Bazinul Marii Negre, vizat de strategia militara a Chinei

de | sept. 4, 2011 | Asia Centrală, România, Știri, Uncategorized @ro | 0 comentarii

China va avea, până în 2020, o armată modernă, lucru care ar putea ameninţa stabilitatea în zona Asia-Pacific, considera surse oficiale de la Pentagon, citate de mass-media internationala. În raportul său anual referitor la capacitatea de apărare a Chinei, Pentagonul considera că naţiunea asiatică a recuperat mult din decalajele tehnologice faţă de armatele occidentale.

China isi modernizeaza armata

China isi modernizeaza armata

China va avea, până în 2020, o armată modernă, lucru care ar putea ameninţa stabilitatea în zona Asia-Pacific, considera surse oficiale de la Pentagon, citate de mass-media internationala. În raportul său anual referitor la capacitatea de apărare a Chinei, Pentagonul considera că naţiunea asiatică a recuperat mult din decalajele tehnologice faţă de armatele occidentale. Iar China îşi dezvoltă armata tocmai cu scopul de a putea împiedica implicarea Statelor Unite într-un posibil conflict dintre China şi Taiwan. La lansarea raportului, un oficial american a spus că investiţiile militare ale Chinei îi permit acesteia să destabilizeze balanţa militară din regiune şi să crească riscul de neînţelegeri în zonă, sporind astfel neliniştea în regiune.
Deşi China a reacţionat rapid, spunând că raportul exagerează ameninţarea pe care ar putea-o suscita armata sa, datele din raportul Pentagonului nu sunt chiar liniştitoare. În zona strâmtorii Taiwan, China are mobilizaţi 400.000 de oameni (o treime din toată armata sa), faţă de 130.000 cât are Taiwanul. Raportul este dezechilibrat de altfel cam la orice: tancuri (3.100 la 1.100), piese de artilerie (3.400 la 1.600), divizii aeropurtate (3 la 0), taiwanezii fiind superiori doar la brigăzi de infanterie mecanizată: 3 la 1. Totodata, in luna martie 2011, China a anunţat o creştere a cheltuielilor cu apărarea de 12,7% comparativ cu anul precedent, antamând în acest scop 91,5 miliarde de dolari. Unii experţi cred că suma este mult mai mare.

Chinezii dau la apa primul lor portavion

China a lansat recent primul sau portavion militar. Nava a fost realitazata pe santierul de la Dalian, in nord-estul tarii, pentru a fi testat pe mare, a anuntat agentia chineza Xinhua. Nava, cu o lungime de 300 de metri, era destinata, initial, Marinei sovietice. Constructia acestei nave, numita Varyag, a fost intrerupta in 1991, dupa prabusirea fostei Uniuni Sovietice, iar China a achizitionat-o in 1998, din Ucraina. Testele pe mare vor fi de scurta durata, a anuntat agentia oficiala, fara sa faca alte precizari, citand surse militare chineze, care adauga ca portavionul va reveni in portul sau, pentru a fi supus altor lucrari de renovare si unor teste suplimentare. In iulie, China a anuntat ca portavionul va fi utilizat “pentru cercetare stiintifica, experiente si antrenamente”, intr-o perioada in care ambitiile teritoriale si militare chineze ingrijoreaza tot mai mult atat tarile din Asia, cat si Statele Unite. China a pastrat, timp de mai multi ani, o tacere absoluta asupra acestui port-avion, care simbolizeaza ambitia sa navala. Insa, televiziunea oficiala chineza a difuzat, in iulie, imagini inedite ale portavionului, pe santier. Singurul oficial chinez care a vorbit despre acesta a fost comandantul Statului Major al Armatei Populare de Eliberare (APL), generalul Chen Bingde, intr-un interviu publicat, la inceputul lui iunie 2011, de Cotidianul Comercial din Hong Kong.

Tehnologie sovietica

Potrivit unor oficiali americani din domeniul apararii au afirmat ca evaluarile pe aceasta tema se bazeaza pe informatii secrete care arata constructia primului portavion chinezesc. In fotografiile din satelit, portavionul pare asemanator cu Varyag, un portavion din perioada sovietica achizitionat de China in urma cu cativa ani. Programul de portavioane este unul dintre aspectele consolidarii capacitatii militare chineze, monitorizate atent de serviciile de informatii militare americane. Navele de razboi chinezesti intensifica ingrijorarile altor state din Asia potrivit carora Beijingul va folosi aceste platforme pentru a prelua controlul unor zone intinse din apele internationale, cum sunt cele din Marea Chinei de Sud, Marea Chinei de Est si Marea Galbena, unde China si-a revendicat suveranitatea maritima. Ambitiile Beijingului in regiunile maritime din vestul Pacificului suscita ingrijorari tot mai mari, o serie de foste diferende teritoriale provocand, in ultimele luni, amplificarea unor tensiuni cronice intre China si unii dintre vecinii sai, ca Japonia si Vietnamul.

Certuri sino-japoneze

Primul portavion chinez, a carui iesire la apa era asteptata cu mare interes de analistii militari, risca sa afecteze imaginea pe care China vrea sa o proiecteze despre ea, si anume aceea a unei tari pasnice, care se inarmeaza doar pentru a se apara, fara sa pretinda hegemonia. APL, cea mai mare armata din lume, este extrem de discreta cu privire la programele sale de modernizare, iar bugetul sau a crescut in mod exponential. La inceputul lunii, Japonia si-a exprimat ingrijorarea cu privire la ambitiile militare tot mai mari ale Chinei, expansiunea sa maritima catre Pacific si “lipsa de transparenta” a bugetului Apararii. China a reactionat exprimandu-si “nemutumire vehementa”, apreciind ca “iresponsabil” raportul anual al Japoniei asupra Apararii.

Arme impotriva SUA

In plus, China dezvolta arme cu puls electromagnetic pe care ar putea sa le foloseasca impotriva portavioanelor americane, intr-un eventual conflict pe tema Taiwanului. De asemenea, China a pus in functiune primul sau nuclear cu neutroni rapizi, asa-numit de a patra generatie. Fragmente ale studiului Centrului National pentru Informatii privind efectele letale ale armelor cu puls electromagnetic (EMP) si ale celor cu microunde de mare putere (HPM) au aratat ca aceste arme fac parte din arsenalul chinez numit “buzduganul asasinului”, care ar permite Chinei, inferioara din punct de vedere tehnologic, sa invinga fortele militare ale SUA, scrie Washington Times. Armele cu puls electromagnetic copiaza pulsul de raze gamma cauzat de o explozie nucleara, care distruge toate echipamentele electronice, inclusiv computerele si automobilele, pe suprafete vaste. Raportul declasificat, redactat in 2005 si obtinut de Arhiva Nationala de Securitate, o organizatie privata, ofera detalii despre armele EMP detinute de China si planurile pentru folosirea lor, transmite Mediafax. “Pentru utilizarea impotriva Taiwanului, China ar putea detona la o altitudine mult mai mica (30-40 de kilometri) pentru a limita efectele EMP la Taiwan si imediata vecinatate a sa”, arata raportul. “Racheta balistica cu raza medie de actiune DF-21 a fost mentionata ca platforma pentru un atac cu EMP impotriva Taiwanului”, adauga textul.

Rachetele chinezesti ameninta bazinul Marii Negre

China a exportat rachete şi componente de rachete în Iran, Siria şi Pakistan, încălcând în mod repetat Regimul de Control pentru Tehnologii de Rachetă (MTCR), arată documente americane citate de ediţia online a Washington Times, preluate de mass-media de la Bucuresti. MTCR este o asociaţie informală din care fac parte 34 de ţări care are scopul limitării exporturilor de rachete cu raze de acţiune de peste 250 de kilometri şi a focoaselor de rachetă. Conform expertilor militari, sistemele de racheta furnizate Republicii Islamice Iran si Siriei sunt capabile sa atinga tinte din Europa, inclusiv Romania si Bulgaria. Reamintim ca rachete de fabricatie chinezeasca se afla si in dotarea armatei turce.
Potrivit unui document declasificat din 2009, semnat de secretarul de Stat american Hillary Clinton, China nu manifestă “voinţa politică” de a opri exporturile de rachete.
“Autorităţile şi firmele chineze nu verifică tranzacţiile suspecte cu rachete şi nu iau măsuri pentru depistarea companiilor care le efectuează”, precizează documentul american, citat de site-ul WikiLeaks. Potrivit documentului american, China a exportat piese de rachete balistice spre Siria şi Iran, prin intermediul companiilor Dalian Sunny Industries şi Technical By-Products International. Cele două companii au fost vizate de sancţiuni americane în 2009. Un oficial chinez ar fi declarat, conform documentului citat, că verificările autorităţilor “nu au rolul de a depista toate transporturile” de arme.

Coreea de Nord, pericol “real”

Coreea de Nord, unul din principalii recipienti ai tehnologiilor militare chinezesti, reprezintă un pericol “real” pentru pace şi ar putea lansa noi atacuri împotriva Coreei de Sud, în lipsa unei disuasiuni puternice, a declarat recent amiralul Mike Mullen, comandantul Statului Major Interarme american, aflat în vizită în Coreea de Sud, relatează mass-media internationala. Amiralul Mullen efectuează o vizită în Coreea de Sud cu ocazia instalării în funcţie a noului comandant al forţelor americane în această ţară, generalul James Thurman, care conduce o forţă de aproximativ 28.500 de soldaţi.
“Ameninţarea (Coreei de Nord) rămâne foarte reală”, a declarat Mullen, în faţa presei. “Coreea de Nord nu dă niciun semn de încetinire a ritmului dezvoltării capacităţilor sale nucleare şi nu sunt convins că ei (nord-coreenii) nu vor lansa noi provocări”, a adăugat el. Forţele americane şi sud-coreene au ca misiune urgentă să “coopereze în special pentru a descuraja Nordul să lanseze noi provocări”, a spus Mullen, adăugând că “rămâne de văzut dacă ei (nord-coreenii) vor fi descurajaţi să o facă”.
Tensiunile au sporit între cele două Corei de la atacul cu torpilă, atribuit Coreei de Nord, asupra corvetei sud-coreene Cheonan, în martie 2010, în care au fost ucişi 46 de marinari.

Reconfigurari pe noua tabla de sah a razboiului

Amenintarile asimetrice si mutarea unor fronturi de lupta in sfera virtuala a reasezat in scheme de aparare nationala notiunea de contracarare a atacurilor cibernetice. Daca pana in prezent se utilizau metode conventionale de lupta, in ziua de azi s-a constat ca un atac cibernetic bine plasat asupra unor institutii-cheie poate paraliza un intreg sistem de stat, fapt ce ar putea aduce prejudicii grave dar si dezordine in randul populatiei. Dupa ce in ultimii ani, statele membre NATO s-au plans constant de atacuri cibernetice, cele mai multe fiind localizate din zona Asiei dinspre China, se pare ca statele membre ale Aliantei Nord-Atlantice isi vor concentra atentia din in ce mai multa in vedere inchiderii breselor din sistemele cibernetice de aparare si vor monitoriza cu atentie acest fenomen. Pe acest trend doreste sa se aseze si Romania care a anuntat ca lucreaza la un astfel de proiect de aparare coordonat simultan de toate institutiile care se ocupa cu securitatea nationala.Mai mult, SUA ia in calcul chiar si masuri de retorsiune armata impotriva statelor care vor incerca atacuri de acest tip asupra institutiilor americane. Agentia KARADENIZ-PRESS a scris marti ca Pentagonul a precizat ca atacarea retelelor informatice de catre o alta tara poate constitui un act de razboi, lasand de inteles ca fortele SUA isi rezerva dreptul de a interveni in aceste tari. Aceasta noua strategie este gandita in termenii in care un astfel de atac cibernetic produce moartea, avarierea, distrugerea sau perturbari importante, ca cele care pot fi provocate de un atac militar traditional, atunci acestea pot fi considerate ca “utilizare a fortei” si li se poate raspunde in forma clasica de retorsiune. Raportul american despre astfel de vulnerabilitati se intinde pe 30 de pagini, in versiunea clasificata, si 12 in cea neclasificata si da drept exemple sabotarea programului nuclear iranian cu virusul Stuxnet si atacurile asupra retelei informatice a firmei americane de armament si aviatica Lockheed Martin, una dintre cele mai mari din lume.

Dupa scut antiracheta, urmeaza scutul cibernetic

Romania vine si ea in intampinarea unor astfel de probleme de securitate si mai nou incearca sa dezvolte o infrastructura informationala menita sa poate sa faca fata noilor amenintari de acest tip. Prin Hotararea de Guvern privind infiintarea si functionarea CERT (Centrul national de raspuns la incidente de securitate cibernetica), Bucurestii intra in randul capitelelor NATO preocupate de acest fenomen. Potrivit unui document obtinut de Hotnews, noua structura va avea 41 de posturi si va gestiona un sistem de alerta timpurie si informare in timp real privind incidentele cibernetice. Centrul national de raspuns la incidente de securitate cibernetica (CERT-RO) este in prezent un doar un departament in cadrul ICI (Institutul national de cercetare in Informatica), iar anuntul ca se pregateste cadrul legal pentru operationalizarea acestuia a fost facut de catre ministrul comunicatiilor in luna aprilie 2011, la o conferinta ministeriala din Ungaria pentru ca acesta sa fie repetat de catre Valerian Vreme vinerea trecuta la Bruxelles. “Centrul de raspuns la incidente de securitate cibernetica a fost infiintat prin Hotarare de Guvern in urma cu circa doua saptamani, este o directie in subordinea ministerului Comunicatiilor (MCSI), localizat la ICI, cu un director in persoana lui Victor Vevera. Intr-o prima etapa centrul va avea 20 de posturi, iar lansarea oficiala a acestuia a avut loc pe 20 iunie 2011, in cadrul unui eveniment la care a participat si presedintele Agentiei Europeane pentru securitatea retelelor si a informatiei (ENISA). Politica acestuia este sa apere in principal sistemele IT ale statului”, a declarat Vreme pentru Hotnews. Comitetul de coordonare va fi format din reprezentanti ai: Ministerului Comunicatiilor, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor, ai Serviciului Roman de Informatii, ai Serviciului de Informatii Externe, ai Serviciului de Telecomunicatii Speciale, ai Serviciului de Protectie si Paza, ai Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat si ai Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM). Printre principalele directii de actiune ale acestui nou program se numara constituirea si operationalizarea unui Sistem national de securitate cibernetica (SNSC). Acesta reprezinta “cadrul de cooperare care reuneste autoritati si institutii publice, mediul academic si cel de afaceri, asociatii profesionale, organizatii neguvernamentale, cu responsabilitati si capabilitati in domeniu, in vederea coordonarii actiunilor pentru asigurarea securitatii componentei nationale a spatiului cibernetic”.

Campul virtual de lupta

In aceeasi logica a prevenirii si contracararii unor astfel de atacuri, cotidianul britanic “The Guardian” a relatat recent ca Marea Britanie va dezvolta un program de instrumente cibernetice destinate contracararii riscurilor la adresa sigurantei nationale provenind din mediul informatic. La fel ca si partenerii de peste Ocean, oficiali guvernamentali britanici au declarat ca Marea Britanie are nevoie de noi optiuni ofensive, nu doar de metode de protejare a infrastructurii informatice guvernamentale. Secretarul de stat responsabil de Fortele Armate, Nick Harvey, a declarat ca “spatiul cibernetic va face parte in viitor din campul de lupta”, subliniiind ca instrumentele de contracarare a atacurilor informatice vor face parte integranta din capacitatile militare britanice. “Avem nevoie de capabilitati in acest domeniu si dezvoltam astfel de capabilitati”, a subliniat secretarul de stat. “Spatiul virtual este un domeniu nou, dar regulamentele si normele generale pot fi aplicate in aici”, a explicat el.

Germania, pe pozitii

Si cea mai mare forta a NATO din Europa, Germania, se gandeste tot mai serios la combaterea acestui fenomen. Agentia Deutsche Welle a relatat ca la 1 aprilie 2011, la Bon, si-a inceput activitatea Centru National de Aparare Cibernetica in cadrul Oficiului Federal pentru Siguranta si Tehnica Informationala, pe scurt BSI. La inceputul lunii februarie, in cadrul celei de-a 47-a Conferinte Pentru Securitate de la München, Thomas de Maiziere pe atunci inca ministrul de interne si responsabil pentru siguranta cibernetica atragea atentia asupra dimensiunii amenintarii: “La fiecare doua secunde asistam la un atac in internet, la fiecare doua secunde. De patru-cinci ori pe zi, sunt atacate retelele de informatii guvernamentale, atacuri puse de autoritatile germane pe seama serviciilor de informatii straine”. Amenintarile venite din spatiul cibernetic sunt, intre timp, constientizate si de opinia publica si de politicieni. Anul trecut si-a inceput activitatea comandoul cibernetic in Statele Unite ale Americii.

Combatanti electronici

Astfel de “pregatiri de razboi” se fac si de catre alte state militariste ale lumii: Rusia, Israel, Coreea de Nord si Iran, aceasta din urma sustinand sus si tare ca detine cea de-a doua armata cibernetica din lume. China, alaturi de Rusia, este acuzata ca deruleaza cele mai mari operatiuni de spionaj virtual, atacand frecvent computerele militare ale Occidentului. Mai nou, agentii chinezi din diverse zone ale lumii lasa in diferite locuri stick-uri USB infectate in speranta ca cei care le gasesc le vor folosi, facilitandu-le in acest mod accesul la diverse retele. Beijingul respinge ferm acuzatiile si vine cu date ce arata ca, de fapt, China este principala tinta in acest conflict. Revista „Wangluo Chuanbo”, editata de Biroul de informatii al Guvernului, sustine ca aproximativ 18 milioane de computere din China sunt virusate lunar, iar aceste atacuri cresc de la an la an. Potrivit unui raport al companiei americane Symantec, 25% din atacurile asupra computerelor chineze au fost lansate, in 2008, din SUA. Motiv pentru multi de a arata cu degetul spre Washington, care refuza propunerile Rusiei de creare a unui tratat (dupa modelul START) privind reglementari mai stricte pentru internet. Chiar daca America, fiind tara cea mai computerizata, este si cea mai expusa la atacurile cibernetice. Aceste temeri si contramasurile care se impun vin pe fondul crearii unor noi dimensiuni conflictuale in care regulile combative clasice nu sunt inca asezate inca pe aceasta noua harta a razboiului iar actorii nu tin cont de nicio regula.

China anunta ca se inarmeaza

Bugetul alocat armatei pe anul 2011 va creste cu aproape 13%, anunta anterior un purtator de cuvant al guvernului chinez. Procentul cresterii poate fi insa mai mare, spun unii analisti, citati de presa internationala. Anuntul a fost facut cu numai o zi inaintea desfasurarii Adunarii Nationale Populare, in care partidul comunist si-a lansat planul cincinal. Bugetul chinez destinat apararii a ajuns astfel la aproximativ 65,6 miliarde de euro (cira 90 de miliarde de dolari). Purtatorul de cuvant al legislativului, Li Zhaoxing, spune ca aceasta crestere este justificata. “Cresterea cheltuielilor armatei chineze este totusi relativ modeste comparativ cu restul lumii”, a spus acesta, adaugand ca aceasta cifra reprezinta 6% din ansamblul bugetului national al Chinei, iar “acest lucru nu reprezinta nicio amenintare pentru nicio tara”. Aceasta crestere nu pare sa linisteasca tarile din regiune cum ar fi Japonia si Taiwan, care au dispute teritoriale cu guvernul de la Beijing. “Modernizarea armatei chineze, precum si intensificarea activitatii sale insumata cu insuficienta transparenta a acestor actiuni nu fac decat sa sporeasca ingrijorarea”, a spus secretarul guvernului nipon, Yukio Edano. Relatiile dintre China si Japonia sunt tensionate dupa disputa privind insulele din sudul Chinei, unde se gasesc rezerve importante de petrol si gaz natural.

Provocarea armatei chineze

Testarea avionului invizibil J 20 in luna ianuarie 2011, chiar in timp ce secretarul american al apararii se afla in Beijing, este considerata de oficialii militari americani drept o demonstratie de forta din partea Chinei. Secretarul american al apararii, Robert Gates, s-a aflat la Beijing timp de mai multe zile la invitatia presedintelui Hu Jintao. Testarea avionului invizibil J 20 ridica intrebari despre gradul de control civil asupra armatei chineze intrucat se pare ca presedintele chinez si ceilalti lideri civili nu au stiut ca testul a avut loc cu numai cateva ore inainte de a-l primi pe secretarul american al apararii. “Este clar ca liderii civili nu au stiut”, a declarat un oficial american reporterilor care l-au insotit pe Robert Gates in China. Seful de la Pentagon a subliniat ingrijorarile crescande ale americanilor privind faptul ca armata chineza actioneaza cateodata independent fata de conducerea politica de la Beijing. Oficialii americani ai apararii spun ca nu cunosc intentiile reale ale fortelor armate chineze. Programul de constructie a avionului invizibil J 20, cu facilitati care includ, echiparea cu rachete, alimentarea in aer, autonomie de zbor mult dincolo de granitele Chinei, a fost tinut mult timp in secret de catre chinezi.

Tensiuni militare

Oficialii americani spun ca au privit testul drept un act provocator al armatei chineze dar ca nu sunt siguri cui a fost menita demonstratia: secretarului apararii Robert Gates sau presedintelui Hu insusi ori amandurora. Unii oficiali americani au facut chiar speculatii cum ca testul a fost menit in parte drept un act de sfidare la adresa presedintelui chinez care a ordonat armatei chineze sa incerce sa relaxeze relatiile de ani de zile tensionate cu Pentagonul. Analistii spun ca nu este o surpriza ca Hu Jintao nu a fost informat in legatura cu testul pentru ca armata chineza isi stabileste adesea propria agenda a operatiunilor zilnice fara a cere aprobarea politica. Seful Marilor State Majore Reunite, amiralul Mike Mullen a aratat ca Beijingul “are tot dreptul sa aiba armata pe care si-o doreste. Ceea ce nu inteleg este de ce unele din aceste capacitati par sa fie indreptate in mod foarte specific asupra SUA”, a adaugat amiralul Mullen. Robert Gates a incercat sa minimalizeze demonstratia armatei chineze, intrebandu-se cat de invizibil pe radare este cu adevarat avionul de lupta J 20. Afirmand ca “discutiile au fost foarte productive” el a insistat, totusi, in fata reporterilor ca Pentagonul a crescut investitiile intr-o serie de armamente, avioane de lupta si tehnologie ca raspuns la noua inarmare a Chinei si la alte aspecte privind consolidarea militara chineza in Pacific. Secretarul american al apararii spune ca Beijingul ia serios in considerare propunerea lui privind stabilirea unui cadru mai durabil pentru convorbiri militare, dupa un an de relatii tensionate intre cele doua armate, an in care China s-a retras din convorbirile militare in urma vinzarii de arme in valoare de 6.4 miliarde de dolari de catre SUA Taiwanului.

Spionaj total

China spioneaza din ce in ce mai mult Statele Unite, gratie mijloacelor puse la dispozitie de razboiul informatic, dar si prin clasica recrutare de agenti, afirma un raport dat publicitatii anterior de o comisie a Congresului american. „China isi schimba maniera in care practica spionajul”, a declarat sefa comisiei economice si de securitate sino-americana, Carolyn Bartholomew. Comisia a reluat, intr-un voluminos raport anual adresat Congresului, acuzatia de manipulare a monedei chineze de catre autoritatile de la Beijing, recomandand o abordare mai ferma a Statelor Unite pe acest subiect.
Raportul noteaza o intensificare puternica a atacurilor informatice chineze care vizeaza sa infiltreze sau sa perturbe site-urile guvernului american sau ale personalitatilor pe care China le considera drept dusmanii sau, cum ar fi Dalai Lama. Colonelul Gary McAlum, un inalt responsabil militar american, a declarat comisiei ca Pentagonul a cunoscut 54.640 de incidente legate de cyber-atacuri in 2008, ceea ce reprezinta o crestere cu 20% in raport cu 2007, iar anul acesta s-ar putea atinge o rata de progresie de 60% a atacurilor informatice.
Chiar daca aceste atacuri provin din lumea intreaga, China este principala responsabila, potrivit comisiei. Raportul afirma, de asemenea, ca autoritatile din Beijing ar fi gata sa desfasoare o armata de hackeri chinezi, in caz de conflict. Potrivit comisiei, China este tara cea mai agresiva in termeni de spionaj fata de Statele Unite, iar spionajul chinezesc incearca sa recruteze din ce in ce mai multi cetateni americani.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *