Baku nu iartă Parisul pentru implicarea din Caucaz

de | iul. 22, 2024 | Știri | 0 comentarii

Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, și-a reafirmat susținerea pentru independența teritoriilor de peste mări ale Franței, descriindu-le ca fiind încă doar niște colonii. Aliyev a declarat că Insulele Comore și Mayotte sunt încă sub dominație colonială și a subliniat datoria Azerbaidjanului de a ajuta aceste țări să se elibereze de acest element al trecutului. Aceste afirmații […]

Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, și-a reafirmat susținerea pentru independența teritoriilor de peste mări ale Franței, descriindu-le ca fiind încă doar niște colonii. Aliyev a declarat că Insulele Comore și Mayotte sunt încă sub dominație colonială și a subliniat datoria Azerbaidjanului de a ajuta aceste țări să se elibereze de acest element al trecutului. Aceste afirmații au fost făcute în cadrul unui forum media la Baku, în data de 20 iulie, potrivit agenției de știri Reuters.

Insulele Comore, un arhipelag din Africa de Est, și-au obținut independența față de Franța în 1975, dar un an mai târziu, insula Mayotte a votat pentru a rămâne sub administrația franceză în cadrul unui referendum organizat de Paris. Comore nu recunoaște suveranitatea franceză asupra Mayotte, iar rezoluțiile ONU au afirmat, de asemenea, suveranitatea Comorelor asupra insulei. Aliyev a spus că Azerbaidjanul va sprijini aceste teritorii până când vor fi libere.

Relațiile dintre Paris și Baku sunt tensionate din cauza sprijinului militar și politic al Franței pentru Armenia, vecinul și rivalul istoric al Azerbaidjanului, și din cauza susținerii Azerbaidjanului pentru mișcările de independență din teritoriile de peste mări ale Franței. Azerbaidjanul a inițiat Grupul de Inițiativă de la Baku, reunind 14 mișcări politice din fostul Imperiu Francez în numele decolonizării. În luna mai, ministrul de Interne francez, Gérald Darmanin, a afirmat că tulburările mortale din Noua Caledonie, un teritoriu francez din Pacific, au fost sprijinite de Azerbaidjan, acuzații pe care Baku le-a respins.

În februarie, ministrul francez al forțelor armate, Sébastien Lecornu, s-a întâlnit cu omologul său armean, Suren Papikyan, în capitala Armeniei pentru a sublinia aprofundarea legăturilor de apărare dintre cele două țări. Cu ocazia acestei întâlniri, Franța a furnizat Armeniei echipamente de vedere nocturnă, având loc discuții despre achiziții de arme și rachete.

Relația apropiată cu Franța a venit în contextul în care Armenia a suspendat efectiv apartenența sa la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), dominată de Moscova. Armenia s-a simțit trădată de Rusia după ce Azerbaidjanul a lansat o ofensivă pentru a recuceri regiunea Nagorno-Karabah, locuită de armeni. Rusia avea un contingent de menținere a păcii acolo, care nu a intervenit.

Principala provocare de securitate pentru Armenia este Azerbaidjanul, care ar dori un coridor prin Armenia pentru a se conecta cu exclava sa, Nakhchivan, cerere pe care Armenia o respinge.

Cu alianța cu Moscova practic la final de drum, Armenia caută noi parteneri, iar Franța, cu minoritatea sa etnică armeană semnificativă, este una dintre puținele țări occidentale cu care există o anumită relație de colaborare.

În cadrul vizitei sale din februarie, Lecornu a subliniat că Franța vrea să ajute Armenia să-și protejeze populația și că relația de apărare este deja sistemică și de anvergură. Armenia dorește să-și transforme armata din epoca sovietică pentru a se putea opune mai eficient forțelor mult mai bine echipate ale Azerbaidjanului, care are o relație militară strânsă cu Turcia și este un mare cumpărător de arme israeliene. Guvernul armean este așteptat să cheltuiască între 1,4 și 2 miliarde de dolari pe apărare în acest an urmând să achiziționeze, de asemenea, și armament din India.

Armenia se află într-un proces de căutare a sprijinului occidental pentru a restabili echilibrul militar cu Azerbaidjanul, care a exploatat vulnerabilitățile Armeniei pentru a-și urmări o propria agendă. Totuși, drumul către o armată capabilă să descurajeze ceilalți actori regionali este lung, iar simpla achiziție de arme moderne nu este suficientă fără un proces cuprinzător de reformă militară.

Lecornu a fost în capitala armeană împreună cu producători francezi de armament și alți demnitari francezi. Pe lângă rachetele Mistral produse de MBDA, cei doi miniștri au discutat despre apărarea anti-aeriană, artilerie și sisteme anti-dronă. În octombrie 2023, cei doi miniștri au anunțat contracte pentru trei radare Ground Master 200 produse de Thales, care urmează să fie livrate în această vară.

Franța a antrenat, de asemenea, trupe armene și a semnat un parteneriat între școala militară de elită Saint-Cyr și academia militară armeană. Un oficial militar francez va acționa drept consultant pentru executivul armean începând din această vară.

Parisul insistă că armele pe care le vinde sunt doar defensive, dar interesul tot mai mare al Franței în regiune a fost întâmpinat cu critici acerbe din partea Azerbaidjanului. Decidendenții azeri consideră că implicarea franceză în regiune ar putea duce la instabilitate, obstrucționând eforturile de normalizare, fiind astfel obligat să răspundă la livrările de arme cu contramăsuri, acțiunea care va putea crea un ciclu vicios de acțiuni și reacții care ar putea duce într-un final la izbucnirea unui nou conflict deschis.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Concurs eseuri