Republica Azerbaidjan a cumparat din Federatia Rusa doua sisteme de rachete antiaeriene S-300 “Favorit”, in valoare de 300 de milioane de dolari, au declarat surse oficiale de la Moscova, citate de mass-media de la Bucuresti. Surse oficiale din Rosoboronexport, care detine monopolul exportului rus de armament, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au infirmat dezvaluirile din presa rusa, fara a dezvalui   Potrivit surselor citate, Baku ar avea nevoie de astfel de rachete in perspectiva unor eventuale deteriorari ale situatiei politico-militare regionale. Achizitia facuta de Azerbaidjan  este cea mai mare, in domeniul militar, pe care a facut-o vreodata una din tarile post-sovietice. Anterior, sisteme S-300, au fost vandute in Belarus si Kazahstan, insa costul acelor contracte era mult mai scazut. Rusia a mai livrat astfel de sisteme antiaeriene avansate fortelor armate din China si Algeria. Reamintim ca datorita sanctiunilor politice, militare si economice impuse de ONU, contractul semnat cu Republica Islamica Iran nu a fost implementat.

Iulie fierbinte in Caucaz

Subunitati ale fortelor armate armene au deschis focul asupra unor pozitii aflate sub controlul armatei azere, in diferite intervale din saptamana trecuta, a anuntat ministerul Apararii din Azerbaidjan, citat de presa de la Baku, preluata de KARADENIZ PRESS. Incalcarea acordului de incetare a focului a fost observata in regiunea Goranboy, in satele Talısh si Goyarkh, din regiunea Tartar, in regiunea Jabrayıl, in satul Sarıjalı din regiunea Agdam, in satele Horadiz si Ashagı Abdulrahmanlı din regiunea Fuzuli. Potrivit sursei citate, fortele armate azere au raspuns tirurilor militarilor armeni, determinandu-i sa inceteze. Din fericire, nu s-au inregistrat victime, precizeaza sursa citata.

Esec diplomatic

Reamintim ca recent Armenia si Azerbaidjan au inregistrat un nou esec in privinta negocierilor legate de situatia din Nagorno Karabakh, in timpul intalnirii recente dintre cei doi ministri de externe. Discutiile dintre Edward Nalbandian si Elmar Mammadiarov au avut loc la Alma Ata, Kazahstan, in marja intalnirii ministeriale OSCE, la insistentele SUA, Rusiei si Frantei.
La inceputul lunii iunie 2010, secretarul de stat Hillary Clinton a anuntat ca SUA sunt gata sa ajute Azerbaidjanul si Armenia sa convina un acord de pace care sa puna capat conflictului din regiunea separatista Nagorna Karabakh, o “prioritate importanta” pentru Washington. “Suntem gata sa ajutam Azerbaidjanul si Armenia sa ajunga la un acord de pace durabil si sa-l aplice”, a spus Clinton la Baku, in cadrul unei conferinte de presa comune cu omologul ei azer Elmar Mammadiarov.
Nagorno Karabakh, populat in majoritate de armeni, si-a proclamat independenta dupa un razboi care a facut 35.000 de morti si sute de mii de refugiati intre anii 1988 si 1994, dar nu a fost recunoscut de comunitatea internationala.

Sprijin romanesc

Ministrul roman de Externe, Teodor Baconschi, a declarat ca Romania sustine integritatea teritoriala a Azerbaidjanului, adaugand ca aceasta pozitie va ramane neschimbata. Ministrul azer de externe Elmar Mammadiarov s-a intalnit recent cu omologul sau roman Teodor Baconschi, care a facut o escala la Baku, in drum spre Kabul, informeaza presa regionala, citata de KARADENIZ PRESS. Elmar Mammadiarov l-a informat pe omologul sau roman asupra reglementarii disputei din Nagorno-Karabah. El a precizat ca problema poate fi reglementata numai in baza normelor si principiilor legii internationale, si in special cu respectarea integritatii teritoriale a Azerbaidjanului.
Convorbirile celor doi oficiali s-au axat si asupra unor chestiuni precum relatiile bilaterale, cooperarea in domeniul energetic sau proiecte de comunicare. Cei doi ministri de Externe au declarat ca cele doua tari au un mare potential pentru dezvoltarea legaturilor politice si economice, precum si a cooperarii in domeniul energetic.

