De la rusi vine Franta

De la rusi vine Franta

Premierul rus Vladimir Putin a dat "indicatii pretioase" presedintelui sarb Boris Tadici

Premierul rus Vladimir Putin a dat "indicatii pretioase" presedintelui sarb Boris Tadici

„Presedintele” Putin a parasit recent teritoriul ultimului nostru prieten (in conditiile in care Marea Neagra face si tace, efectuand un rapt la baioneta din malurile dobrogene deja  zdrentuite ale lacului turco-rusesc), Serbia, intarziind cu trei ore peste programul oficial. Gurile rele de la Belgrad (a se citi cele pro-Europa) considera ca acele trei ore de amanare a plecarii se datoreaza ultimelor indicatii pe care premierul Federatiei Ruse le-a dat „maestrului” politicii externe, Boris Tadici, presedintele in exercitiu al „fratilor sarbi”. Astfel, intr-o deschidere a la Anatoli Karpov, in ultimele zile Serbia a atacat decisiv in doua dintre directiile „sugerate” de Tarul de la Kremlin: Europa occidentala, reprezentata de reluctanta Franta, pe de o parte, si Orientul Mijlociu, pe de alta parte, cu Kuwaitul petrolifer ca viitor partener in conglomeratul sarbo-rus NIS pe de alta parte.
In ciuda tristului si penalului experiment din Kosovo reprezentat de abonimabila dictatura anti-sarbeasca a lui Bernard Kouchner, prietenul lui Alcatel, sau poate tocmai ca o incercare de catharsis Parisului, acesta din urma s-a infratit iremediabil cu Belgradul, intr-un parteneriat strategic politico-economic care este menit a inviora eforturile Serbiei de aderare la structurile UE. Ca si in cazul celorlalte state „bananiere” din Europa neinstitutionalizata, parteneriatul dintre cele doua entitati, semnat vineri, 8 aprilie curent, desi include cooperarea in mai multe domenii, obliga Serbia sa completeze reformele care o pot face sa se apropie cu mai mult tupeu de normele UE, atat de incriminate de rebelele Irlanda, Grecia etc., dar si pe la colturi de majoritatea fermierilor francezi, spanioli si nu numai. In schimb, Tadici are aerul ca pretinde, prin propriile sale puteri, de la Paris,  sprijin neconditionat in a obtine nu doar statutul de candidat la accederea in UE, ci insasi stabilirea unui calendar ferm al negocierilor de aderare cu gulerele cenusii de la Bruxelles. Cu cuvintele sale, presedintele Tadici a explicat presei ca „Parteneriatul strategic include cooperarea in domeniul integrarii europene, modernizarea, administrarea si pregatirea personalului din institutiile de stat [sarbesti], precum si in domeniul militar.” Cooperare in domeniul militar, cand vorbim despre Belgrad si Paris, suna, vorba lui Petre Roman, ca dracu’, pentru ca nu stiu altii cum sunt, dar eu, cand ma gandesc cum zburau bombardierele Mirage deasupra tarii cneazului erou Lazar, intru cucerirea de catre NATO a primului stat ilegal de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, inclin sa cred ca Franta are de vanzare oarece sisteme anti-aeriene pret-a-porter de vanzare si trebuie sa le vanda cuiva, brusc.  Mai mult, presedintele Tadici a tinut sa mentioneze ca vizita sa in Franta a fost un prilej de a reinnoi veche prietenie si alianta cu Franta. Amaraciunea pentru poporul sarb ar putea veni, mai departe, din faptul ca presedintele Frantei, alogenul Nikolai Sarkozy, se pretinde, dupa intalnirea de saptamana trecuta, drept principalul sustinator al integrarii europene a Serbiei: „Franta sprijina fara rezerve perspectiva europeana a Serbiei, in vreme ce Serbia nu are un avocat mai bun decat Franta intru promovarea integrarii sale in UE.” Daca in cazurile celorlalte noi membre ale UE accentul negocierilor s-a pus pe indeplinirea reformelor economice si monetare care sa se alature aquissului comunitar, la Paris, Sarkozy a readus in discutie marota arestarii lui Ratko Mladici si Goran Hadzici, ultimii soldati de pe lista hapsana a lui tante Haga nevanduti inca de Belgrad pentru margelele de sticla ale colonialistilor de la Bruxelles. De ce se insista pentru prinderea celor doi atat de mult intr-o discutie despre aderarea unui stat la UE? De ce sunt atat de speriate cancelariile europene de aflarea in libertate a doi soldati pensionari si in special Parisul? Cat si ce cunosc Goran Hadzici si Ratko Mladici despre matrapazlacurile efectuate in mandatele detinute de oficialii europeni pe teritoriul fostei Iugoslavii? In episodul urmator.

