Liderul Partidului „Mișcarea Alternativa Națională” (MAN), Ion Ceban, a anunțat că intenționează să formeze un nou bloc politic denumit „Alternativa”. Conform declarațiilor sale, blocul va cuprinde trei partide, precum și „echipa lui Alexandr Stoianoglo”. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă la care au participat și Ion Chicu, liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Mark Tkaciuk, liderul neformal al „Congresului Civic”, și Alexandr Stoianoglo, candidatul PSRM la alegerile prezidențiale din 2024, relatează mass-media de la Chișinău.
Echipă profesionistă
„Blocul Alternativa reprezintă ceea ce își doresc oamenii în acest moment. (…) Dispunem de o echipă care, împreună, o considerăm cea mai profesionistă din Republica Moldova”, a menționat Ion Ceban în cadrul unei conferințe de presă.
În același context, Ceban a precizat: „Pentru a evita orice interpretări, ne asumăm integrarea europeană drept obiectiv major. Vorbim și scriem în limba română. Știm că la est există un război și o agresiune împotriva Ucrainei”.
La rândul său, Alexandr Stoianoglo a subliniat că prioritatea de bază a blocului va fi „consolidarea societății și a tuturor forțelor politice”. În plus, Mark Tkaciuk a declarat că noua structură „este alternativa care va garanta caracterul sacru al alegerilor libere din Republica Moldova”.
Ion Ceban este liderul MAN și primar al municipiului Chișinău, aflându-se la cel de-al doilea mandat. Partidul MAN, condus de el, a fost înregistrat la Agenția Servicii Publice (ASP) în ianuarie 2023. O parte dintre membrii MAN sunt angajați ai Primăriei Chișinău: consilieri, șefi de direcție, șeful cabinetului primarului și viceprimarii Ilie Ceban, Irina Gutnic și Angela Cutasevici.
În noiembrie 2024, Ion Ceban a anunțat extinderea formațiunii în raioanele țării. În aceeași lună, întrebat despre planurile în cazul în care MAN accede în Parlament, el a declarat că își va respecta toate angajamentele asumate față de alegători. În decembrie 2024, Ceban a adăugat că ar putea fi cap de listă al partidului la parlamentarele din 2025, precizând că „cel mai probabil” va rămâne în funcția de primar și după alegeri.
Prezidențiabilul Stoianoglu
Alexandr Stoianoglo este fost procuror general al Republicii Moldova, numit în noiembrie 2019 pentru un mandat de șapte ani. Pe 5 octombrie 2021, la câteva luni după instalarea la guvernare a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), el a fost reținut în biroul său din sediul Procuraturii Generale și cercetat penal pentru abuz în serviciu, corupere pasivă, depășirea atribuțiilor de serviciu și fals în declarații, potrivit rise.md. Totul s-a întâmplat după ce Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a analizat solicitarea deputatului PAS Lilian Carp, președinte al Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică (CSNAOP).
Carp susținea că, pe când era deputat și președinte al CSNAOP, Stoianoglo a semnat raportul care a dus la modificarea Legii privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, facilitând astfel infracțiuni de spălare de bani. De asemenea, Carp a cerut să fie investigat și faptul că soția lui Stoianoglo apărea în documente ca proprietară a mai multor companii din Ucraina care ar fi aparținut omului de afaceri Veaceslav Platon, condamnat definitiv la 18 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani. Carp a mai afirmat că Stoianoglo „a organizat și dirijat” acțiunile procurorului de caz care a renunțat la învinuirile aduse lui Platon, ducând la eliberarea și ulterior la plecarea acestuia din Republica Moldova. CSP a desemnat un procuror să verifice toate aceste acuzații.
În aprilie 2023, Procuratura Anticorupție a anunțat că Stoianoglo a fost pus sub învinuire pentru „îmbogățire ilicită”. Anterior, el declarase că poate justifica proveniența banilor în cauză. Era vorba despre un apartament cumpărat pe numele fiicei sale, în 2015, când nu deținea funcția de procuror general, nici pe cea de deputat sau alt post public. Prin urmare, spune Stoianoglo, nu era subiect de investigație.
Pe 26 septembrie 2023, Președinția R. Moldova a informat că a fost semnat decretul de eliberare din funcție a lui Alexandr Stoianoglo, bazat pe decizia CSP din 23 mai 2022. Iar pe 24 octombrie 2023, CtEDO a publicat o hotărâre prin care constată că R. Moldova i-a încălcat lui Stoianoglo dreptul la un proces echitabil la momentul revocării sale din funcția de procuror general. Statul a fost obligat să îi plătească 3.600 de euro drept despăgubire morală.
În 2024, PSRM l-a propus pe Stoianoglo candidat la prezidențiale, după ce Igor Dodon nu a reușit să obțină susținerea altor forțe de opoziție pentru o candidatură comună. Stoianoglo a ajuns în turul doi, însă a pierdut în fața Maiei Sandu. În ianuarie 2025, el și-a anunțat intenția de a se implica mai intens în viața politică.
Relicve politice?
Ion Chicu a fost premier al Republicii Moldova începând din 14 noiembrie 2019, după căderea Guvernului condus de Maia Sandu. A fost învestit cu voturile deputaților PSRM și PDM (înainte ca un număr semnificativ de parlamentari să părăsească Partidul Democrat). Înainte de această numire, a fost consilierul președintelui Igor Dodon. Pe 23 decembrie 2020, Chicu și-a depus demisia din funcția de prim-ministru.
Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), condus de Ion Chicu, a fost înregistrat oficial la Agenția Servicii Publice în aprilie 2021. Chicu a participat la prezidențialele din 20 octombrie 2024, din partea PDCM, obținând 2,06% din voturi (conform alegeri.md). În noiembrie 2024, formațiunea sa a anunțat că nu recunoaște rezultatul alegerilor și, implicit, victoria Maiei Sandu.
Mark Tkaciuk a fost deputat în Parlamentul R. Moldova în perioadele 2001–2002 și 2009–2014. Totodată, a fost consilier politic al fostului președinte Vladimir Voronin, potrivit Ziarului de Gardă. În 2014, Tkaciuk, împreună cu Iurie Muntean, Zurab Todua și Mihail Poleanschi, a fost exclus din PCRM. Ulterior, aceștia au fondat Partidul Politic „Partidul Acțiunii Comune Congresul Civic”, înregistrat la Agenția Servicii Publice la 13 ianuarie 2020, și au participat la alegerile parlamentare anticipate din 2021, mai relatează mass-media de peste Prut.
0 Comentarii