Concesii armene

Presedintele armean Serj Sarkisian a declarat anterior ca tara sa ar putea ceda Azerbaidjanului o parte din teritoriul cucerit in razboiul de la inceputul anilor 90. In schimb, Armenia cere dreptul la autodeterminare pentru regiunea Nagorno-Karabah si garantii de securitate. Intr-un interviu acordat unui cotidian sirian, Sarkisian este citat cu declaratia ca Armenia s-ar putea retrage din regiunile din jurul Karabahului, mentinand numai controlul asupra unui culoar de legatura.
Pozitia oficialului armean nu a primit sustinerea Moscovei, care si-a reafirmat sustinerea pentru integritatea teritoriala a Azerbaijanului, dupa alegerile parlamentare contestate din provincia Nagorno Karabah. Reamintim ca recent electoratul regiunii ocupate ilegal de Armenia si-a ales cei 33 de membri ai parlamentului regional. Nagorno Karabah, provincie cu populatie majoritar armeana, si-a proclamat independenta de RSS Azerbaidjana in 1988. La inceputul anilor 90 aceasta miscare de secsiune a generat un razboi de aproape trei ani, cu peste 30.000 de victime, incheiat printr-un armistitiu.
Purtatorul de cuvant al Ministerului de externe de la Moscova, Andrei Nesterenko, a subliniat ca “Moscova nu crede ca procesul de pace din regiune depinde de rezultatele alegerilor din Nagorno Karabah”. Moscova sustine principiul integritatii teritoriale a Azerbaijanului si alte norme si principii fundamentale de drept international, si dupa cum se stie nu recunoaste Karabahul de munte ca pe un stat independent, a spus purtatorul de cuvant. Potrivit Moscovei, statutul provinciei trebuie definit fara folosirea fortei, in urma negocierilor politice intre toate partile, in cadrul Grupului de la Minsk al OSCE. Aceste negocieri sunt in prezent inghetate.
Alegerile de duminica au fost contestate de autoritatile din Azerbaijan. „Aceasta noua farsa electorala … incalca Constitutia Azerbaijanului si normele de drept international”, se spune intr-un comunicat al Comisiei electorale de la Baku. Liderul provinciei, Bako Sahakyan, a spus ca se asteapta ca viitorul parlament sa faca pasi spre independenta. Majoritatea fortelor politice participante la alegeri se pronunta pentru independenta Nagorno Karabah.

Sprijin american

Presedintele azer, Ilham Aliev, a cerut sprijinul Statelor Unite pentru gasirea unei solutii „bazate pe legislatia internationala” in vederea solutionarii conflictului din Nagorno Karabah. Azerbaidjanul se asteapta ca Statele Unite „sa coopereze indeaproape” pentru rezolvarea crizei, a declarat el, in prezenta secretarului de Stat american, Hillary Clinton. „Este o problema foarte importanta pentru noi si este principala amenintare pentru securitatea regionala”, a adaugat Aliev. „Vrem sa gasim o solutie bazata pe legislatia internationala si vrem sa o gasim cat mai repede (…) Poporul nostru sufera”, a spus el.
Clinton a afirmat ca problemele ridicate de presedintele azer „sunt importante” si pentru Statele Unite. „Suntem gata sa ajutam Azerbaidjanul si Armenia sa ajunga la un acord de pace durabil si sa-l aplice”, a spus Hillary Clinton la Baku, in cadrul unei conferinte de presa comune cu omologul ei azer Elmar Mammadiarov. „Ultimii pasi in directia pacii sunt de multe ori cei mai dificili, dar noi vedem pacea ca pe o posibilitate”, a adaugat ea.

Conflict diplomatic

Anterior, mass-media azera relata ca in acest an va avea loc vizita secretarului general al NATO în Azerbaidjan, în cadrul căreia se va discuta şi despre conflictul din Nagorno–Karabah. Seful delegaţiei azere în Adunarea Parlamentară a NATO, Ziafet Askerov, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a declarat ca „Adunarea Parlamentară a NATO trebuie, în sfârşit să-şi exprime poziţia faţă de conflictul azero – armean din Nagorno- Karabah”. „De câteva ori această problemă s-a discutat în şedinţele Comitetului de Securitate şi a Apărare a AP NATO, dar noi dorim ca o asemenea hotărâre să fie luată la nivelul AP NATO”, a adaugat acesta.
De remarcat că, pentru prima dată, suveranitatea şi integritatea Azerbadjanului, a fost susţinută documentar în declaraţia de încheiere a summit–ului NATO de la Riga. Totuşi, deşi în viitorul apropriat Azerbaidjanul nu va fi primit în NATO, din partea alianţei i s-au făcut anumite promisiuni încurajatoare, cu condiţia continuării reformelor pentru îndeplinirea criteriilor de aderare. NATO reprezintă astăzi baza sistemului european de securitate, de aceea vectorul de integrare în NATO, pentru un stat normal, este logic şi justificat. Realitatea este aceea că, pentru statele post sovietice, Azerbaidjan inclusiv, dorinţa de integrare europeană presupune şi integrarea euroatlantică.