Share our work
Putin Presedinte! Al Serbiei…

Putin Presedinte! Al Serbiei…

Purin face ordine in Serbia

Oremierul rus Putin face ordine in Serbia

In dulcele stil clasic implementat la Moscova odata cu revolutia socialista, Vladimir Putin a fost primit la Belgrad cu onoruri militare si cu o exagerata evlavie, ca un salvator al natiei. Televiziunea de stat a Federatiei Ruse a dat „vina” pe gazdele sarbe, precizand ca onorurile militare, desi nu fac parte din protocolul aplicat in cazul unei vizite de stat, i s-au acordat premierului rus intrucat sosirea sa la Belgrad este considerata un eveniment de o insemnatate speciala. De asemenea, ziarele si agentiile de presa din ambele state, in afara de prezentarea agendei vizitei, n-au omis sa spuna ca Putin este „foarte iubit” la Belgrad. In timpul unui meci amical de fotbal dintre echipele de tineret Steaua Rosie Belgrad si Zenit St. Petersburg la care a participat, Vladimir Putin a fost ovationat ca un star de cei 20,000 de spectatori, care i-au cantat Kalinka oaspetelui de onoare rus.

Rossiyskaya Gazeta a publicat un articol intitulat „O uniune de intelegere nationala” ca vizita lui Putin in Serbia „confirma legaturile stranse cu cel mai apropiat aliat” si aminteste ca portretul premierului rus era pretutindeni afisat in Belgrad, ca posturile TV sarbesti isi incepeau buletinele de stiri cu noutati despre vizita premierului rus, care, mai mult, a fost intampinat la Parlament de sute de demonstranti care fluturau steagurile celor doua tari si portretul lui Vladimir Putin. Ce mai, un intreg circ – si nu orice fel de circ, ci de stat.

Acum, faptele:

1.Vizita premierului Putin era necesara pentru popularitatea lui Boris Tadici in randurile sarbilor, care s-au panicat cand au auzit ca guvernul turc ezita in privinta sprijinirii proiectului South Stream, intrucat sarbii doresc sa fie parte din South Stream si nu ascund acest lucru.
2.In perspectiva aderarii Serbiei la UE, cei doi lideri, presedintele Tadici si premierul Putin, s-au pus de acord asupra faptului ca „nu exista limite in cooperarea economica dintre cele doua state”, cu siguranta Belgradul urmand sa devina, alaturi de Roma si Berlin, un nou aliat al Moscovei la UE.
3.Daca in Slovenia, pe 22 martie curent, discutiile lui Putin cu autoritatile de la Liublijana s-au axat pe chestiuni comerciale si economice, la Belgrad, principalele teme de discutii s-au referit la chestiuni de politica internationala, Tadici declarand jurnalistilor ca nu exista diferende privind temele internationale actuale intre cele doua state, in special datorita importantei pe care Belgradul o acorda pozitiei Moscovei asupra respectarii suveranitatii si integritatii Serbiei in regiunea Kosovo&Metohija, neomitand sa-si laude oaspetele pentru contributia esentiala in acest caz.
4.Tadici si-a exprimat recunostinta fata de Putin pentru angajarea Serbiei in planurile energetice ale Rusiei si fata de imprumutul de 800 de milioane de dolari acordat Belgradului de catre Moscova „in timpul recesiunii economice”.
5.Putin, din nou, si-a luat in serios rolul de presedinte neoficial al Gazprom, prezentand gazdelor calendarul de investitii ale gigantului energetic rus in Naftohaz Industrije Srbije, respectiv de inca 500 de milioane de dolari in anul 2011, dupa cele 250 de milioane investite deja.
6.Tadici a castigat sprijinul lui Vladimir Putin in privinta eforturilor pe care ONU trebuie sa le faca pentru elucidarea acuzatiilor de trafic de organe la care sunt supusi mai multi oficiali albanezi kosovari de la Pristina.

Concluzie: Cu noile masuri de reformare incepute de Dmitri Medvedev la Moscova, popularitatea premierului Putin scade. Insa, daca ar pierde viitoarele alegeri din Rusia, Putin ar putea sa se multumeasca cu presedintia Serbiei, unde ar castiga alegerile en fanfare din primul tur, atat pare de iubit de fratii slavi mai mici din dreapta Dunarii.

Share our work
EULEX si TPI joacă „alba-neagra” cu penalii kosovari (II)

EULEX si TPI joacă „alba-neagra” cu penalii kosovari (II)

Liderul separatist kosovar Hashim Thaci pierde sprijinul UE

Liderul separatist kosovar Hashim Thaci pierde sprijinul UE

Aceeasi vajnici reprezentanti ai EULEX au facut recent un numar de 8 arestari intr-un mod la fel de pripit ca si in cazul lui Fatmir Litmaj in zona Prizren. Arestatii sunt acuzati de aceleasi crime ca si fostul lor lider terorist. Unul dintre cei opt a fost arestat in afara tarii, conform EULEX, adica la Belgrad, potrivit siteului ziarului sarbesc Politika. Interesant este ca la aceasta operatiune au participat, pentru asigurarea securitatii, forte speciale de politie kosovare. Arestarile, potrivit purtatorului de cuvant EULEX, Nicholas Hawton, au fost efectuate in baza unui mandat de cercetare emis de un judecator de la tribunalul din Pristina, in baza unor suspiciuni bine intemeiate de acte de ucidere, tortura si alte atrocitati asupra unui numar de civili albanezi si sarbi intr-un centru de detentie din Kosovo, comise in 1999. Cel mai insemnat nume dintre cele opt este cel al sefului politiei din regiunea Prizren, Nexhmi Krasniqi, in vreme ce 5 dintre ceilalti sapte sunt suspectati ca ar fi comis violente si in timpul manifestatiilor anti-sarbesti din martie 2004. Desi numele acestora au fost puse de catre justitia de la Belgrad la dispozitia EULEX de mai bine de 5 ani, de-abia acum aceste persoane, care, printre altele sunt cunoscute ca fiind cele care au incendiat Biserica Bogorodica Ljeviska din Prizren, sunt supuse anchetei declansate in zilele trecute cu o celeritate cel putin suspecta. Sursele Karadeniz Press din Pristina sustin ca, in fapt, la presiunea partenerilor occidentali, premierul kosovar Hashim Thaci a renuntat la relatiile de colaborare dintre gasca lui si cea a lui Fatmir Limaj. De altfel, toti cei arestati pana pe 20 martie curent fac parte din anturajul imediat al fostului ministru kosovar al Transporturilor. Asistam, astfel, la o prelungire, pe de o parte, a mandatului de incredere pe care UE il acorda premierului Thaci, in conditii mai mult decat grele, aparent. Pe de alta parte, EULEX trebuie sa dovedeasca Parlamentului European ca actiunile sale necesita un personal mai numeros, deci mai multi bani. Cati dintre acesti bani se vor transforma intr-un para-ndarat balcanic si catre cine se vor indrepta noile actiuni ale EULEX odata cu suplimentarea de fonduri si personal, ramane de vazut. Cert este ca, la momentul actual, cele doua factiuni din PDK au pornit un razboi mut, pentru influenta la curtile Europei si ajutoare materiale care, inca o data, dovedeste impotenta lor de a conduce un asa-zis stat in care, oricum, nu sunt vioara intai.

Tavalugul Marty si amenintarea fantomei sarbesti

Pozitia premierului Hashim Thaci fata de fostul camarad Limaj s-a modificat odata cu prezentarea raportului Marty, in care elvetianul europarlamentar prezinta o serie de dovezi privitoare la traficul de organe umane organizat de catre KLA intre 1999 si 2007. Daca la inceput Dick Marty a fost amenintat cu tararea in tribunal pentru acuzatii mincinoase, vehementa Pristinei s-a domolit odata cu invocarea de catre europarlamentar a imunitatii juridice de care se bucura  acesta. Necunoasterea legislatiei europene, pe de o parte, si dorinta de a brava in fata albanezilor kosovari, pe de alta parte, sunt cele doua neajunsuri ale premierului Thaci. Din nou, declaratiile sale au fost luate in ras de Europa, iar mesajul a fost limpede: distanta de la Bruxelles la Pristina este mai mica decat cea de la Pristina la Washington. Amenintarile lui Thaci la adresa lui Dick Marty au fost facute si cu un scop mult mai pervers, acela de a arata albanezilor kosovari ca Marty e atat de fricos, incat se ascunde in spatele imunitatii, la fel cum si unul dintre oamenii lui, Fatmir Limaj, o face. Si, daca asupra lui Marty guvernul de la Pristina nu are nici o putere, pe liderul factiunii radicale si pro-europene, Limaj, cu ajutorul EULEX si cu largul concurs al TPI, premierul Thaci l-a somat oficial sa renunte la imunitate. Numai ca imunitatea lui Marty il apara de un proces de calomnie, pe cand imunitatea lui Limaj il ferea pe acesta din urma de un proces de crime de razboi. Diferenta de istorie personala dintre cei doi reprezinta, de fapt, la alta scara, diferenta de maturitate politica dintre noul asa-zis stat kosovar si UE. Situatie din care nu poate iesi decat un singur castigator, pe numele lui de capitala, Belgradul.

Share our work
EULEX si TPI joaca „alba-neagra” cu penalii kosovari (I)

EULEX si TPI joaca „alba-neagra” cu penalii kosovari (I)

Premierul rus Vladimir Putin debarca la Belgrad

Premierul rus Vladimir Putin debarca la Belgrad

Pe 23 martie curent, premierul Putin al Rusiei se va afla la Belgrad. Agenda oficiala nu este un  secret pentru nimeni, insa cea din spatele declaratiilor este cu atat mai interesanta, cu cat vizita se desfasoara intr-un moment nu tocmai linistit al comunitatii internationale, principala cauza de neliniste fiind actiunea „umanitara” a catorva state NATO impotriva Libiei. Daca petrolul libian face cu ochiul Canadei, SUA, Marii Britanii si, nu in ultimul rand, Frantei, de cealalta parte, in grupul non-interventionistilor, se afla principalii partizani ai South Stream, respectiv Federatia Rusa, Germania, Romania si Bulgaria, ca sa ne referim doar la statele care privesc direct punctul nostru de interes, id est bazinul Marii Negre. Intrucat Serbia este principalul partener energetic non-UE al Federatiei Ruse, si invitata de onoare in proiectul South Stream, este lesne de inteles declansarea, de catre organismele UE, a unor masuri  care, la prima vedere, se bat cap in cap.

Gaselnita diplomatica

Incercarea de delimitare dintre EULEX si Tribunalul Penal International de la Haga este ultima gaselnita a lui Tante Europa in eforturile sale burlesti de a cumpara bunavointa Belgradului, in lumina vizitei lui Vladimir Putin. Astfel, fostul ministru kosovar al transporturilor, Fatmir Limaj, s-a predat Politiei EULEX in acest weekend, declarand ca este mandru ca a luat parte la razboi, dar si la construirea noului stat kosovar dupa terminarea ostilitatilor. Ce cauta Limaj la EULEX? Ei bine, s-a dus la politistii europeni ca sa raspunda la acuzele de care tocmai fusese exonerat de catre TPI. Ca arestarea sa a survenit altora, efectuate de EULEX la Prizren, poate fi explicatia pe care toata lumea o cauta: adica ceilalti arestati pentru crime de razboi de vajnica Politie EULEX l-au indicat pe fostul comandant KLA ca responsabil pentru atrocitatile comise de ei. Numai ca dupa doua ore de discutii, Fatmir Limaj a fost eliberat, la momentul iesirii din sediul EULEX declarand ca a raspuns citatiei si ca cercetarile vor continua. Acestea sunt faptele. In spatele usilor inchise, Tante Europa incearca aburirea Belgradului cu o smecherie tipic balcanica: „Iata ce rai suntem noi cu cei care au masacrat sarbi – desi  o instanta superioara noua, Tribunalul Penal International de la Haga, l-a judecat si achitat pe Fatmir Limaj, noi ne folosim de o gaselnita penibila, care statueaza ca procuratura locala din Kosovo, adica EULEX, are permisiunea de a mai cerceta crimele comise de Limaj si acolitii sai in lagarul de la Klecka”.

