Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi cel al Iranului, Masud Pezeshkian, se vor întâlni vineri, pentru prima dată de la preluarea mandatului de către noul lider de la Teheran. Întrevederea va avea loc în marja unui forum în capitala Turkmenistanului, Aşhabad, a anunţat serviciul de presă al Administrației Prezidențiale de la Moscova.
Agendă încărcată
‘Această întrevedere este de mare importanţă atât pentru discutarea problemelor bilaterale, cât şi pentru discutarea deteriorării dramatice a situaţiei în Orientul Mijlociu’, a declarat Iuri Uşakov, consilierul pe relaţii externe al Kremlinului, pentru presa locală.
Întâlnirea va avea loc la Aşhabad, capitala Turkmenistanului, ţară la Marea Caspică şi cu o graniţă de 1.148 km cu Iranul.
Într-o declaraţie separată pentru TASS, citată de Reuters, Uşakov a spus că Putin nu are în plan o întâlnire cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu.
Moscova şi Teheranul au condamnat atât atacurile israeliene împotriva Fâşiei Gaza, cât şi bombardamentele împotriva teritoriilor libanez şi sirian, în timp ce Kremlinul s-a abţinut să critice lansarea de rachete iraniene împotriva Israelului.
Parteneriat strategic
La mijlocul lunii septembrie, Putin a ordonat semnarea unui acord de parteneriat strategic cu Iranul imediat după ce Occidentul a aprobat noi sancţiuni împotriva Teheranului, acuzându-l de furnizarea de rachete balistice Moscovei.
Cu puţin timp înainte, Putin l-a primit la Sankt-Petersburg pe secretarul Consiliului Suprem de Securitate Naţionala al Iranului, generalul Ali Akbar Ahmadian, prilej cu care a subliniat că, de la preluarea mandatului noului preşedinte iranian, ‘nu a existat nicio schimbare în relaţiile cu Rusia’.
â’Cooperarea cu Rusia rămâne o prioritate pentru echipa noului preşedinte. Vă aşteptăm la Kazan în perioada 22-24 octombrie pentru summitul BRICS’, a spus liderul rus.
Uşakov a confirmat recent că Putin şi Pezeshkian se vor întâlni în cadrul summitului BRICS, unde Putin încearcă să demonstreze că nu este izolat la nivel internațional.
În urmă cu o săptămână, premierul rus Mihail Mişustin s-a deplasat la Teheran, unde a declarat ca Moscova vrea să intensifice cooperarea cu Iranul.
Evoluții geopolitice
Relațiile dintre Iran și Rusia au evoluat în mod semnificativ în ultimii ani, consolidându-se pe multiple fronturi, inclusiv în domeniile militar, economic și politic.
Ambele țări au un interes comun în contestarea influenței occidentale, în special a SUA, în Orientul Mijlociu și Eurasia. Iranul și Rusia colaborează strâns în Siria, unde sprijină regimul lui Bashar al-Assad, iar această cooperare militară este probabil să continue și să se extindă în alte zone de conflict.
Atât Rusia, afectată de sancțiunile impuse ca urmare a invaziei Ucrainei, cât și Iranul, vizat de sancțiuni legate de programul său nuclear, se află într-o poziție similară de izolare internațională. Aceasta îi determină să-și intensifice cooperarea economică și să găsească soluții alternative la sistemele financiare și comerciale internaționale dominate de Occident.
Ambele țări sunt mari exportatori de energie, iar cooperarea în sectorul petrolier și gazifer este esențială. Rusia a început să investească în infrastructura energetică din Iran, iar Iranul caută să își diversifice piețele de export și să atragă tehnologie rusă pentru dezvoltarea propriului sector energetic.
Moscova este un important furnizor de armament pentru Iran, în special în contextul ridicării parțiale a embargoului ONU asupra vânzărilor de arme către Iran în 2020. Întrucât Iranul dorește să-și modernizeze armata, în special în fața rivalilor regionali precum Israelul și Arabia Saudită, cooperarea în domeniul apărării este așteptată să continue să crească.
