Scutul naval antiracheta, o optiune studiata de SUA si Romania

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, se va afla la Washington, pe 13 septembrie 2011, intr-o vizita de lucru, pentru finalizarea unor acorduri bilaterale intre Romania si Statele Unite ale Americii, a anuntat serviciul de presa al Administratiei Prezidentiale de la Bucuresti, citat de mass-media locala. Comunicatul oficial mai precizeaza ca aceasta este prima vizita a presedintelui Traian Basescu la Washington, in mandatul lui Barack Obama. Presa de la Bucuresti mai subliniaza ca Basescu s-a intalnit la Washington, in martie 2005, cu predecesorul lui Obama, George W. Bush.
Vizita vine in contextul in care Acordul pentru amplasarea unor elemente ale sistemului american de aparare impotriva rachetelor balistice in Romania a fost parafat la inceputul lunii iunie 2011, la Washington, de sefii celor doua echipe de negociere, secretarul de stat Bogdan Aurescu si Ellen Tauscher, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor si securitate internationala. Parafarea acestui document este un moment procedural prealabil semnarii acordului, dupa cum explica ministerul roman de Externe, la acel moment.
CSAT a aprobat, in 4 februarie 2010, acceptarea invitatiei din partea partii americane de a participa la noul proiect de scut antiracheta in Europa. Scutul american antiracheta va fi implementat in patru etape si presupune, pentru Romania, gazduirea de interceptori terestri, respectiv rachete de interceptare SM-3 (standard missile) tip Block 1B, care vor deveni operationale din 2015. Romania nu va gazdui baze radar, nu va cumpara rachete interceptoare SM-3 si nu va plati pentru instalarea sau amenajarea locatiei.

Baconschi vs. Gitenstein

Ulterior, intr-o conferinta de presa, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, citat de mass-media de la Bucuresti, a anuntat, in luna iulie, ca semnarea acordului privind amplasarea elementelor scutului antiracheta pe teritoriul Romaniei nu se va face de catre presedintii Traian Basescu si Barack Obama, ci ca actul propriu-zis al semnarii documentului ar putea avea loc in aceasta toamna si se va face, cel mai probabil, de catre sefii celor doua diplomatii. La randul sau, Ambasadorul SUA la Bucuresti, Mark Gitenstein, a spus pe 4 iulie ca nu stie daca intalnirea Basescu-Obama ar putea avea loc cu ocazia semnarii acordului scutului antiracheta.
Ministerul de Externe a declarat in urma cu cateva luni ca se lucreaza impreuna cu Departamentul de Stat la pregatirea unei vizite in SUA a presedintelui Traian Basescu.

Negocieri pe scut

Romania intentiona in 2008 sa cumpere de la SUA un scut antiracheta – sistemul naval AEGIS, una dintre componentele sistemului de aparare antiracheta pe care Washington doreste sa-l implementeze in Europa, subliniaza un articol publicat de portalul ziuaveche.ro, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Potrivit unei cablograme a ambasadei SUA, catalogata SECRET si publicata de WikiLeaks, in anul 2008, Fortele Navale Romane au remis guvernului SUA o cerere de acces la informatii clasificate legate de specificatiile sistemului AEGIS. Potrivit cablogramei, intentia autoritatilor romane era de a folosi AEGIS pentru dotarea celor doua fregate tip-22 (Regele Ferdinand si Regina Maria), achizitionate in 2004 din Marea Britanie.
In cablograma semnata de fostul ambasador Taubman, se spune ca, la inceputul anului 2008, Romania a participat, la cerere, la un briefing declasificat privind AEGIS. Insa, dupa aceasta, a cerut acces la informatiile secrete, situatie in care era nevoie de aprobare speciala, potrivit National Disclosure Policy. Ca o concluzie a sumarului cablogramei, ambasadorul SUA considera ca, la acel moment, achizitionarea sistemului AEGIS nu ar trebui sa reprezinte o prioritate pentru Romania, din considerente ce privesc strict constrangerile bugetare. Cu toate acestea, recomanda ca guvernul SUA sa participe la luarea deciziei pe care urmeaza sa o adopte Fortele Navale Romane, pentru ca asta ar insemna pastrarea unei pozitii prin care Romania ar putea fi influentata sa achizitioneze sisteme americane, in vederea cresterii interoperabilitatii. In consecinta, echipa diplomatica americana de la Bucuresti isi exprima sprijinul pentru acordarea permisiunii militarilor romani de a accesa informatiile secrete privind AEGIS.

Modernizare amanata

Referindu-se la intentia autoritatilor romane de a moderniza cele doua fregate de tip-22, ambasadorul SUA scrie in cablograma ca a primit asigurari din parte ministrului adjunct al Apararii ca Romania este gata sa sprijine programul NATO de aparare antiracheta (Missile Defense Program) cu ajutorul celor doua fregate. Conditia era ca acestea sa fie dotate cu sistemul AEGIS sau unul similar, situatie care ar fi dus la eliminarea punctelor oarbe radar in regiunea Marii Negre. Diplomatul precizeaza ca, pana la redactarea telegramei, Romania nu si-a manifestat clar intentia de a cumpara AEGIS, dupa ce va capata acces la informatiile secrete solicitate, ci ca este vorba doar despre o faza de documentare necesara Fortelor Navale Romane.
Ambasadorul Taubman merge mai departe, anticipand o reactie pozitiva a partii romane, precizand ca antrenarea militarilor romani pentru folosirea AEGIS se poate face in SUA, dar si in Romania, accentuand ca nu este nici o problema ca instructorii americani sa vina in tara noastra. In ceea ce priveste ultimul caz, Taubman afirma chiar ca prezenta instructorilor americani ar fi benefica, pentru ca ar duce la interactiuni zilnice intre reprezentantii Fortelor Navale Romane, pe de o parte, si contractorii americani si US Navy, de cealalta. Mai mult chiar, in viziunea diplomatului american, “Romania intelege ca aceasta prezenta este o componenta a relatiilor strategice, in beneficiul ei. Iar Fortele Navale Romane isi doresc cu tarie o asemenea relatie”.

Problema ruso-turca

Presupunand ca guvernul SUA isi va da acordul ca Romania sa achizitioneze sistemul AEGIS – se arata in cablograma americana – Romania isi va spori considerabil capacitatile Fortelor Navale. Iar Romania si-a exprimat clar dorinta de a participa efectiv la programele de aparare ale NATO, incluzand cele doua fregate romanesti in sistemul de aparare antiracheta. In privinta capacitatii romanilor de a gestiona un asemenea sistem, pozitia reprezentantei diplomatice americane este clara: “Fortele Navale Romane sunt absolut capabile sa opereze, intretina si sa securizeze sistemul AEGIS”.
In ceea ce priveste eventualele reactii regionale la un asemenea demers, diplomatul american precizeaza cu Romania se invecineaza cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina, Moldova si Marea Neagra. Si considera ca o eventuala achizitionare a AEGIS nu va genera reactii negative in statele invecinate. In schimb, este adusa in atentie opozitia clara pe care o va manifesta Rusia, care se va simti direct amenintata. De asemenea, diplomatii americani de la Bucuresti erau de parere ca, la randul sau, Turcia ar putea sa manifeste anumite rezerve, pentru ca i-ar fi diminuata influenta in bazinul Marii Negre.

Capacitatea bugetara redusa

In privinta impactului economic pornind de la achizitionarea sistemului AEGIS, ambasada SUA de la Bucuresti isi manifesta pe deplin indoielile, sustinand ca, pentru o asemenea decizie, tara noastra trebuie sa isi modifice planul strategic de achizitii. “In prezent, Romania are planificate sase programe de modernizare ce presupun costuri de peste 17 miliarde de euro: (Fortele Aeriene) avioanele de lupta multirol si sistemul de rachete cu raza lunga de actiune; (Fortele Terestre) transportorul blindat de trupe 8×8 si vehiculele tactice 4×4; (Fortele Navale) 4 corvete si 4 cautatoare de mine. In plus, se adauga negocierile cu Raytheon pentru modernizarea programului de aparare antiaeriana Hawk XXI – costuri de aproximativ 150 de milioane de dolari“.
In ciuda acestor neajunsuri, ambasadorul Taubman recomanda transferul AEGIS catre Romania dintre motive strategice si politice. “Asa cum s-a precizat anterior, Romania si-a manifestat foarte clar intentia de a folosi fregatele dotate cu sistemul AEGIS pentru sprijinirea apararii antiracheta NATO si activitatilor comune romano-americane de supraveghere la Marea Neagra. In plus, aceste dotari vor spori considerabil capacitatile Romaniei in privinta avertizarii maritime, ceea ce va duce la securizarea granitei estice a Aliantei Nord-Atlantice”.

Sistemul AEGIS pe scurt

Potrivit producatorului (Lockheed Martin), sistemul de aparare antiracheta AEGIS (Aegis Ballistic Missile Defense – BMD) reprezinta prima faza maritima a sistemului defensiv al SUA. Aegis BMD integreaza radarul SPY-1, sistemul de lansare verticala MK 41 (Vertical Launching System) si rachete SM-3, toate coordonate printr-un sistem avansat de comanda si control, se arata in articolul. In prezent, exista 26 de nave dotate cu AEGIS: 22 la US Navy si 4 apartinand Fortelor Maritime de Autoaparare Japoneze – toate avand capacitati certificate de folosire a rachetelor balistice si executarea misiunilor de supraveghere si urmarire de la mare distanta. In trei ani, alte 12 nave urmeaza a fi modificate pentru asemeena misiuni. De asemenea, US Navy ia in calcul dotarea cu AEGIS a altor 8 distrugatoare (DDG 114 – 121).
AEGIS BMD foloseste mobilitatea crucisatoarelor si distrugatoarelor pentru interceptarea rachetelor (in toate cele trei faze: ascendenta, mediana si descendenta), dar si sprijin de supraveghere pentru celelalte elemente ale sistemului militar de aparare balistica (Ballistic Missile Defense System – BMDS). Elementele sistemului de interceptori navali sunt dispuse pe crucisatoarele si distrugatoarele din clasa AEGIS , fiind destinate interceptarii si distrugerii rachetelor cu raza scurta si medie de actiune. O retea de senzori, radare, componente de control si comunicatii asigura descoperirea, insotirea tintei, inlaturarea contramasurilor lansate de tinta pentru a asigura distrugerea rachetei ostile, folosind tehnologia “hit-to-kill” (revista Brigazii 15 Mecanizata, “In Slujba Patriei” – maior E. Borhan). Acesti senzori si radare, includ radarele in banda X dispuse pe platforme marine care pot fi transportate pe calea apei oriunde in lume, de asemenea crucisatoarele si distrugatoarele din clasa AEGIS sunt dotate cu radare avansate. Odata cu reintrarea rachetei balistice in atmosfera, interceptarea este foarte dificila, din cauza timpului si spatiului reduse, precum si din cauza apropierii de tinta acesteia, ceea ce limiteaza posibilitatile sistemului in cazul aparitiei unor eventuale defectiuni sau erori. Elementele de interceptare in faza finala includ: Apararea Aeriana de Mare Altidudine (THAAD); sistemul SM-2 Block IV de pe navele din clasa AEGIS BMD; sistemul PATRIOT Advanced Capability 3 (PAC – 3).

Scutul american antiracheta si Romania

Potrivit Raportului privind revizuirea sistemului de aparare impotriva rachetelor balistice (Ballistic Missile Defense Review Report), publicat de Departamentul american al Apararii, pentru implementarea sistemului american de aparare antiracheta in Europa sunt avute in vedere patru etape de realizare:

– Etapa I (in desfasurare):

Protejarea unor portiuni ale Europei de Sud-Est, prin desfasurarea de sisteme radar si interceptori SM-3 amplasati pe nave, insotita de amplasarea unui sistem radar inaintat, care va detecta lansarea rachetelor inca din faza ascendenta a traiectoriei.Prima etapa a demarat la 7 martie 2011, prin trimiterea in Marea Mediterana a navei „USS Monterey”, echipata cu sistemul Aegis.

– Etapa II (orizont de timp 2015):

Extinderea protectiei aliatilor NATO prin operationalizarea unei noi generatii de interceptori SM-3 (care sa permita lansarea de la sol) si a unor noi baze radar. Acestea vor fi amplasate in unitati terestre din Europa de Sud-Est.

– Etapa III (orizontul de timp 2018):

Extinderea acoperirii sistemului la toate statele membre NATO din Europa, prin amplasarea unei noi baze terestre in Polonia, precum si prin continuarea procesului de dezvoltare a unor noi interceptori SM-3, amplasati pe mare si pe uscat.

– Etapa IV (orizontul de timp 2020):

Extinderea protectiei la eventuale atacuri cu rachete intercontinentale, inclusiv prin dezvoltarea in continuare a rachetelor SM-3 si a sistemelor radar.
Raportul considera EPAA drept contributia nationala a SUA la dezvoltarea sistemului de aparare antiracheta preconizat de NATO, la care Aliatii pot contribui prin gazduirea pe teritoriul lor national a unor componente. Implicarea Romaniei va avea loc in Etapa a II-a. Ea presupune gazduirea la baza militara de la Deveselu, jud. Olt, de interceptori terestri, adica rachete de interceptare SM-3 (Standard Missile 3) tip Block 1B, care vor deveni operationali la orizontul lui 2015. Participarea Romaniei presupune amplasarea de interceptori terestri si a unui sistem destinat dirijarii acestora. Sistemele radar destinate descoperirii tintelor vor fi gazduite de alte state.

Turcia intra sub scut

Turcia va gazdui un sistem radar in cadrul scutului antiracheta al NATO, a anuntat recent un purtator de cuvant al Ministerului turc de Externe, Selcuk Unal, citat anterior de agentia de presa KARADENIY PRESS. “Desfasurarea acestului element in Turcia va contribui la sistemul nostru de aparare, dezvoltat in cadrul noii strategii NATO, si va consolida potentialul de aparare al NATO, precum si sistemul nostru de aparare nationala”, potrivit lui Unal. Discutiile privind desfasurarea radarului sunt in stadiul final, a adaugat el. Presa locala a scris ca radarul urmeaza sa fie instalat in sud-estul tarii, in apropierea granitei cu Republica Islamica Iran, Irak si Siria.
Rusia si NATO au convenit anul trecut sa colaboreze in ceea ce priveste scutul antiracheta. Alianta prefera proiectul a doua sisteme independente, care sa faca schimb de informatii, in timp ce Moscova ar prefera un sistem sub comanda comuna.

Ankara vrea scut naval anti-racheta la Marea Neagra

Anterior, surse militare oficiale de la Ankara, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, relatau ca liderii armatei turce examineaza posibilitatea participarii Turciei la desfasurarea in bazinul Marii Negre a elementelor unui scut naval anti-racheta, in completarea sistemelor de radar ce vor fi amplasate in aceasta tara. Dezvaluirile din mass-media turca vin la cateva luni dupa ce crucisatorul USS Monterey, echipat cu un sistem de aparare antiracheta Aegis, a participat la manevre navale comune cu fortele navale ale mai multor tari de la Marea Neagra. “Navele americane sunt mobilizate frecvent in regiunea Marii Negre, de mai multi ani, ceea ce dovedeste atasamentul Statelor Unite fata de stabilitatea regionala si securitatea maritima” au declarat surse diplomatice americane.
La inceputul lunii iunie 2011, participarea acestui crucisator la manevre navale in Ucraina a generat protestele Rusiei, care a calificat rachetele balistice de aparare ale acestei nave drept o amenintare pentru securitatea sa. “Partea rusa a subliniat de mai multe ori ca nu va trece sub tacere aparitia unor elemente ale infrastructurii strategice americane in apropierea imediata a frontierelor sale si ca va considera acest lucru o amenintare pentru securitatea sa”, a declarat atunci Ministerul rus al Afacerilor Externe.
Reamintim ca USS Monterey este inarmata cu 122 de rachete, printre care si interceptoare SM3, acelasi tip de rachete care vor fi instalate la baza de la Deveselu, si va patrula pana la sfarsitul lunii iulie 2011 in Mediterana, in cadrul primei faze a desfasurarii elementelor scutului anti-racheta. In Marea Neagra, USS Monterey a participat la exercitiile militare americano-ucrainene Sea Breeze 2011, iar rusii erau informati despre prezenta sa in Marea Neagra cel putin din februarie, cand s-a incheiat planificarea Sea Breeze la Odesa. Cu toate acestea, Moscova nu a gasit necesar sa protesteze nici atunci, nici cand USS Monterey a cerut permisiunea sa intre in Marea Neagra.

Kremlinul, suparat pe Romania

Si ministerul de Externe al Federatiei Ruse si-a exprimat nemultumirea ca in apele Marii Negre si-a facut aparitia nava militara americana USS Monterey pentru a participa la exercitiile militare “Sea Breeaze 2011″, relata anterior agentia de presa KARADENIZ PRESS. Reamintim ca in data de 7 iunie 2011, portul romanesc Constanta a acostat nava americana USS Montery dotata cu sistemul anti-balistic Aegis. Ministerul rus a afirmat ca americanii au inceput crearea segmentului european al scutului anti-racheta prin dislocarea in Marea Mediteraniana, Marea Adriatica si Marea Egee a unor nave maritime dotate cu sisteme anti-balistice. Rusii insa se intreaba de ce o nava atat de importanta din punct de vedere strategic a intrat in apele Marii Negre, de vreme ce SUA declarase ca va interveni in aceasta regiune doar daca situatia se va inrautati. Ministerul de externe de la Moscova a declarat intr-un comunicat de presa ca nu va lasa fara atentie acest subiect si califica acest “incident” drept o surpriza neplacuta care demonstreaza lipsa unei strategii clare in crearea scutului anti-racheta american.
Totodata, ministrul roman al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a participat la ceremonia organizata cu prilejul escalei in portul Constanta a navei USS Monterey care urmeaza sa fie stationata in Marea Meditarana. Dislocarea in Marea Mediterana a navei USS Monterey face parte din etapa I de operationalizare a proiectului american de aparare antiracheta, amplasarea pe teritoriul Romaniei a unor elemente ale sistemului SUA fiind avuta in vedere pentru etapa a II-a a proiectului. In conditiile in care nava USS Monterey este echipata cu un sistem radar performant AEGIS, escala acesteia in portul Constanta ofera posibilitatea observarii unui sistem antiracheta asemanator, din multe puncte de vedere, celui care va fi instalat in Romania, la orizontul anului 2015. Momentul se inscrie, totodata, pe linia sprijinului constant, de substanta, acordat de SUA eforturilor partii romane de a face mai bine cunoscute si intelese motivele si substanta implicarii Romaniei in acest proiect strategic si reafirma soliditatea Parteneriatului Strategic dintre Romania si SUA si perspectivele de dezvoltare a acestuia. Cu prilejul participarii la ceremoniile dedicate escalei navei USS Monterey, seful diplomatiei romane a sustinut o conferinta de presa comuna, alaturi de ambasadorul SUA la Bucuresti. Seful diplomatiei romane a subliniat ca “relatia excelenta de parteneriat cu SUA ne permite sa dezvoltam politici regionale pe cel putin trei paliere: extinderea UE si NATO; difuzarea valorilor democratice in spatiul acoperit de Parteneriatul Estic; securitatea in ansamblul ei, inclusiv securitatea energetica in regiunea Marii Negre”. Escala navei USS Monterey in portul Constanta vine intr-o perioada de dezvoltari importante legate de participarea Romaniei la sistemul american de aparare antiracheta din Europa, la scurt timp dupa anuntul public al unitatii Deveselu ca locatie-gazda, in Romania, a sistemului american de aparare antiracheta si la doar o zi dupa parafarea la Washington (la 6 iunie 2011) a textului Acordului pentru amplasarea unor elemente ale sistemului american de aparare impotriva rachetelor balistice in Romania.

Scut naval

Cea mai costisitoare optiune de aparare americana antiracheta, care ar putea constitui “o capacitate de raspuns in caz de criza”, include mobilizarea unor nave in Marea Neagra, in apropiere de Romania, se arata intr-un studiu al Biroului pentru Buget al Congresului american (CBO), citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Discutiile publice asupra acestui proiect au fost reluate in mass-media americana, pe fondul crizei economice mondiale, care a condus la micsorarea bugetului fortelor militare americane. Reamintim ca o prima optiune propusa de Departamentul Apararii, ca parte a eforturilor de protejare a Statelor Unite si a aliatilor sai, consta in amplasarea permanenta a zece interceptoare terestre in zone din Polonia, un radar cu raze X in Cehia si un alt radar cu raze X intr-o zona ce urmeaza sa fie determinata, posibil in Azerbaidjan. Conform planurilor initiale, sistemul ar trebui sa fie finalizat si amplasat pana in 2013, aceasta optiune putand costa intre noua si 13 miliarde de dolari.

Optiune maritima

O alta varianta, considerata cea mai scumpa, care ar costa Statele Unite intre 18 si 22 de miliarde de dolari, se refera la o aparare maritima, prin utilizarea de nave din marina americana dotate cu sistem de aparare antiracheta Aegis, cuprinzand interceptoare de tip SM-3 Block IIA, care sunt preconizate sa intre in componenta flotei in jurul anului 2015. Aceste nave ar presupune mentinerea a doar trei baze, in nord-vestul Marii Negre, in apropiere de Romania, in nordul Marii Adriatice, aproape de tarmul Italiei, respectiv in Marea Baltica, la nord de Polonia, si ar fi sprijinite de radare mobile cu raze X in Azerbaidjan si Qatar.
CBO a selectat aceste locatii pentru a minimiza numarul de baze care ar fi necesar pentru a apara o arie europeana aproximativ egala cu cea acoperita de celelalte optiuni. Estimarea costului acestei variante se bazeaza pe supozitia ca acest sistem ar fi folosit ca o aparare permanenta, necesitand operatii continue si suficiente nave pentru a mentine cele trei baze pe termen nedefinit. Aceasta optiune ar putea de asemenea reprezenta o viitoare capacitate de raspuns in caz de criza, daca nici un sistem specializat de aparare antiracheta nu ar fi amplasat in Europa.