Aflat la Philadelphia în 17 iunie 2023, președintele american Joe Biden a fost întrebat despre facilitarea drumului Ucrainei de a se alătura prin procedură rapidă la NATO – cu referire la posibilitatea de a se trece peste Planul de acțiune pentru aderare (MAP), un obstacol important în eforturile Ucrainei de a deveni membru al organizației nord-atlantice. Biden a răspuns: „Nu. Pentru că trebuie să îndeplinească aceleași standarde. Așa că nu vom face totul ușor.”

Rezervele președintelui SUA

În ciuda știrilor care au prezentat declarația președintelui american drept o undă verde pentru scurtarea parcursului Ucrainei către aderarea la NATO, prin sărirea etapelor, declarația sa pare că transmite mai curând precauție și rezervă. Problema este că Statele Unite, deși ajută Ucraina, în special din punct de vedere militar în războiul cu Rusia, știu că aderarea rapidă a acesteia la NATO ar da dreptate narativului Kremlinului care ar reclama drept motiv al intervenției în Ucraina tocmai transformarea teritoriului ucrainean în avanpost occidental care amenință direct existența Rusiei.Rezervele președintelui american au legătură și cu evoluțiile de pe frontul din Ucraina unde contraofensiva Kievului pare că nu are rezultatele scontate în fața mașinăriei ruse de război. Procedura de accelerare a aderării Ucrainei implică un parcurs special versus procedurile standard prin care aderarea unei țări la NATO implică parcurgerea unor etape clar definite, cu obiective de îndeplinit. Pe scurt, Planul de acțiune pentru aderare (MAP) este un program NATO de consiliere, asistență și sprijin practic, adaptat nevoilor individuale ale țărilor care doresc să se alăture Alianței.

Președintele Joe Biden este deschis să renunțe la Planul de acțiune pentru aderare dar rămâne un politician prudent deoarece Rusia nu va accepta o țară NATO la granițele sale prea curând. Plus că nu se cunoaște exact câtă Ucraină mai rămâne după război, declarațiile lui Vladimir Putin nearătând că intenționează să renunțe la obiectivele militare dorite.

La rândul lor, la nivelul unor state membre ale UE, oficialii se pronunță în mare parte pentru o includere accelerată a Ucrainei și susțin planul care ar putea ușura includerea în NATO. O parte din membrii est-europeni ai NATO, unde retorica rusofobă este bazată pe trecutul nefast cu Uniunea Sovietică, a solicitat ca Ucraina să aibă o cale clară și iminentă de aderare după război dar sunt și voci care se tem că eliminarea planului MAP ar înfuria și mai mult Rusia.

Stoltenberg, declarații complicate

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a sugerat că aliații sunt de acord că Ucraina ar putea adera la NATO fără a urma un Plan de acțiune pentru aderare, dar după război. Problema este mai complicată deoarece aderarea implică o serie de reforme militare și democratice pe care o națiune candidată trebuie să le facă înainte de aderare iar Ucraina ar putea avea obstacole interne serioase în acest sens.

Președintele francez Emmanuel Macron a spus în mai 2023 că Ucraina are nevoie de garanții de securitate și de o viitoare includere în NATO. „Dacă vrem o pace durabilă și vrem să fim credibili față de Ucraina, trebuie să o includem într-o arhitectură a securității”.

Înlăturarea MAP accelerează cererea Ucrainei de a deveni un aliat, dar nu oferă nicio cronologie prestabilită sau garanții că Ucraina va primi, în cele din urmă, aprobarea unanimă pentru aderarea sa. Ucraina, în mod natural, ca țară agresată, dorește o integrare imediată in NATO deoarece speră la o implicare a Occidentului în conflictul cu Rusia, posibilitate pe care Statele Unite nu o iau în calcul pentru că escaladarea conflictului ar avea consecințe dramatice.

Președintele Joe Biden s-a arătat, în principiu, „deschis” față de plan și i-a comunicat opinia sa lui Stoltenberg la Washington. În privința posibilității de a se discuta o invitare a Ucrainei în NATO la Vilnius, Jens Stoltenberg a confirmat marți, 19 iunie 2023, punctul de vedere american, declarând: “La summitul de la Vilnius și în cadrul pregătirilor pentru summit, nu discutăm să lansăm o invitație oficială. Ceea ce discutăm este modul în care să apropiem Ucraina de NATO și consultările în curs. Nu sunt în măsură să anticipez rezultatul acestor consultări”.

Tot el a atras atenţia că o pace justă nu poate să însemne îngheţarea conflictului şi acceptarea unei înţelegeri dictate de Rusia, chiar dacă este firesc să se dorească încheierea războiului.