Cei mai apropiaţi aliaţi ai Ucrainei au avertizat Uniunea Europeană să nu reia importurile de gaze naturale din Rusia ca parte a unui posibil acord de pace, Estonia numind această perspectivă ”o soluţie proastă din orice punct de vedere”, relatează mass-media internațională. După declanșarea invaziei pe scară a Ucrainei de către Moscova, Uniunea Europeană a înregistrat progrese notabile în diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz, însă eliminarea completă a dependenței de Rusia este un proces în desfășurare.

Avertisment dur

Avertismentul vine după ce mass-media internațională, inclusiv Financial Times, a dezvăluit că oficialii europeni analizează posibilitatea de a restabili fluxurile de gaze ruseşti către Europa pentru a reduce costurile regionale ale energiei. Potrivit surselor citate în raportul publicat pe 30 ianuarie, unii oficiali UE susţin această măsură ca parte a unui eventual acord pentru încheierea războiului din Ucraina.

Estonia, membră NATO şi vecină cu Rusia pe o frontieră de 294 km, a cerut UE să nu se lase din nou dependentă de energia rusă. ”Rusia a demonstrat de mai multe ori că foloseşte energia ca armă, iar întoarcerea la această dependenţă nu este deloc o soluţie bună,” a declarat Kadri Elias-Hindoalla, director în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei, într-un interviu pentru CNBC.

Ea a subliniat că UE trebuie să îşi respecte planul de eliminare treptată a importurilor de combustibili fosili din Rusia până în 2027 şi că Europa ar fi trebuit să înveţe lecţia încă din 2008, când Rusia a invadat Georgia.

”Poziţia noastră este clară: trebuie să maximizăm sancţiunile şi să limităm cât mai mult importurile de energie din Rusia,” a adăugat oficialul estonian.

Nicio legătură

Ministerele de Externe ale Rusiei şi Ucrainei nu au oferit comentarii în legătură cu acest subiect, iar Comisia Europeană a declarat că ”nu face nicio legătură” între reluarea importurilor de gaze şi negocierile de pace pentru Ucraina. ”Când va veni acel moment, discuţiile vor avea loc cu Ucraina, iar noi nu confirmăm nicio conexiune între tranzitul gazului prin Ucraina şi negocierile de pace,” a declarat purtătoarea de cuvânt a UE, Paula Pinho, citată de mass-media regională. Comisia Europeană rămâne angajată în planul său de eliminare treptată a gazului rusesc, adoptând în 2023 al 15-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, mai relatează sursa citată.

Fostul ministru de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a criticat dur ideea de a restabili importurile de gaze ruseşti, numind-o ”una dintre cele mai proaste idei din istoria lumii” şi ”o trădare a victimelor nevinovate ale agresiunii ruse”.

Preşedintele lituanian Gitanas Nausėda a avertizat că, chiar şi în cazul unui acord de pace, poziţia geografică a ţării sale o face vulnerabilă la un conflict extins. Lituania, care are 2,8 milioane de locuitori, se învecinează la vest cu exclava rusă Kaliningrad şi la est cu Belarus, un aliat al Moscovei.

Opoziție poloneză

Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a îndemnat şi el liderii europeni să nu reia fluxurile de gaz rusesc. ”Sper că liderii europeni au învăţat lecţia agresiunii ruseşti împotriva Ucrainei şi că vor lua o decizie clară de a nu redeschide niciodată acest gazoduct,” a declarat Duda într-un interviu pentru BBC.

Declaraţia sa a făcut referire la gazoductul Nord Stream 1, care lega Rusia de Germania prin Marea Baltică, şi care a fost avariat în urma exploziilor din 2022.

Exporturile de gaz rusesc către Europa prin Ucraina au fost complet oprite la începutul anului 2025, marcând sfârşitul dominaţiei energetice a Moscovei asupra regiunii.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat atunci că oprirea tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina reprezintă ”una dintre cele mai mari înfrângeri ale Moscovei” şi a cerut Statelor Unite să furnizeze mai mult gaz Europei.

În replică, Rusia a avertizat că ţările europene vor fi cele mai afectate de această schimbare. Moscova mai poate transporta gaz doar prin gazoductul TurkStream, care alimentează Ungaria, Serbia şi Turcia.

Măsuri suplimentare

Miniștrii de Externe din Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Irlanda, Letonia, Lituania, Norvegia, Polonia, România și Suedia solicită, într-o scrisoare comună, statelor G7 să ia măsuri suplimentare pentru a reduce veniturile obținute de Federația Rusă din vânzarea transportatorilor săi de energie.
‘Cu aceste venituri, Rusia își finanțează agresiunea continuă în Ucraina, în contextul în care o treime din veniturile Rusiei și două treimi din exporturile sale sunt legate de transportatorii de energie’, se arată într-un comunicat al MAE român transmis agenției de presă KARADENIZ-PRESS. Potrivit MAE de la București, cele 12 state ‘au susținut în mod constant adoptarea celor mai dure măsuri restrictive posibile împotriva Rusiei’.
G7 este încurajat astfel să utilizeze plafonul prețului petrolului pentru a se asigura că acesta continuă să servească drept un instrument semnificativ în limitarea fluxurilor de venituri ale Rusiei, să impună sancțiuni suplimentare navelor ‘flotei fantomă’ ale Moscovei și actorilor implicați și să ia în considerare măsuri suplimentare care vizează transportul maritim al exporturilor de origine rusă, a precizat MAE român.
‘Rusia utilizează ‘flota fantomă’ pentru a-și finanța mașinăria de război, iar navele acesteia sunt adesea vechi și în stare precară, prezentând riscuri pentru mediu, siguranța maritimă și securitate în Europa și în apele noastre’, au transmis semnatarii.

Surse alternative

Uniunea Europeană a înregistrat progrese notabile în diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz, însă eliminarea completă a dependenței de Rusia este un proces în desfășurare. După declanșarea conflictului din Ucraina și impunerea de sancțiuni, UE a accelerat dezvoltarea terminalelor pentru importul de GNL (gaz natural lichefiat). S-au intensificat relațiile comerciale cu țări care pot furniza GNL, precum Statele Unite, Qatar și Nigeria, reducând astfel expunerea la gazul rusesc.

S-au realizat investiții majore pentru a construi și moderniza infrastructura de transport al gazului, incluzând noi conducte și facilități de recepție a GNL. Aceste măsuri vizează nu doar diversificarea surselor, ci și asigurarea unor rute de tranzit mai sigure și mai eficiente.

Programe precum REPowerEU au fost lansate pentru a reduce dependența de combustibilii fosili, accentuând tranziția către sursele regenerabile și sporind eficiența energetică.

UE a renegociat contracte pe termen lung și a adoptat politici menite să accelereze tranziția energetică, ceea ce contribuie la scăderea dependenței de gazul rusesc.

Deși pe plan european s-au înregistrat progrese semnificative, gradul de dependență variază de la un stat membru la altul.

Unele țări din Europa de Est, de exemplu, se confruntă în continuare cu un nivel relativ ridicat de dependență de gazul rusesc, comparativ cu alte regiuni ale UE.

Uniunea Europeană a făcut pași importanți spre diversificarea surselor de gaz și reducerea dependenței de Rusia. Cu toate acestea, procesul nu este complet finalizat, iar eforturile de adaptare și investiții în infrastructură și tehnologii alternative vor continua în perioada următoare pentru a asigura o securitate energetică deplină pe termen lung.