.
La finalul conflictului interetnic din 1992-1995, Bosnia a fost divizata in doua entitati, RS si Federatia Croato-Musulmana, unite de institutii centrale slabe. Manifestantii au afisat portrete ale premierului rus Vladimir Putin si drapele ale RS, iar pe pancarte se putea citi „Dau Bosnia pentru Srpska” sau „Kosovo, cel mai pretios cuvint sirb”.

Doleante prezidentiale

Liderul sarb bosniac Milorad Dodik este favorabil divizarii Bosniei dupa modelul cehoslovac si aderarii individuale a noilor state rezultate la Uniunea Europeana. „Propunem ca Bosnia sa fie transformata intr-o federatie in cadrul careia unitatile federale se vor bucura de dreptul la autodeterminare”, a declarat el intr-un interviu publicat sambata de cotidianul croat Jutarnji List, informeaza AFP, citata de portalul Divers.
„De ce sa nu facem ca Cehoslovacia, pentru a ne regasi ulterior toti in UE?”, a adaugat el. In 1993, Cehoslovacia s-a divizat amiabil in Republica Cehia si Slovacia, iar cele doua tari au aderat la UE in 2004. „Ne putem pune de acord pentru a nu recurge la aceasta posibilitate (de autodeterminare) timp de cinci sau zece ani. Dar daca in acest timp nu reusim sa construim nimic, ce este mai logic? Un nou razboi? Eu nu voi face acest lucru”, a spus premierul sarb bosniac.
Acordul de pace de la Dayton, Statele Unite, care a pus capat razboiului din Bosnia, nu permite entitatilor, care dispun de o ampla autonomie, sa faca secesiune. La mai bine de 13 ani de la conflictul soldat cu circa 100.000 de morti, Bosnia nu a reusit sa isi consolideze institutiile centrale, care raman in continuare fragile.

Identitate amenintata

Etnicii sirbi din Republica Srpska cer ca reformele parlamentare impuse de Inaltul reprezentant al comunitatii internationale in Bosnia sa mentina cotele etnice, pentru a contracara o eventuala dominatie a comunitatii musulmane. In mai multe orase ale Republicii Sirbe Bosniace (Republica Srpska), mii de sirbi bosniaci au iesit ieri in strada, in semn de protest fata de reformele institutionale propuse de comunitatea internationala pentru ca Bosnia sa ajunga mai rapid membru al Uniunii Europene. Oficialii internationali care detin in continuare puteri extinse vor sa intareasca rolul institutiilor centrale ale statului, in dauna celor doua grupari etnice divizate.
Acordul de pace de la Dayton din 2005, care a pus capat razboiului din Bosnia-Hertegovina, a divizat tara in doua entitati: Republica Sirba Bosniaca Srpska si Federatia Musulmana Croata. Ambele au primit dreptul de a avea politie, parlament si armata proprii. Institutiile statului au fost construite in ani de zile insa ritmul reformelor a fost incetinit de un sistem de luare a deciziilor proiectat sa asigure echilibrul etnic.
Trimisul international in Bosnia, Miroslav Lajcak, a declarat ca simplificarea modului de luare a deciziilor este importanta pentru ca Bosnia sa avanseze rapid pina la momentul in care sa adere la Uniunea Europeana. Regulile propuse de Miroslav Lajcak au ca scop sa intareasca puterea parlamentului central si de a elimina posibilitatea ca luarea deciziilor in legislativ sa fie blocata de parlamentari prin simpla absenta. Lajcak, ale carui puteri deriva din prevederile acordului de la Dayton, a declarat ca va impune el insusi aceste modificari daca parlamentul nu le va adopta pina la inceputul lui decembrie.
Insa sirbii bosniaci spun ca planurile de reforma le ameninta entitatea statala.  Milorad Dodik, premierul sirb bosniac, doreste in continuare promisiuni ferme ca reformele parlamentare impuse nu vor elimina cotele etnice, pe care sirbii le considera o masura de precautie impotriva dominatiei de catre bosniacii musulmani. Politicienii sirbi bosniaci au amenintat chiar ca se vor retrage din institutiile statului daca planul de reforma nu va fi oprit, o actiune care ar pune statul in fata unei crize politice.
Dodik i-a cerut inaltului reprezentant al comunitatii internationale in Bosnia, Miroslav Lajcak, „sa ofere explicatii oficiale” in cadrul unui decret de lege aditional. „Incercam sa gasim o cale de a iesi din aceasta situatie”, a declarat Gordon Milosevici, un consilier al lui Dodik.
Dar in cadrul intilnirilor multilaterale de marti ale Comisiei pentru Implementarea Pacii, Lajcak va putea opta pentru progres in statul divizat pe criterii etnice. Liderii sirbi si croati din Bosnia au acceptat duminica sa reia in termen de 30 de zile dialogurile pe tema reformei constitutionale, in timp ce denunta detaliile referitoare la dificultatile in reformarea fortelor de politie pina la aceasta data. Inaltul reprezentant al comunitatii internationale, Miroslav Lajcak, detine puteri discretionare, intre care si cea de a impune legi. Acesta a ordonat la 19 octombrie Guvernului central sa simplifice regulile de vot, masura respinsa si de Parlamentul sirb din RS. Modificarile impuse de Lajcak ar permite membrilor musulmani si croati ai Guvernului central sa adopte anumite decizii, mai ales proiecte de lege, fara acordul ministrilor sarbi.

