Biden, ultimul desant prezidențial în Europa

de | oct. 7, 2024 | Știri | 0 comentarii

Germania îl va primi pe preşedintele SUA, Joe Biden, cu cele mai înalte onoruri săptămâna viitoare, când acesta va efectua prima vizită de stat a unui lider american în aproape 40 de ani, a anunţat biroul preşedintelui german Frank-Walter Steinmeier. Niciun preşedinte american nu a efectuat o vizită de stat de la reunificarea Germaniei în […]

Germania îl va primi pe preşedintele SUA, Joe Biden, cu cele mai înalte onoruri săptămâna viitoare, când acesta va efectua prima vizită de stat a unui lider american în aproape 40 de ani, a anunţat biroul preşedintelui german Frank-Walter Steinmeier. Niciun preşedinte american nu a efectuat o vizită de stat de la reunificarea Germaniei în 1990, iar ultima vizită de acest fel a fost efectuată de preşedintele Ronald Reagan în 1985, când cancelar german era Helmut Kohl. Reagan a vizitat Bonn, pe atunci capitala Germaniei de Vest, Bitburg şi lagărul de concentrare Bergen Belsen.

Onoruri militare

Steinmeier îl va primi pe Biden cu onoruri militare la Palatul Bellevue din Berlin la începutul zilei de vineri 11 octombrie după ce preşedintele american va sosi joi seara târziu pentru o vizită de patru zile, a detaliat joi biroul lui Steinmeier. Cei doi lideri urmează să poarte o serie de convorbiri.
Steinmeier va găzdui joi după-amiază un banchet de stat pentru familia Biden şi îi va acorda preşedintelui american cea mai înaltă distincţie a Germaniei, „Marea cruce de clasă specială” (Sonderstufe des Großkreuzes), care este rezervată şefilor de stat.
Preşedintele german îşi va exprima astfel aprecierea pentru serviciile aduse de Biden prieteniei americano-germane şi alianţei transatlantice, în special în contextul agresiunii ruse împotriva Ucrainei, conform biroului prezidenţial german.
Liderul american se va întâlni cu cancelarul Olaf Scholz în după-amiaza zilei de vineri 11 octombrie. Sâmbătă, cei doi se vor deplasa în landul Renania-Palatinat din sud-vestul ţării, unde va avea loc un summit privind Ucraina la baza aeriană americană de la Ramstein. Biden va coordona sprijinul pentru Ucraina cu cele peste 50 de ţări care sprijină Kievul, potrivit Casei Albe. Preşedintele american va pleca din Germania duminică 13 octombrie, mai menționează sursa citată.

Planul de victorie

Ucraina îşi va prezenta „planul de victorie” la o reuniune periodică a aliaţilor săi la Ramstein, în Germania, pe 12 octombrie, a anunţat recent preşedintele Volodimir Zelenski într-o postare pe Telegram. „Vom prezenta planul de victorie, paşi concreţi, clari, pentru un sfârşit just al războiului”, a scris el, citat de mass-media de la Kiev.
Ucraina, care se opune de aproape 1.000 de zile unei invazii din partea Rusiei, un vecin mult mai mare, a sugerat în ultimele luni un plan de încheiere a războiului.
Detaliile nu au fost făcute publice, dar Zelenski l-a prezentat preşedintelui american Joe Biden, precum şi ambilor candidaţi principali la alegerile prezidenţiale din ţară, când a vizitat Washingtonul luna trecută.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a declarat că planul conţine „o serie de paşi productivi” în care SUA se vor angaja alături de Ucraina.