Pe termen lung, relațiile ruso-iraniene ar putea fi afectate de eventualele schimbări în politica globală sau de dezvoltările interne din cele două țări. De exemplu, o reconfigurare a relațiilor Iranului cu Occidentul ar putea reduce dependența acestuia de Rusia. Cu toate acestea, în absența unor schimbări majore în geopolitică, este probabil ca aceste relații să continue să se adâncească.
Ofensivă israeliană
Observatorul sirian pentru drepturile omului (OSDO) a indicat că o lovitură israeliană lansată la Damasc asupra unui imobil „frecventat de Gardienii Revoluţiei iranieni şi de membri ai Hezbollah” a provocat moartea a patru persoane. La rândul său, agenţia de presă oficială siriană Sana a anunţat un „atac israelian care a vizat un imobil rezidenţial din districtul Mazzé”, unde se află în special misiuni diplomatice şi birouri ale ONU.
„Israelul a vizat o clădire frecventată de înalţi lideri ai Gardienilor Revoluţiei iranieni (armata ideologică a Republicii Islamice Iran, n.red.) şi de membri ai Hezbollah-ului libanez, precum şi o maşină parcată în faţa clădirii, omorând patru persoane”, a declarat OSDO, un ONG cu sediul la Londra care are o importantă reţea de corespondenţi în Siria.
Miercurea trecută, o lovitură în acelaşi cartier s-a soldat cu mai mulţi morţi, între care ginerele liderului Hezbollah Hassan Nasrallah, ucis pe 27 septembrie la Beirut, potrivit OSDO.
Sute de raiduri
De când a izbucnit războiul civil în 2011, în Siria, Israelul a efectuat sute de raiduri asupra ţării, vizând armata siriană şi grupurile pro-iraniene, în special Hezbollah, desfăşurate în sprijinul forţelor guvernamentale. Gruparea palestinană Hamas, susţinută de Iran, a anunţat anterior că a lansat o salvă de rachete asupra oraşului israelian Tel Aviv.
Conform aceleiaşi agenţii, comandamentul frontului intern al armatei israeliene a comunicat că la Tel Aviv au fost declanşate în cursul dimineţii sirenele de alarmă aeriană.
Oficiali din armata Israelului, citați de mass-media regională, au mai declarat că au trimis în sudul Libanului soldaţi din încă o divizie – a treia angajată în operaţiuni terestre împotriva grupării şiite libaneze Hezbollah, care are de asemenea ca susţinător regimul islamic de la Teheran
„Soldaţi din Diviza 91 au început ieri o activitate operaţională localizată şi ţintită în sudul Libanului”, arată un comunicat al forţelor armate israeliene.
Rachete lansate de Hezbollah au lovit Haifa, al treilea oraş ca mărime din Israel şi un port important la Marea Mediterană. Presa locală a raportat un număr de zece răniţi.
Gruparea libaneză a afirmat că a folosit rachete Fadi 1, ţinta fiind o bază militară situată la sud de localitate.
Militanţii şiiţi au adăugat că au atacat similar şi oraşul Tiberias, la circa 65 de km distanţă, pe ţărmul Mării Galileei.
Spațiu aerian închis
Autorităţile iraniene au anunţat recent anularea zborurilor în toate aeroporturile ţării din cauza unor „constrângeri operaţionale”, a anunţat agenţia de presă oficială Irna, la câteva zile după atacul iranian întreprins recent împotriva Israelului, care a promis că va riposta.
„Din cauza unor constrângeri operaţionale, zborurile de pe aeroporturile ţării vor fi anulate începând cu orele 21:00 seara aceasta (17:30 GMT) duminică, până la orele 06:00 (02:30 GMT) mâine, 7 octombrie”, a declarat Jafar Yazarloo, purtător de cuvânt al Organizaţiei Aviaţiei Civile iraniene.
Iniţial, France Presse anunţase suspendarea zborurilor doar în „unele aeroporturi” ale Iranului.
Iranul a introdus restricţii asupra zborurilor începând de marţi, când a lansat rachete asupra Israelului, într-un atac la care Israelul a jurat că va răspunde.
0 Comentarii