Proteste sustinute

Organizatii din sapte municipalitati din Birca si Srednje Podrinje, din Republica Srpska (RS, entitate din cadrul Bosniei-Hertegovina), au convocat o manifestare de protest, care va avea loc in centrul orasului Zvornik si cu prilejul careia populatia isi va manifesta dezacordul fata de presiunea la care organismele internationale au supus institutiile RS si de preconizatul transfer de autoritate catre autoritatile centrale ale Bosnia-Hertegovina, informeaza agentia Tanjug, citata de Rompres.
Manifestele distribuite pe strazile din Zvornik mentioneaza ca trebuie stopata disolutia Republicii Srpska, ale carei armata, serviciu vamal si de frontiera, ca de altfel si imnul de stat sau drapelul, au fost deja abolite. De asemenea, se face apel la populatie sa protesteze impotriva presiunii comunitatii internationale ca politia din RS, singura institutie a statului care inca mai functioneaza, sa fie si ea obligata sa-si inceteze activitatea. Manifestele acuza si decizia grabita si ilegala a Inaltului reprezentant international pentru Bosnia-Hertegovina, Miroslav Lajcak, in privinta confiscarii documentelor inaintea declansarii anchetelor si a suspendarii dreptului de munca in cazul tuturor celor implicati in evenimentele din Srebrenica, din iulie 1995.

Autonomie musulmana

Mii de musulmani care au supravietuit masacrului din vara anului 1995 de la Srebrenica s-au adunat luni 11 iunie, la Sarajevo, pentru a cere autonomie pentru respectiva zona, locul producerii celei mai grave atrocitati din Europa de dupa cel de-al doilea razboi mondial, transmite SETimes. Protestatarii doresc ca Srebrenica sa primeasca statut de district autonom si scoaterea de sub jurisdictia Republicii Srpska, considerata de acestia produsul genocidului. Demonstrantii insista ca cererea lor de separare sa fie indeplinita pina la implinirea a 12 ani de la masacru, in 11 iulie.
Totodata, tribunalul ONU pentru crime de razboi a anuntat recent ca a transferat al zecelea caz catre curtea speciala pentru crime de razboi din Sarajevo. Milorad Trbic va fi judecat in propria tara in baza acuzatiilor de genocid, crime impotriva umanitatii si incalcarea legilor si principiilor razboiului pentru presupusul rol in masacrul de la Srebrenica. El a fost comandant adjunct de securitate al Brigazii Zvornik si a comandat o companie a politiei militare.

Insemne etnice contestate

Parlamentul Republicii Srpska din Bosnia a aprobat saptamina trevuta un nou imn national si o noua stema, in pofida obiectiilor parlamentarilor musulmani bosniaci, care sustin ca simbolurile sint nationaliste si discriminatorii, relateaza Reuters. In urma tratatului de pace de la Dayton, care a pus capat razboiului din 1992-1995, Bosnia a fost impartita in doua entitati autonome, Republica Srpska si Federatia Croato-Musulmana. Fiecare regiune avea propriul imn national si stema pina in 2006, cind o decizie a Curtii Constitutionale a cerut ca acestea sa fie schimbate pentru a reprezenta, in mod egal, grupurile etnice sirbe, croate si musulmane.
In noul imn, intitulat „Republica mea”, Republica Srpska este definita ca fiind „tara soarelui stralucitor, unde traiesc oameni onorabili si buni”. Versurile nu fac nici o referire la Bosnia. Parlamentarii musulmani au precizat ca versurile reprezinta Republica Srpska drept un stat de sine statator, adaugind ca vor inainta o somatie in Parlament si in justitie. Reamintim ca Federatia Croato-Musulmana nu a adoptat inca un nou imn national si o noua stema, ci continua sa foloseasca, ca solutie proviziorie, simbolurile statului central.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *