Liderul separatist Igor Smirnov consolideaza "statalitatea" transnistreana

„Transnistria va trece la demarcarea graniţei sale de stat”, a declarat pretinsul ministru adjunct al securităţii statului de la Tiraspol, Valeri Ghebos, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. La finalul unei intalniri cu o delegatie de diplomati si experti ucraineni, oficialul separatist a declarat postului televiziunii publice de la Tiraspol că la frontierele externe ale „statului” vor fi amplasate borne. „În legătură cu punerea în aplicare de către Ucraina a demarcării unilaterale a graniţei sale de stat pe tronsonul transnistrean, ceea ce presupune amplasarea bornelor şi a altor însemne de frontieră, Transnistria îşi reafirmă dorinţa de a face acelaşi lucru la graniţa sa cu Ucraina şi, respectiv, cu Republica Moldova” a afirmat acesta, adăugând că, în prezent, două grupuri de experţi ucraineano-transnistrene se ocupă de stabilirea preliminară a frontierei de stat pe teren şi compară datele din hărţile disponibile cu fotografiile aeriene.
Potrivit reprezentantului Ministerului Securităţii Statului de la Tiraspol, pilonii vor fi instalaţi de-a lungul întregii linii a frontierei, cu excepţia zonei în litigiu – în jur de 10 km între Transnistria şi Ucraina. „Acest tronson va fi marcat după ce se va ajunge la un acord cu partea ucraineană”, a mai spus Ghebos. Bornele şi pilonii sunt vopsiţi în culorile drapelului autoproclamatei Republici Moldoveneşti Nistrene (n.r.- Transnistria), si anume roşu şi verde, pe o parte fiind înfăţişată aşa-zisa „hartă oficiala” a republicii, pe cealaltă, numărul de serie. Lungimea limitelor administrative ale autoproclamatei Republici Nistrene Moldovenesti este de 816 km, si anume 405 km cu Ucraina şi 411 cu restul Republicii Moldova.

Ucraina cotropeste Republica Moldova

„În şase luni vom obţine actul de proprietate asupra teritoriului de circa 7.5 de hectare de sub autostrada Odesa – Reni, în regiunea satului Palanca,” a declarat la randul sau preşedintele comitetului pentru politica externă al Radei Supreme a Ucrainei, Oleg Bilorus, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Potrivit oficialului ucrainean, negocierile avansează foarte greu. “După ce Moldova a primit terenul de lângă Giurgiuleşti, a început să tărăgăneze procedura privind schimbul de terenuri. Totusi, în ultimul timp există progres, drumul care trece prin teritoriul Moldovei, inclusiv prin satul Palanca, a fost cedat Ucrainei. Însă, iarăşi, s-a întâmplat astfel că drumul a fost cedat, dar nu şi pământul de sub drum. Eu am întrebat colegii din Moldova, ar putea exista un drum în aer liber, fără terenul de sub el? Cu sigurantă că nu,” a mai adaugat Bilorus, care a servit timp de 13 ani in calitate de membru al delegatiei ucrainene la negocierile moldo-ucrainene privind problemele teritoriale dintre cele doua state.
Anterior, fostul ministru de Externe de la Kiev, Piotr Porosenko, a declarat la randul sau că Republica Moldova nu şi-a onorat obligaţiunile pe care şi le-a asumat printr-un protocol adiţional la Acordul de frontieră moldo-ucrainean.
Lipsa actului de proprietate asupra teritoriului respectiv nu dă nici o şansă părţii ucrainene să-şi dezvolte autostrada Odesa – Reni, considera oficialii de la Kiev. În acelaşi timp, relateaza mass-media ucraineana, partea moldovenească se bucură de un mare succes intrând în posesia fostului teritoriu ucrainean în regiunea Giurgiuleşti, reconstruind terminalul de pasageri şi mărfuri,  precum şi construirea unei căi ferate Cahul-Giurgiuleşti. În prezent, portul moldovenesc reprezintă o concurenţă pentru cel din Reni, mai relateaza sursa citata.
Segmentul de autostradă Odessa – Reni (partea carosabilă), cu o lungime de 7,7 km, în regiunea localităţii Palanca din Moldova a fost transmis în exploatarea şi sub jurisdicţia Ucrainei conform Protocolului adiţional la Acordul de frontieră dintre Ucraina şi Moldova, semnat la 18 august 1999. Ucraina insistă însă şi asupra transmiterii inclusiv şi a teritoriului de sub această autostradă, în pofida faptului că în Acord se stipulează expres că “segmentul transmis este proprietate a Ucrainei pe teritoriul Republicii Moldova“.

Presiuni ucrainene

Pe fondul intensificarii presiunilor ucrainene la adresa Chisinaului in problema sectorului Palanca, oficialii de la Kiev santajeaza Republica Moldova in privinta rezolvarii definitive a diferendului separatist din regiunea din stanga Nistrului. Transnistria va fi parte a Republicii Moldova, iar Rusia isi va retrage armata, a declarat deputatul ucrainean Leonid Kojara din Partidul Regiunilor, condus de presedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici. Deputatul ucrainean a spus ca fara Ucraina unele negocieri de modificare a statutului regiunii transnistrene sau evacuarea armatei rusesti nu este posibila. “In orice caz, Ucraina respecta acordul de la Istanbul, care prevede retragerea armatei ruse de pe teritoriul Transnistriei”, a declarat Leonid Kojara. “Noi intelegem ca multe vor depinde de alegerile parlamentare din Moldova, care vor fi decisive. Noi ne dorim ca Republica Moldova sa se intareasca in calitate de stat independent. De aceea Ucraina si Rusia trebuie sa contribuie la aceasta. Ucraina nu va impiedica evacuarea armatei rusesti. Noi vom asigura tranzitul, asa cum este prevazut in acord”, a mai spus legislatorul ucrainean, adjunct al sefului Comitetului pentru politica externa din Rada Suprema.
Reamintim ca in primavara anului 2010 presedintele ucrainean, Victor Ianukovici, si cel rus, Dmitri Medvedev, au semnat la Kiev o declaratie prin care Ucraina si Rusia isi doresc solutionarea conflictului transnistrean in formatul 5+2.

Smirnov baga Transnistria in Uniunea Rusia-Belarus

„Republica Moldovenească Nistreană (n.r. – Transnistria) consideră calea urmată de Rusia şi Belarus, ca una dintre cele mai promiţătoare opţiuni pentru iniţierea proceselor de integrare în curs de dezvoltare din CSI” a declarat liderul separatist transnistrean Igor Smirnov, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, în mesajul său de felicitare transmis secretarului de stat al statului Uniunii Rusia – Belarus, Pavel Borodin, cu ocazia zilei acestuia. În scrisoarea sa, liderul transnistrean subliniază că “popoarele Rusiei şi Belarusului sunt împreună secole de istorie, au cultură comună şi viziuni comune pentru dezvoltarea viitoare”. “Prin crearea unui stat unional, punând bazele de procesele de integrare în CSI, Rusia şi Belarus continuă să extindă parteneriatul, atragînd spre cooperare şi alte ţări, prin punerea în aplicare a cooperării interstatale în cadrul Uniunii Vamale, EURASEC şi CSTO”  a mai declarat Smirnov.
El a reamintit că locuitorii din Transnistria „au decis ferm la referendumul în 2006, direcţia strategică de dezvoltare a republicii, împreuna cu Rusia. Ştim că alegerea poporului nostru va fi cu siguranţă realizată, inclusiv prin sprijinul Uniunii Rusia – Belarus”, a concluzionat Igor Smirnov.

Transnistria, baricada rusa

„Rusia nu-si poate retrage armata din Transnistria, asa cum prevede acordul semnat la summit-ul OSCE de la Istanbul, din 1999, deoarece timpurile s-au schimbat” a declarat ambasadorul Federatiei Ruse la Chisinau, Valerii Kuzmin, citat de mass-media locala. „În 1999 erau cu totul alte realităti, iar retragerea trupelor rusesti a devenit imposibilă. Aceasta nu este o ocupatie a teriroriului sau un santaj militar, ci o garantie că acest conflict nu va răbufni din nou”, a adăugat Kuzmin. Declaratia ambasadorului rus este o replică la adresa presedintelui interimar, Mihai Ghimpu, care a făcut o declaratie publica, saptamana trecuta, prin care a cerut, din nou, retragerea imediată, ordonată si completă a trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Solicitarea lui Mihai Ghimpu a fost facută cu ocazia împlinirii a 16 ani de la semnarea acordului moldo-rus de retragere a trupelor din RM. Acordul semnat la 21 octombrie 1994 prevedea retragerea treptată, timp de trei ani, a formatiunilor militare ruse din Transnistria.