Belarus, sclava Gazprom

de | oct. 3, 2011 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro | 0 comentarii

Republica Belarus a acceptat să vândă Gazpromului acţiunile pe care le deţine în compania de transport de gaz Beltransgaz, dar a cerut în schimb garanţii că gazoductele de tranzit vor funcţiona în regim deplin, a anunţat preşedintele Aleksandr Lukaşenko.

Presedintele belarus Lukasenko, ingenuncheat de Gazprom

Presedintele belarus Lukasenko, ingenuncheat de Gazprom

Republica Belarus a acceptat să vândă Gazpromului acţiunile pe care le deţine în compania de transport de gaz Beltransgaz, dar a cerut în schimb garanţii că gazoductele de tranzit vor funcţiona în regim deplin, a anunţat preşedintele Aleksandr Lukaşenko. „Gazpromul vrea să cumpere cele 50% acţiuni deţinute de Belarus în Beltransgaz. Este gata să plătească 2,5 miliarde de dolari. Suntem de acord”, a spus el, potrivit RIA Novosti.
Lukaşenko a declarat că Minskul va pune două condiţii. Prima este ca respectivele conducte folosite pentru tranzitul gazului rusesc să fie mereu complet pline. A doua este ca preţul gazului pentru Belarus să fie la fel ca cel pentru Rusia. „Şi Rusia şi-a pus această problemă, pentru că ea face parte din Uniunea vamală cu Belarus şi Kazahstan şi pentru că un spaţiu economic comun între aceste trei state va exista de la 1 ianuarie 2012”, a conchis Lukaşenko.

Lukasenko a scos pe taraba Belarusul pentru Gazprom

Belarusul a propus recent gigantului rus Gazprom sa participe la privatizarea intreprinderilor sale publice, concernul rus fiind deja pe punctul de a prelua controlul asupra societaţii belaruse Beltransgaz. Propunerea a fost facuta chiar de presedintele Aleksandr Lukasenko, in cadrul unei intalniri avute la Minsk cu seful Gazprom, Aleksei Miller. ”As vrea sa discutam perspectivele viitoarei noastre colaborari, inclusiv achiziţionarea si cumpararea acţiunilor Beltransgaz si, probabil, si ale altor companii, de care vor fi interesate Gazprom, daca Gazprom va fi de acord cu condiţiile pe care le propune partea belarusa”, a afirmat presedintele Lukasenko, citat de RIA Novosti. El nu a precizat insa despre ce companii este vorba. Liderul de la Minsk a insistat in continuare asupra relaţiilor de lunga durata dintre fosta republica sovietica si gigantul rus. ‘Noi ducem negocieri pentru largirea cooperarii cu Gazprom de foarte mult timp, inainte de venirea dumneavoastra la Gazprom’, a adaugat Lukasenko, adresandu-se sefului concernului rus. La randul sau, Aleksei Miller a indicat ca Gazprom si Belarus pregatesc un nou contract privind livrarea de gaze rusesti si un acord de achiziţionare de catre Gazprom a 50% din acţiunile Beltransgaz. in mai 2007, Gazprom a achiziţionat deja 50% din Beltransgaz pentru 2,5 miliarde de dolari. Aceasta vanzare a fost decisa la sfarsitul anului 2006, dupa un conflict de amploare intre Moscova si Minsk pe subiectul preţului la gazul rus vandut republicii belaruse. Belarus, ţara cu 10 milioane de locuitori care traverseaza cea mai grava criza financiara de la preluarea puterii de catre Aleksandr Lukasenko in 1994, a obţinut in luna iunie un credit de trei miliarde de dolari pe o durata de trei ani de la partenerii fostei URSS, intre care Rusia, pentru a putea iesi din situaţia in care se afla. Moscova a pus insa condiţia ca Belarusul sa procedeze la importante privatizari.