Coordonare internațională

Cu toate acestea, Wall Street Journal a citat oficiali americani anonimi care au declarat că planul este mai degrabă o cerere reambalată pentru mai multe arme şi pentru o ridicare a restricţiilor privind utilizarea rachetelor cu rază lungă de acţiune, decât o strategie cuprinzătoare.
O nouă reuniune a „Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei”, creat la baza aeriană americană Ramstein din landul german Renania-Palatinat după lansarea invaziei ruse asupra teritoriului ucrainean, va avea loc la 12 octombrie, cu scopul de a coordona sprijinul militar pentru Ucraina.
Aproximativ 50 de state, membre ale NATO şi alţi aliaţi ai Ucrainei, sunt aşteptate să participe, unele fiind reprezentate la nivel de şef de stat sau de guvern. Va fi prezent şi preşedintele SUA, Joe Biden.
Biden se va afla la Berlin înaintea summitului, unde se va întâlni cu cancelarul german Olaf Scholz şi cu preşedintele federal Frank-Walter Steinmeier.

Orientul Mijlociu, în flăcări

Atacul Iranului asupra Israelului riscă „să dea foc” întregului Orient Mijlociu, a declarat recent cancelarul german Olaf Scholz, condamnând „cu cea mai mare fermitate” de către Teheran a 200 de rachete asupra teritoriului israelian.
„Hezbollah şi Iranul trebuie să înceteze imediat atacurile împotriva Israelului”, a adăugat Scholz într-un comunicat publicat a doua zi după atac, avertizând în legătură cu o nouă escaladare a conflictului în Orientul Mijlociu. „Iranul riscă să dea foc întregii regiuni, iar asta trebuie prevenit cu orice preţ”, a mai spus cancelarul german.
Scholz a afirmat că doar datorită apărării aeriene a Israelului şi a aliaţilor săi recentul atac iranian a fost în mare parte respins.
El a subliniat că guvernul german va continua să lucreze împreună cu partenerii săi pentru a negocia o încetare a focului între Israel şi gruparea libaneză Hezbollah.
Încetarea luptelor trebuie să fie primul pas în implementarea Rezoluţiei 1701 a Consiliului de Securitate al ONU, care stipulează că Hezbollah trebuie să se retragă din zona de frontieră cu Israelul, a mai spus Scholz.
„Acest lucru ar deschide calea pentru întoarcerea populaţiei în nordul Israelului şi, în acelaşi timp, ar deschide perspectiva consolidării statalităţii Libanului”, a mai spus liderul german.

Proteste violente

Sindicatul poliţiei germane a avertizat asupra riscului unor manifestaţii anti-israeliene violente pe 7 octombrie, când se împlineşte un de la atacul mişcării palestiniene Hamas asupra Israelului, urmat de riposta armatei israeliene care a declanşat un război în Fâşia Gaza ce a ucis până în prezent zeci de mii de civili.
„Ne aşteptăm la decenţă din partea tuturor în Germania la marcarea zilei de 7 octombrie”, a declarat presei şeful sindicatului poliţiştilor germani (GdP), Jochen Kopelke. Acesta a avertizat că poliţia va lua măsuri severe contra protestarilor violenţi, adăugând că toate instituţiile germane de securitate şi ordine publică vor avea pe 7 octombrie o „nevoie enormă de personal”.
Un purtător de cuvânt din Berlin al acestui sindicat, Benjamin Jendro, a menţionat că, având în vedere atmosfera tensionată, autorităţile se pregătesc pentru „o situaţie dinamic pe tot cuprinsul oraşului”. „Privim zilele următoare cu mare îngrijorare”, a mai spus acelaşi reprezentant al poliţiei din capitala Germaniei, care a amintit că manifestaţii pro-palestiniene recente au escaladat rapid în proteste antisemite violente.
Mişcarea islamistă palestiniană Hamas a lansat pe 7 octombrie o incursiune în sudul Israelului, ucigând acolo peste 1.200 de persoane şi răpind alte 251 care au devenit ostatice în Fâşia Gaza. Mai puţin de o sută dintre aceşti ostatici mai sunt în prezent în enclava palestiniană, ceilalţi fiind eliberaţi între timp sau ucişi în operaţiunile militare.

Noi sancțiuni

Uniunea Europeană se pregăteşte să adopte noi sancţiuni împotriva Rusiei după o serie de atacuri hibride care au avut loc în ultimele luni în UE, printre care incendii şi tentative de asasinat, relatează mass-media regională, citând surse diplomatice.
Uniunea Europeană şi NATO acuză Moscova că se află în spatele unei serii de incidente menite să destabilizeze într-un moment în care Rusia caută să slăbească sprijinul occidental pentru Ucraina.
Mai multe ţări europene, printre care Germania, Polonia, Letonia şi Estonia au fost victime ale acestor atacuri hibride.
Servicii de informaţii internaţionale, printre care cele ale Germaniei, au formulat atenţionări la începutul lui septembrie în privinţa riscurilor de atacuri cibernetice împotriva unor ţări ale NATO comise de un grup apropiat GRU, agenţia de informaţii militare externe a armatei ruse.
Ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au convenit miercuri asupra cadrului juridic care le va permite să îi sancţioneze pe cei pe care ea îi consideră responsabili de aceste atacuri, impunând o îngheţare a activelor lor în UE şi o interdicţie privind deplasările pe teritoriul european.
Odată ce textul oficial va fi adoptat, Uniunea Europeană va publica numele persoanelor sau entităţilor vizate, au explicat aceleaşi surse.
UE a adoptat deja 14 „pachete” de sancţiuni de la declanşarea invaziei ruse împotriva Ucrainei pe 24 februarie 2022.

Relații consolidate

Relațiile dintre Germania și Statele Unite ar putea evolua în următorii cinci ani pe baza mai multor factori geopolitici, economici și de securitate internațională.

Având în vedere războiul din Ucraina și tensiunile cu Rusia, cooperarea în cadrul NATO va rămâne o prioritate. Germania va continua să joace un rol important în strategia de apărare europeană, iar Statele Unite vor susține această implicare prin investiții în infrastructura militară și prezență sporită în Europa.

Sub presiunea internațională, Germania și-a asumat creșterea cheltuielilor pentru apărare, ceea ce ar putea întări parteneriatul cu SUA în domeniul securității.

Colaborarea în domeniul energiei verzi va fi un punct de interes major. Germania și SUA ar putea colabora în dezvoltarea de tehnologii verzi, energie regenerabilă și reducerea emisiilor de carbon. Ambele țări și-au asumat obiective ambițioase de reducere a emisiilor, ceea ce poate întări cooperarea.

Germania a făcut pași importanți pentru a reduce dependența de gazul rusesc, iar Statele Unite ar putea sprijini Germania în diversificarea surselor de energie, inclusiv prin livrări de gaz natural lichefiat (LNG).

Germania și Statele Unite sunt parteneri economici majori. Relațiile comerciale ar putea continua să se dezvolte, în special în domenii precum tehnologia, industria auto și producția avansată. Totuși, pot apărea tensiuni în legătură cu subvențiile sau politicile comerciale protecționiste.

Oportunitățile de cooperare în inovații tehnologice vor crește, în special în domenii precum inteligența artificială, digitalizarea și securitatea cibernetică.

Politică externă

Germania și SUA vor rămâne probabil aliate în susținerea valorilor democratice și a drepturilor omului pe scena internațională, colaborând în gestionarea crizelor globale, cum ar fi conflictele regionale sau problemele legate de migrație.

O provocare majoră va fi relația cu China, un rival strategic al Statelor Unite și un partener economic important pentru Germania. Poziția Germaniei față de China ar putea deveni un punct sensibil în relația cu Washingtonul.

Evoluțiile politice interne din ambele țări vor influența relațiile bilaterale. Schimbările în guvernul Germaniei sau alegerile prezidențiale din SUA pot aduce ajustări în prioritățile politice și strategice.

Relațiile dintre Germania și SUA au șanse mari să se consolideze în următorii cinci ani, cu accent pe cooperare în domeniul securității, tranziției energetice și inovației tehnologice. Totuși, tensiunile comerciale și relațiile cu China ar putea reprezenta provocări pe parcurs.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Concurs eseuri