În ciuda tututor eforturilor diplomatice ale Kievului, guvernul german nu a dat niciun semn prin care să lase de înțeles că ar fi dispus să facă noi concesii majore în ceea ce sprijinul acordat pentru efortul de război ucrainean. Concret, factorii politico-diplomatici ucraineni încearcă de multe luni să îl convingă pe cancelarul german să își dea acceptul pentru donarea de rachete cu rază lungă Taurus pentru armata ucraineană. Cancelarul Olaf Scholz a refuzat în mod repetat această solicitare, considerând că ar fi un pas semnificativ în direcția escaladării conflictului din Estul Europei.

Indiferent de hotărârile altor parteneri, Germania a exclus posibilitatea de a furniza Ucrainei armament cu rază lungă de acțiune. În cadrul unei discuții din 14 septembrie cu locuitori din Prenzlau, în landul Brandenburg din estul Germaniei, cancelarul Olaf Scholz și-a reafirmat refuzul de a livra rachete de croazieră Taurus. Scholz a subliniat că o astfel de decizie ar implica un risc enorm de escaladare a conflictului din Ucraina, având în vedere că rachetele Taurus, cu o rază de acțiune de aproximativ 500 de kilometri, ar putea lovi ținte din Moscova. El a subliniat că această poziție se aplică și altor arme capabile să atingă distanțe similare, indiferent de deciziile altor state. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a intensificat presiunile asupra aliaților pentru a obține arme cu rază lungă de acțiune, care ar permite Ucrainei să lovească aerodromuri și instalații ale forțelor aeriene ruse, inclusiv pe teritoriul Rusiei.

Germania a furnizat lansatorul de rachete Mars II, care poate atinge ținte aflate la o distanță de 84 de kilometri, fiind cea mai avansată armă de acest tip oferită de Berlin. În schimb, SUA, Regatul Unit și Franța, parteneri NATO ai Germaniei, au furnizat Ucrainei rachete de croazieră cu o rază de acțiune de până la 300 de kilometri. În prezent, se discută dacă aceste arme ar putea fi folosite pentru a lovi obiective pe teritoriul Rusiei, ridicând preocupări legate de escaladarea conflictului.

Poziția cancelarului are un efect puternic asupra potențialului ofensiv al Ucrainei având în vedere numărul mare de astfel de rachete disponibile în depozitele germane, în contextul în care stocul de rachete similare britanice Storm Shadow a fost folosit într-un mod exhaustiv. De asemenea, întărirea poziției cancelarului german vine într-o perioadă când a apărut în spațiul public un raport prin care se subliniază atenția pe care o acordă Kremlinul pentru supravegherea forțelor armate germane.

Germania reprezintă o țintă importantă pentru serviciile de informații rusești, care se concentrează pe monitorizarea sprijinului acordat Ucrainei. Kremlinul dorește să afle în special detalii despre rutele de transport ale armelor și muniției către Ucraina și despre amplasarea sistemelor de arme occidentale, conform raportului anual al Serviciului Militar de Contrainformații al Germaniei (cunoscut ca MAD).

Raportul subliniază impactul direct al invaziei rusești asupra Ucrainei asupra Bundeswehr-ului, ceea ce a intensificat activitățile de contrainformații. MAD notează că rușii sunt deosebit de interesați de asistența militară oferită de Germania, dorind să afle și mai multe despre procedurile operaționale și tacticile utilizate de aliați în desfășurarea armamentului occidental pe teritoriul ucrainean.

Serviciul de contrainformații germane subliniază că „pentru partea rusă este esențial să obțină informații care să ofere un avantaj armatei ruse pe câmpul de luptă”. În plus, riscul de sabotare a infrastructurii critice și a instalațiilor de apărare din Germania rămâne o amenințare reală.

Pe lângă colectarea de informații despre transporturile de arme, serviciile de informații rusești caută detalii și despre capacitățile de apărare ale Bundeswehr-ului și despre sistemele de arme necesare apărării Germaniei și NATO.

MAD este subordonat Ministerului Federal al Apărării și se ocupă de protejarea Bundeswehr-ului împotriva spionajului și de efectuarea verificărilor de securitate asupra personalului militar și civil.

În plus, MAD a observat o creștere a cazurilor de extremism în Bundeswehr, înregistrând 483 de cazuri noi în 2023, comparativ cu 390 în anul precedent. În special, extremismul de dreapta a fost vizibil, cu 308 cazuri noi în 2023 față de 278 în 2022. De asemenea, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a condus la o creștere semnificativă a cazurilor legate de sprijinirea agresiunii ruse, cu 65 de cazuri noi în 2023, comparativ cu doar 18 anul trecut. Raportul indică faptul că aceste cazuri reflectă un efort extremist, deoarece contravin ideii de coexistență pașnică între popoare.