Kremlinul inarmeaza Belarusul

Totodata, autoritatile de la Minsk au anuntat ca vor să cumpere noul sistem de rachete rusesti sol-aer S-400 Triumph. “În cadrul acordului privind formarea unui sistem regional de apărare aeriană ruso-belarus, vrem să procurăm noile sisteme S-400″,  au declarat surse oficiale din cadrul comandantumentului fortelor aeriene belaruse, relatează mass-media regionala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS
Expertii militari, citati de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au subliniat ca sistemele de rachetele S-400, destinate să distrugă tinte aeriene de toate tipurile (avioane, drone, rachete de croazieră) pe o rază de 400 kilometri si la o altitudine de 30 kilometri, vor înlocui sistemele S-300 si S-200 (tot de fabricatie ruseasca), aflate in acest moment in dotarea fortelor militare belaruse. Acestea mai detin tancuri, avioane militare ultramoderne, precum si alte sisteme de armament de fabricatie rusa, Kremlinul fiind principalul furnizor de armament pentru regimul Lukasenko, confruntat cu o dura blocada din partea majoritatii statelor democratice.

Fratia armelor Moscova-Minsk

Belarusul va fi primul client strain al sistemului rus de aparare antiracheta, au declarat anterior surse oficiale de la Moscova, citate de presa internationala. Sistemul S-400 Triumf foloseste rachete cu raza medie si lunga de actiune, capabile sa intercepteze aeronave si alte rachete. Prima data desfasurat in 2007 si considerat cea mai sofisticata arma de aparare antiaeriana a Rusiei, sistemul nu a fost niciodata exportat. “Cu siguranta, una dintre primele tari care vor primi sistemul S-400 Triumf va fi Belarusul”, a specificat Konstantin Biriulin, directorul serviciului de cooperare militaro-tehnica. Potrivit acestuia, livrarile ar putea incepe in 2013, daca Belarusul urmeaza prevederile unei scrisori de intentie din 2009 de a comanda 16 sisteme. Oficialul rus a refuzat sa precizeze pretul final al intelegerii dintre cele doua state.
Expertii militari, citati de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au declarat ca S-400 este similar cu sistemul american Patriot, pe care SUA vor sa il desfasoare in Polonia. Reamintim ca Rusia critica de multa vreme planurile pentru scutul american antiracheta si a spus ca desfasurarea unui astfel de sistem in Europa de Est ar obliga Moscova sa dezvolte noi sisteme de armament, ceea ce va duce la o cursa a inarmarii.

UE dezarmeaza regimul Lukasenko

Uniunea Europeană a interzis, anterior, statelor membre să livreze arme şi echipamente de menţinere a ordinii în Belarus, apreciind că în această ţară are loc o deterioare a situaţiei drepturilor omului, a democraţiei şi domniei legii. Totodată, bunurile unor oameni de afaceri si oficiali care au legături stranse cu regimul din Belarus urmează să fie îngheţate, iar accesul acestora la vize pentru UE va fi blocat. Totodata, statele UE vor îngheţa bunurile a trei companii, acuzate de relaţii ilegale cu regimul condus de Lukasenko. Declaraţia făcută publică luni, în urma unei reuniuni a miniştrilor de externe din UE la Luxemburg, nu menţionează nume şi nu precizează câte persoane sunt vizate de noile măsuri.
Realegerea, la 19 decembrie 2010, a lui Aleksandr Lukaşenko ca preşedinte, după 16 ani de mandat şi cu aproape 80% din voturi, a fost urmată de o manifestaţie violent reprimată, în care sute de mii de oameni au denunţat fraude masive. Protestul s-a încheiat cu arestarea a 600 de persoane, printre care şapte candidaţi ai opoziţiei.

Razboiul rafinariilor

Reamintim ca autoritatile ruse au intrerupt frecvent aprovizionarea cu petrol a principalelor rafinarii din Belarus, ca urmare a refuzului repetat al regimului de la Minsk de a accepta conditiile impuse de Moscova privind taxarea petrolului livrat, precum si vanzarea principalelor rafinarii de petrol belaruse catre companii rusesti. Conform surselor guvernamentale de la Minsk, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, conflictul energetic a fost declansat de intentia gigantului petrolier Lukoil de a achizitiona rafinaria Naftan din Belarus. „Ne asteptam ca tranzactia vizand rafinaria Naftan Polymer sa se materializeze in viitorul apropiat. Este posibil sa participe Lukoil sau alta companie ruseasca”, a declarat vicepremierul bielorus Vladimir Semasko, citat de mass-media locala. Rafinaria din Belarus, care a fost supusa unui intens proces de modernizare, functioneaza in prezent, conform expertilor in domeniu, la o capacitate de pana la 10,8 milioane de tone, de patru ori mai mare decat Petrotel Ploiesti, aflata in proprietatea Lukoil Romania.
Agentiile de presa internationale au precizat ca tensiunile din fostul spatiu sovietic nu au afectat tranzitul de petrol rusesc catre Uniunea Europeana. Germania si Polonia, care primesc intre 25% si 75% din importurile de petrol rusesti prin conductele belaruse, urmaresc indeaproape evenimentele, dupa ce alimentarea unora dintre principalele lor rafinarii a fost oprita in timpul unei dispute similare intre Moscova si Minsk, in 2007. Sursele citate au precizat ca doua dintre rafinariile din Belarus, Naftan si Mozir, au stocuri pentru a-si continua operatiunile inca o saptamana. Oficialii rusi, citati de mass-media locala, au respins posibilitatea ca Belarusul sa poata importa petrol din alte state prin sistemul de conducte de pe teritoriul Federatiei Ruse.

Ambitii nucleare

Presedintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukasenko, a anuntat anterior construirea unei centrale nucleare in vestul tarii, urmand ca decretul oficial sa fie dat publicitatii in cel mai scurt timp. “Vom construi o centrala atomica, o vom edifica la Ostrovet, iar decretul privitor la aceasta decizie va fi publicat in curind”, a declarat el, fara a furniza informatii privind calendarul executiei lucrarii, estimata la cateva miliarde de dolari. Ostrovet se afla in apropierea orasului Grodno, situat in apropierea frontierei cu Polonia. “Colaboram in prezent cu tarile vecine, cu Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA). Le-am propus proiectul, este acceptabil din punct de vedere ecologic, fara pericol”, a adaugat Lukasenko.
Constructia unei centrale nucleare reprezinta o doleanta mai veche a autoritatilor de la Minsk, Federatia Rusa furnizand, in urma cu cativa ani, un imprumut de doua miliarde de dolari pentru achizitionarea de tehnologie nucleara de la compania ruseasca Atomstroexport. La randul sau, si Republica Islamica Iran si-a manifestat disponibilitatea de a furniza expertiza tehnica autoritatilor belaruse. Mentionam ca organizatiile internationale pentru protectia mediului au protestat vehement fata de constructia acestei centrale.

Razboiul laptelui

Relatiile dintre Minsk si Moscova au mai fost afectate anterior de un „razboi al laptelui”, izbucnit in urma deciziei ruse de a suspenda importul a circa 500 de produse lactate belaruse, invocand motive sanitare. Conform datelor oficiale, furnizate de autoritatile vamale belaruse, cifra schimburilor comerciale cu produse lactate dintre cele doua tari s-a ridicat in 2008 la aproximativ un miliard de dolari. Restrictiile la importurile de produse lactate din Belorusia in Rusia au evoluat intr-un scandal diplomatic, pe care presedintele rus, Dmitrii Medvedev, l-a dezvoltat singur prin declaratiile sale publice, incurajandu-l pe Lukashenko sa inceteze cu isteriile. Incercarea premierului rus, Vladimir Putin, de a pune aceste conflicte mici pe seama caniculei au fost insuficiente.
Embargoul a fost perceput de mass-media internationala ca un raspuns la semnalele diplomatice de apropiere dintre Minsk si UE, precum si contractarea unui imprumut FMI, evaluat la cateva miliarde de dolari. Totodata, autoritatile din Belarus au boicotat ultimul summit al Organizatiei Tratatului de Securitate Colectiva a fostelor republici sovietice in semn de protest fata de embargoul dictat de Moscova impotriva produselor lactate provenind din Belarus. Partea belorusa considera ca Moscova doreste astfel sa forteze mana Minskului in vederea indepartarii de pozitiile occidentale si a recunoasterii independentei provinciilor georgiene Abhazia si Osetia de Sud.
Reactia dura a lui Lukasenko nu a intarziat sa apara, mai multe investitii strategice ale companiilor ruse in sectorul alimentar din Belarus fiind stopate. “Mi s-a spus la guvernul rus: nu mai primiti lapte daca nu ne dati fabricile voastre de lapte”, a dezvaluit presedintele Lukasenko, pentru presa rusa, scopul embargoului Moscovei. “Rusia a inchis deja de facto piata pentru tractoarele si vehiculele noastre”, a adaugat el. “Le-am spus la revedere. Nu va vom lasa sa ne vorbiti asa. Mai bine murim si aruncam laptele asta”, a mai spus Lukasenko.
Totusi relatiile dintre Minsk si Moscova nu s-au racit, in luna iunie 2009, in plin „razboi al laptelui”, Rusia, Belarusul si Kazahstanul au anuntat constituirea unui bloc vamal si decizia de a candida sub forma unei uniuni economice pentru aderarea la Organizatia Mondiala a Comertului. “Aceste sarje, de ambele parti, nu inseamna schimbari profunde intre Moscova si Minsk: cei doi parteneri negociaza astfel relatia lor pe termen lung”, a spus Timofei Bordacev, redatorul-sef adjunct al revistei “Rusia in politica mondiala”. “Lukasenko este constient ca prietenia sa de astazi cu Europa se va incheia maine la Curtea Penala Internationala de Haga”, a facut el aluzie la incalcarile drepturilor omului de catre regimul de la Minsk.