Manevre anulate

Azerbaidjanul, care a criticat recent rolul Washingtonului in conflictul sau cu Armenia asupra Nagorno Karabah, a anulat manevre militare comune cu Statele Unite. „Manevrele au fost anulate”, a declarat pentru un post de televiziune purtatorul de cuvant al Ministerului Apararii, Eldar Sabiroglu, fara sa dea precizari la aceasta anulare. Un purtator de cuvant al ambasadei Statelor Unite la Baku a confirmat anularea, la initiativa guvernului azer, refuzand orice comentariu. Circa 200 de militari americani urmau sa participe la aceste manevre, prevazute în mai 2010.
Ali Hassanov, un consilier al presedintelui azer Ilham Aliev, a criticat recent pozitia Washingtonului asupra Karabahului, estimand ca anumite institutii si parti in Statele Unite, sub influenta unui lobby armean, pierd din neutralitatea lor. La inceputul lunii martie, Hassanov a criticat deja votul unei comisii a Camerei Reprezentantilor Statelor Unite al unei rezolutii calificand drept “genocid” masacrele de armeni sub Imperiul Otoman. Azerbaidjanul, turcofon, este un aliat apropiat al Turciei in regiunea caucaziana.
Un razboi asupra Nagorno Karabah, teritoriu azer populat majoritar de armeni, a facut 30.000 de morti intre 1988 si 1994 si sute de mii de refugiati. Armenii au luat atunci controlul enclavei care a proclamat imediat independenta sa, nerecunoscuta de comunitatea internationala. O incetare a focului a fost semnata în 1994, dar Baku si Erevan nu au ajuns sa se puna de acord de atunci asupra statutului regiunii.

Amenintari razboinice

Azerbaijanul ameninta din nou cu actiuni militare de amploare impotriva Armeniei, constatand lipsa unor progrese reale in negocierile privind statutul Nagorno Karabah, au declarat surse diplomatice de la Baku, citate de mass-media. „De 15 ani diplomatii nostri nu au reusit sa gaseasca o solutie viabila conflictului, iar Azerbaijanul nu mai poate astepta inca 15 ani”, a declarat recent ministrul azer al Apararii, Safar Abiev. Dupa o intalnire cu ambasadorul francez la Baku, Gabriel Keller, acesta a spus ca „a sosit timpul utilizarii unui discurs militar (…) Daca ocupantul Armenia nu va elibera teritoriile noastre, un conflict de proportii va fi inevitabil in Caucazul de Sud”.
Reamintim ca intre Armenia si Azerbaijan este in vigoare un armistitiu fragil incheiat in 1994, dupa un razboi sangeros de aproape trei ani. Mediatorii – Statele Unite, Rusia si Franta – au raportat anul trecut „progrese semnificative” in solutionarea conflictului inghetat, dupa intalnirea de la Munchen a presedintilor Armeniei si Azerbaijanului, dar relatiile intre cei doi vecini au ramas tensionate. Mediatorii recunosc ca nici una dintre parti nu este dispusa la „concesii dureroase”.
Azerbaijanul – care nu a exclus niciodata varianta recuperarii teritoriului prin forta armelor – cheltuieste anual miliarde de dolari pentru dezvoltarea tehnicii militare. Tensiunile au devenit mai acute anul trecut, dupa decizia Turciei – aliat traditional al Azerbaijanului – de a deschide frontiera cu Armenia.  Deschiderea efectiva a frontierei a fost amanata de Ankara, din dorinta de a nu leza Azerbaijanul, furnizor cheie pentru gazoductul Nabucco, aminteste agentia Reuters. Luna aceasta tensiunile armeano-azere au cunoscut un nou punct de varf, dupa ce Azerbaijanul a reclamat uciderea a trei militari de-ai sai de catre fortele armene.