Pacea de la Moscova, via South Stream

Drept raspuns la acest demers jenant, care nu va duce la nici un rezultat, Belgradul a declarat plin de diplomatie ca „intampina cu bucurie eforturile EULEX de investigare a crimelor de razboi comise asupra non-albanezilor, precizand ca ultimele actiuni ale EULEX sunt dovada vie a bunei cooperari dintre organismul european si procurorii belgradeni”. Cu alte cuvinte, este fericit ca un bebe mic care-si face siesta, dar precizeaza ca si-a schimbat singur scutecul si si-a cumparat babetica din alocatia proprie.
De ce bate EULEX cuie in talpa TPI? De ce tace TPI la aceasta jenanta actiune, care-i stirbeste insasi autoritatea? De frica. Frica de un Belgrad prea apropiat de o Moscova tot mai prudenta si mai matura pe plan international, ale carei eforturi diplomatice de prim rang se concentreaza azi, intr-un moment in care sacalii petrolului fac spume la gura propovaduind umanitarismul atacurilor asupra Libiei, pe crearea unui South Stream eminamente slav, desi cu participari colaterale de conjunctura geografica.
Ideea ca omnipotentul premier rus poate coaliza pansalvismul balcanic intr-un proiect energetic pentru care, ca un mercenar diplomatic veritabil, cancelarul Merkel a facut un turneu de promovare balcanic aproape la fel de rapid ca Blitzkriegul din zorii ultimului Razboi Mondial, nu poate surade saracilor de la masa UE neinvitati (inca) la festinul South Stream, dar deosebit de numerosi in cadrul EULEX. Insa, conform bunelor politici promovate inca de pe vremea cancelarului Bismark si a lui Petru cel Mare, vocile sarmanilor, oricat de numeroase si vehemente ar fi ele, nu conteaza. Pentru Belgrad, insa, miza este una uriasa. Este un moment care, bine gestionat, poate aduce Serbia la rangul de super-putere in Balcani si Europa Centrala, asa cum si-a declarat public dorinta premierul Putin. Statut care i-ar conferi pozitie de impunere la masa acoperita cu brocart verde a batranei Europe.

Share our work

Complicii penali ai UE…

Hashim Thaci, "amantul" geopolitic al secretarelor de Stat ale SUA

Hashim Thaci, "amantul" geopolitic al secretarelor de Stat ale SUA

…Si ai SUA din sudul Serbiei se pregatesc de noi alegeri, într-un spatiu cu pretentii de stat: Kosovo. Momentul este cum nu se poate mai prielnic pentru cel putin doua scenarii. Pana sa ajungem acolo, se pare ca tandemul Thaçi-Limaj nu doar ca nu mai beneficiaza de sprijinul comunitatii internationale, dar are  probleme mult mai mari. Scandalul provocat de dezvaluirile Carlei del Ponte, endorsate de faimosul, deja, europarlamentar si Raportor Special al UE Dick Marty, cu privire la activitatile criminale ale „premierului” Hasim Thaçi si ministrului Fatmir Limaj, a aparut în pragul alegerilor dintr-un Kosovo saracit si în pragul colapsului.
Privit din acest unghi, momentul e ales perfect: ochii tuturor sunt atintiti asupra Tunisiei, Egiptului si altor state cu conducere autoritarista din evantaiul de influenta al UE, pe de o parte, si al SUA, pe de alta parte. Asa încat plecarea de la putere a guvernantilor kosovari, acuztati de coruptie din toate partile, dar mai ales de catre cei mai îndrituiti sa o faca – reprezentantii EULEX, s-ar încadra intr-un curent generalist si ar deveni o stire de pagina 5, asa cum s-a întamplat cu invazia SUA în Panama petrecuta în timpul evenimentelor din decembrie 1989 din Romania.
De asemenea, mesajul Europei catre duetul Thaçi-Limaj pare limpede: nu ne amestecam în alegeri (a se citi „nu va sprijinim”), dar, chiar daca veti castiga, nu veti mai ramane la putere, ne vom asigura ca acest lucru sa nu se mai întample, prin crearea unui scandal de proportii.

Sex, politica si rinichi

Lupta pentru sferele de influenta dintre UE si „aliatii” americani are în Kosovo un exemplu pe cat de minuscul, pe atat de cinic. Se stie ca la conducerea Kosovo sunt mai multe personaje agreate excesiv de Washington, însa Hasim Thaçi este primus inter pares. La Casa Alba este din nou un democrat si, mai  mult decat atat, secretarul de stat al SUA însasi este sotia anteriorului locatar democrat de pe Bulevardul Pennsylvania nr. 1600. Bunele, traditionalele relatii (unii ar spune indecente) dintre femeile-secretar de stat democrate, trecute bine de a doua tinerete, si „luptatorul” Thaçi par smulse cu forcepsul dintr-un cadru de moralitate pe care puritanii de la Westminster Abbey si de la Brandenburg Thor îl ignora cu un suras jenat în cazul lui Berlusconi. Pentru barfitele afaceri amoros-politice ale lui Thaçi, însa, miza este uriasa. Este usor de imaginat ca o stire (sustinute cu imagini aparuta pe vreun site aiurea din lume, fie el si „wikileaks”) despre liderul KLA si Madeleine Allbright sau „prospatura” Hillary Clinton ar face nu doar deliciului publicului, ci ar crea si o serioasa problema de imagine pentru democratia pacificatoare de pe malul stang al Potomacului.
Nu în ultimul rand, marota traficului de organe (extirpate cu forta de la ofiteri si civili sarbi, dar, mai ales, si de la civilii de origine albaneza cu presupuse orientari pro-Belgrad) desfasurat sub atenta îndrumare a premierului Thaçi înainte de instaurarea controlului efectiv al ONU în regiune, id est sub obladuirea Unchiului Sam, este piatra unghiulara a spectacolului pe care maestrii de ceremonii ai UE sunt gata sa-l puna în scena. În acest scop, se utilizeaza într-un mod genial, aproape machiavelic, memoriile fostului procuror sef al Tribunalului Penal International pentru Iugoslavia, Carla del Ponte, pe de o parte, si Raportul lui Dick Marty, pe de alta parte. Faptul ca cei doi elvetieni expun aceeasi parere în contexte diferite, unul sa-i spunem literar, iar cel de-al doilea cat se poate de oficial, nu poate decat sa întareasca posibilitatea ca actele criminale ale guvernantilor ad-hoc de la Pristina sa ajunga a fi cat mai curand incriminate formal de acelasi Tribunal Penal amintit mai sus. Hasim Thaçi nu poate emite pretentia de a fi tratat ca un egal al celor doi, nu se poate apara decat prin modul în care a ajuns la putere si si-a declarat independenta: coruptie si santaj. Este clar ca dovezile exista. Neutra Elvetie nu-si permite o provocare de asemenea factura, trimitand în linia întai a unui scandal politic european doi reprezentanti marcanti, care i-au adus beneficii de imagine considerabile, neînarmati cu cel mai serios arsenal argumentativ. Pe de alta parte, este un loc comun faptul ca organizatia terorista kosovara, KLA, condusa, printre altii, de omniprezentul Hasim Thaçi, s-a înfiintat cu complicitatea indulgentei administratii federale elvetiene. Desi tardiva, poate fi o încercare de catharsis a guvernului de la Berna, cu rezultate distinct benefice.

Recesiunea dominatiei SUA în UE

Complexitatea fenomenului kosovar ce va sa urmeze în perioada proxima rezida în situatia geopolitica de facto. Kosovo nu mai reprezinta o prioritate pentru Casa Alba. Iar acest lucru se petrece într-un moment în care Europa este divizata între sustinatorii politicii americane, atat ca aspect general, cat si în privinta Kosovo, în particular, si o tabara antagonista, care doreste sa-si impuna propriile principii, de sorginte pur europeana, în locul celor dictae de la Washington. Din aceasta grupare clasic europeana face parte, printre altii, si raportorul special Dick Marty, care s-a impus în trecut prin  demantelarea operatiunii „închisorile CIA”. Daca la momentul martie 2011 gruparea  europenilor clasici pare mai slab cotata în ansamblul de forte, este numai pentru ca partizanii politicilor americane în Europa sunt mai vocali, dar cu siguranta ideile lor sunt personale, manate de diverse targuieli si interese obscure. În vreme ce reprezentantii vechii Europe au opinii care transced granitele statelor UE si, mai presus de orice, se bucura de sprijin nemijlocit din partea institutiilor majore ale UE, ai caror functionari se vor fi saturat sa ia în calcul opinia unui tert. Cauzele acestui nou dorit status-quo au radacini exclusiv kosovare – guvernantii de la Pristina, indiferent de pacatele, capitale sau nu, pe care le-au comis pana acum, au aratat unei Europe care-si ia rolul în serios în regiune un chip de adolescent imberb caruia i se poate ierta totul doar pentru ca este pretinsul nepot favorit al Unchiului Sam. Aroganta care a fost permisa pana la un moment dat: acela in care UE a decis sa accepte realitatea: aceea ca nepotul favorit minte, este incompetent si n-are nimic în cap. (va urma)

Share our work