Recunoastere posibila

Republica Belarus va recunoaşte independenţa Abhaziei şi a Osetiei de Sud, a declarat anterior preşedintele rus, Dmitri Medvedev, care a mai adăugat că omologul său belorus, Alexandr Lukaşenko, a promis că va face acest lucru în cel mai scurt timp. Liderul de la Kremlin a anunţat că Lukaşenko şi-a exprimat intenţia clară de a recunoaşte independenţa Abhaziei şi a Osetiei de Sud. Preşedintele belarus a făcut această promisiune în prezenţa mai multor şefi de stat ai ţărilor membre ale Comunităţii Statelor Independente, a precizat Medvedev.
Lukaşenko a declarat, anterior, că decizia privind recunoaşterea independenţei celor două republici separatiste, trebuie să fie adoptată de parlamentul belarus. Însă, subiectul nu a fost inclus pe agenda sesiunii de primăvară a forului legislativ. Astfel, această temă va fi abordată când se va deschide sesiunea de toamnă, adică abia la 2 octombrie 2010.

Consulate in Caucaz

Conform unor surse diplomatice abhaze, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, Republica Belarus si Kazahstan si-au luat angajamentul sa deschida cate un consulat general in cele doua republici separatiste din Caucaz.
Reamintim ca parlamentul belarus a înfiinţat o comisie de lucru pentru examinarea acestei acţiuni. Membrii grupului de lucru au efectuat vizite în ambele republici separatiste, precum si in Georgia, „pentru a studia situatia si a purta discutii in parlamentele acestora”, conform serviciului de presa al legislativului belarus, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Raportul raportul referitor la concluziile întrevederilor nu a fost inca dat publicitatii.
La începutul lunii iulie 2010, Lukaşenko s-a întâlnit în Crimeea cu liderul georgian Mihail Saakaşvili, cu ocazia zilei de naştere a preşedintelui ucrainean, Viktor Ianukovici. Pe 15 iulie, postul public de televiziune de la Minsk a difuzat un interviu cu Saakaşvili, în care acesta mulţumea Belarusului pentru politica echilibrată faţă de Abhazia şi Osetia de Sud şi critica Moscova pentru pretenţiile neclare faţă de el. Lukaşenko a afirmat, totodată, că discuţiile sale cu Saakaşvili nu au fost îndreptate împotriva cuiva anume.
Independenta Abhaziei si Osetiei de Sud a fost recunoscuta de Federatia Rusa imediat dupa razboiul cu Georgia din august 2008, o masura similara fiind adoptata doar de Nicaragua, Venezuela, Republica Nauru, Tuvalu si Vanuatu. Mentionam ca Abhazia mai este recunoscuta si de catre Transnistria, Osetia de Sud si Nagorno-Karabach, regiuni separatiste din spatiul Comunitatii Statelor Independente (CSI).

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *