INVESTIGAȚIE// Baștanii ambulanțelor

INVESTIGAȚIE// Baștanii ambulanțelor

Fostul premier al R. Moldova, Pavel Filip, la recepția primului lot de ambulanțe din Turcia, 27 noiembrie 2018.

● Cetățenii R. Moldova vor avea de restituit un împrumut de 12 milioane de euro de la Banca Mondială în urma unui contract cu iz politic pentru livrare de 168 de ambulanțe asamblate în Turcia de companii obscure conectate la partidul AKP al președintelui turc Recep Erdogan.  

● Bugetul licitației a fost majorat după ce au fost introduse în caietul de sarcini ambulanțe cu tracțiune 4×4 și o cantitate exagerată de consumabile de calitate proastă în valoare de circa 2 milioane de lei. 

● Licitația a fost declanșată la trei săptămâni după deportarea ilegală a șapte profesori turci din R. Moldova în septembrie 2018.

Guvernul R. Moldova a semnat, la 12 iulie 2018, un Acord de Împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB), în valoare de 12 milioane de euro, pentru procurarea unui lot de 168 de ambulanțe pentru Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP). În baza acestui credit urmau să fie achiziționate 133 de ambulanțe de tip B (ambulanțe de prim-ajutor) și 35 de ambulanțe C (ambulanțe pentru terapie intensivă). Mașinile trebuiau procurate în baza unei licitații internaționale, în conformitate cu standardele de procurări ale CEB.

CNAMUP a estimat că sistemul de sănătate are nevoie de 450 de ambulanțe. Până atunci, pentru modernizarea parcului de autosanitare, în 2018, Guvernul a alocat 51 de milioane de lei din buget pentru procurarea a 69 de ambulanțe de producție rusească „Sobol” (B). Ulterior, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, executivul a alocat alte 55 de milioane de lei pentru achiziționarea a 36 de ambulanțe „Mercedes” (B).

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, la indicația Guvernului  Pavel Flip, a format la 13 martie 2018 un grup de lucru pentru elaborarea caietului de sarcini pentru achiziția lotului de ambulanțe. După ce au fost elaborate specificațiile tehnice, Centrul de Achiziții și Procurări Centralizate în Sănătate (CAPCS) s-a ocupat de organizarea licitației.

Numai că, după realizarea caietului de sarcini, directorul CAPCS, Ion Antoci, și directorul CNAMUP, Boris Golovin, ar fi introdus alte date tehnice față de cele aprobate de grupul de lucru al Ministerului Sănătății, conform unui raport al fostului secretar de Stat, Boris Gîlca.

Cele două instituții, precizează Gîlca, au solicitat ambulanțe cu motor Diesel și tracțiune (tracțiune integrală), 4×4. Acest fapt a dus, în opinia fostului secretar de stat, la creșterea bugetului pentru licitație. Grupul de lucru format de minister solicitase ambulanțe cu motor pe benzină, cu tracțiune 4×2, pentru a reduce costurile.

Într-un final, după modificările introduse de Antoci și Golovin, s-a stabilit că CNAMUP are nevoie de 43 de ambulanțe B 1 4×4; 90 de ambulanțe B2 4×2; 5 ambulanțe C1 4×4 și 30 de ambulanțe C2 4×2.

În același timp, caietul de sarcini prevedea o cantitate exagerată de consumabile și echipament medical minor. O echipă a Ministerului Sănătății a făcut un calcul al materialelor incluse suplimentar în caietul de sarcini și a stabilit că, într-adevăr, consumabilele au crescut considerabil prețul ambulanțelor.

Suma estimativă minimă cu care a fost majorat, artificial și neargumentat, costul total al contractului este de 1.995.784 de lei, potrivit unui demers al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale către Centrul Național Anticorupție.

„Mi s-a părut o glumă la început la cât ar putea să tragă niște seringi, niște fluturași din tifon și de bumbac. Au ajuns la aproape 2 milioane de lei”, a precizat fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco.

La rândul său, directorul CNAMUP, Boris Golovin, ne-a declarat că achiziția celor 168 de ambulanțe ar fi doar competența CAPCS și că instituția pe care o administrează nu ar avea nimic în comun cu această licitație. „Tot ce ține de procurări, [adresați-vă] la ei. Noi primim deja marfa”.

Directorul CNAMUP a refuzat să vorbească despre observațiile fostului secretar de stat Gîlca pentru că l-am fi contactat „la telefonul său personal”. El ne-a invitat să îi trimitem o scrisoare oficială și el ne va răspunde, „dacă va găsi de cuviință”.

Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au expediat în mai multe rânduri întrebările adresate lui Boris Golovin, însă fie că acestea, mai întâi, nu ar ajuns la responsabilul de comunicare cu presa din cauza nu funcționează poșta electronică a instituției, fie că ar trebui să mai așteptăm.

Din nouă companii, și-au depus oferta doar două turcești

Licitația pentru procurarea ambulanțelor a fost organizată de CAPCS. Anunțul a fost publicat în Jurnalul Oficial al UE pentru licitații. Ca rezultat, și-au manifestat interesul opt companii – DAAC-Auto SRL (Republica Moldova); On’s Industry Germany E.k. (Germania), Bergadana Advanced car solutions (Spania); Auto-Form Spolka z Ograniczona Odpowiedzianalnoscia i wspolnik Spolka Komandytowa (Polonia); Das Ozel Saglik Ambulans (Turcia); Avtospetsprom Ltd (Ucraina); AMZ-Kutno S.A. (Polonia); Eyecon Medical SRL (Republica Moldova); EMS Mobil Sistemler AS (Turcia).

În pofida numărului important de companii interesate, și-au trimis ofertele până la data-limită – 24 septembrie 2018 – doar Das Ozel Saglik Ambulans (Turcia) și EMS Mobil Sistemler (Turcia). CAPCS a respins oferta celei din urmă din cauză că a fost trimisă peste termenul-limită stabilit, 24 septembrie 2018, ora 14:00.

„De fapt, oferta a fost trimisă cu o întârziere de doar zece minute”, ne-a declarat fosta ministră Nemerenco.

Conform bazei internaționale de date Orbis, consultată de reporterii CIJM, compania EMS Mobil Sistemler se bucură de rezultate financiare și un număr de angajați net superior Das Ambulans. Contactați de către reporterii CIJM, reprezentații EMS Mobil Sistemler ne-au declarat că, la acel moment, responsabilii pentru licitație în Moldova au suspectat o „tentativă de fraudare”.

„Zvonul a fost atunci că licitația din R. Moldova a fost trucată. Cel puțin, așa s-a vorbit la noi în firmă, nu știu mai multe detalii. Și pe noi ne-a surprins decizia din R. Moldova”, ne-a spus telefonic un reprezentant al companiei oferta căreia a fost respinsă.

EMS Sistemler este o societate de reputație internațională care operează în Turcia, Germania, Emiratele Arabe Unite și SUA. Compania a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri de circa 36 de milioane de dolari conform documentelor consultate de reporterii CIJM.

Cu toate acestea, contractul a fost câștigat de compania Das Ambulans și Gizerler, dealerul Ford din orașul Adana.

Salvări de campanie

Aceste 168 de ambulanțe sunt al doilea lot de autosanitare achiziționate de la Das Ambulans. Primul lot au fost cele 36 de Mercedesuri luate în campania electorală pentru alegerile parlamentare din februarie 2019.

Ex-premierul Pavel Filip verifică interiorul ambulanțelor cumpărate de la Das Ambulans, Adana, Turcia

Prezentate cu mare pompă în Piața Marii Adunări Naționale, în noiembrie 2018, Mercedesurile asamblate de Das Ambulans au multe probleme tehnice în special la sistemul de electricitate, probleme semnalate în mai multe rânduri producătorului.

„Aceste mașini au fost pur și simplu reutilate pe baza unor caroserii standard. Saloanele de microbuze de marfă au fost reutilate în compartimente pentru pacienți, gen ambulanțe. În consecință, la unele mașini a ieșit din funcțiune partea electrică, sistemul de încălzire a salonului sau cel de aer condiționat. În unele ambulanțe, echipamentele instalate în salon cădeau din mers”, a subliniat Boris Gîlca.

Reprezentantul Das Ambulans în Moldova, Victor Maxim, a recunoscut problemele tehnice, doar că „toate au fost înlăturate”. „Au venit chiar reprezentanți din Turcia, nu o singură dată, ci de vreo trei–patru ori. Aceste probleme ne ajută să adaptăm serviciile noastre la condițiile din R. Moldova.”

În asemenea condiții, la 16 aprilie 2019, Das Ambulans a semnat contractul cu CAPCS și CNAMUP. Potrivit documentelor intrate în posesia Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM), acționarul majoritar al DAS Ambulans este Ibrahim Dolek, cetățean turc. Ca obiect de activitate, societatea acestuia oferă servicii de transport, încărcare, depozitare și, în cele din urmă, de ambulanță. Potrivit bazei de date Orbis, Das Ambulans a fost înființată în 2011, dar și acum site-ul său este în construcție.

De cealaltă parte, Victor Maxim, referindu-se la experiența Das Ambulans în asamblarea ambulanțelor, a spus că firma produce asemenea vehicule „de peste 50 de ani”.

Conexiunile cu partidul președintelui Erdogan

Proprietarul firmei Das Ambulans, Dolek, a candidat în 2015 la un fotoliu de deputat în parlamentul turc în provincia Adana din partea AKP-ului, dar nu a fost ales. Același lucru s-a întâmplat și în 2018. Pe pagina sa de Facebook, în noiembrie 2018, Dolek se mândrea că societatea sa a început să introducă ambulanțe „pe piața europeană”, în R. Moldova, distribuind o știre publicată de Publika TV.

Ibrahim Dolek, patronul Das Ambulans

Pe contul său de Twitter, Dolek se prezintă în calitate de om politic din partea AKP în regiunea Adana din sudul Turciei.

Toată afacerea s-ar fi făcut cu intermedierea consulului onorific al R. Moldova la Bursa, Serkan Yazici. Ca și Ibrahim Dolek, patronul firmei câștigătoare a licitației pentru livrarea de ambulanțe în Moldova, Serkan Yazici este un fervent activist politic din partea AKP și apare pe paginile sale de pe rețelele de socializare și în diverse ipostaze alături de președintele Recep Erdogan. Prin urmare, Dolek și Yazici sunt colegi de partid în AKP.

Yazici are o relație apropiată cu fostul ministrul al Economiei în guvernul Filip, Chiril Gaburici. Pe 6 octombrie 2018, acesta a fost prezent pe șantierul unde se construiește Arena Chișinău și s-a pozat cu Gaburici.

Cu o zi înainte, pe 5 octombrie 2018, fostul ministrul Afacerilor Externe din cabinetul Filip, Tudor Ulianovschi, l-a premiat pe Yazici pentru activitatea sa de dezvoltare a relațiilor turco-moldovenești.

Conform biografiei sale, Yazici a candidat la postul de primar al districtului Marmaris din provincia Mugla la alegerilor locale din 31 martie 2019 din partea AKP-ului lui Erdogan, dar a pierdut.

Consulul Onorific al Republicii Moldova la Bursa, Serkan Yazici, alături de foștii miniștri Ulianovschi și Gaburici

Yazici a declarat pentru Centrul de Investigații Jurnalistice că nu știe nimic despre contractul privind livrarea de ambulanțe. „Este prima dată când aud de el [de contract]”, ne-a spus el. Și reprezentantul Das Ambulans, Victor Maxim, a infirmat faptul că afacerea ar fi fost intermediată de Yazici.

Asamblare „artizanală” la Adana

La două luni de la semnarea contractului cu autoritățile moldovenești, Das Ambulans a pregătit două modele de ambulanță – de tip B și C – pentru a fi verificate de grup de experți din Moldova. Modele au fost examinate la 27–29 iunie 2019 de către secretarul general de Stat la Ministerul Sănătății, Muncii, Protecției Sociale, Boris Gîlca, șeful Catedrei Urgențe Medicale a Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Gheorghe Ciobanu, un angajat al aceleiași catedre, Sergiu Moșneguțu, un consultant juridic al CAPCS, Sergiu Baltă, și șeful Departamentului auto al CNAMUP, Ion Sert.

Atelierul Das Ambulans din Adana. „Asamblarea ambulanțelor are loc în condiții artizanale”, ne-a relatat fostul secretar de stat, Boris Gîlca

Grupul de experți a verificat mai întâi echipamentul medical care urma să intre în dotarea autosanitarelor. Conform aceluiași raport prezentat de fostul secretar de Stat, Boris Gîlca, 74% din echipament era de producție turcească, iar restul 24% – de producție chineză. Doar câte un echipament din listă era de producție coreeană, portugheză și italiană.

„Cele mai valoroase echipamente – aparatul de ventilare, electrocardiograful și monitorul pentru monitorizarea funcțiilor vitale – erau de producție chinezească ce nu satisfac cerințele serviciului de urgență atât după parametrii tehnici, cât și după calitatea dubioasă a acestora”, indica secretarul în raport.

Totodată, experții au verificat „o mulțime de consumabile și echipamente de îngrijiri curente – catetere, seringi, mănuși, plapume, cearsafuri, colectoare de urină, tifon etc.” Aceste materiale nu trebuiau să fie obiectul licitației deoarece sunt procurate centralizat de către CAPCS. Includerea acestor materiale în caietul de sarcini a dus la creșterea artificială a prețului autosanitarelor.

Conform unor acte ale CNAMUP, pentru consumabile, echipamente, inclusiv medicamente, în bugetul acestei instituții pentru 2018 au fost prevăzuți 11.220.000 de lei, iar pentru 2019 – 8.500.000 de lei, la care s-a adăugat un sold rămas din 2018 în valoare de 4.900.000 de lei.

În pofida problemelor semnalate, fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco, ne-a relatat că ambasadorul turc la Chișinău, Gurol Sokmensuer, a adus în discuție de mai multe ori subiectul livrărilor de ambulanțe din Turcia.

În plus, Ministerul Sănătății din Republica Moldova a primit o scrisoare oficială de la Ministerul Comerțului din Turcia, prin intermediul Ambasadei Turciei la Chișinău, în care insista ca autoritățile moldovenești să nu mai ceară anularea contractului cu probleme privind livrarea de ambulanțe.

Autoritățile turce explicau faptul că Das Ambulans ar avea pierderi mari în cazul deciziei de anulare a contractului. Eventualele probleme tehnice ar putea să fie reparate și că nu ar fi nevoie de rezilierea contractului. Oficialii turci au solicitat omologilor lor de la Chișinău să își explice dorința de anulare a contractelor.

Chinezării la suprapreț

Echipamentul medical minor și consumabilele pentru ambulanțele asamblate de Das Ambulans au fost livrate de altă companie turcească – ARI Medical din Istanbul. Aparatele medicale urmau să fie montate în microbuze de mecanicii DAS Ambulans. Potrivit bazei de date Orbis, ARI Medical este o firmă fondată în 2017, cu doar 20 de angajați, cu activitate import-export.

„Sigur că această companie nu produce nimic, o firmă care cumpără și vinde consumabile de foarte proastă calitate. În Republica Moldova, avem consumabile de o mult mai bună calitate”, a spus Boris Gîlca.

Deși nu a vrut să comenteze detaliul legat de consumabile, reprezentantul Das Ambulans în Moldova ne-a spus că Ministerul Sănătății și CNAMUP au fost cele care au elaborat caietul de sarcini. Totodată, el a recunoscut că „nu prea există o asemenea practică în care să existe atâtea consumabile, dar noi [Das Ambulans] le-am respectat”.

Pe de altă parte, Maxim a estimat că această cantitate consumabile – de circa 2 milioane de lei, cat cât cheltuiește CNAMUP pentru dotarea ambulanțelor pentru luni – „nu ar fi extraordinar de mare”. „Consumabilele sunt prevăzute pentru cinci–zece ieșiri de urgență”.

„Din câte știu, CNAMUP a solicitat această cantitate de consumabile pentru ca imediat ce ambulanțele ajung în Moldova, să fie puse în folosință, să nu mai aștepte una–două–trei săptămâni pentru a organiza licitații, pentru a primi consumabile etc.”

Reiterăm că Golovin a ne-a spus că CNAMUP nu a fost implicată în elaborarea caietului de sarcini.

După verificarea celor două modele de ambulanțe Ford Transit, experții moldoveni au tras concluzia că Das Ambulans și Gizerler nu dețin certificate pentru asamblarea ambulanțelor.

De partea cealaltă, Victor Maxim ne-a declarat că „toate licențele și certificatele au fost prezentate în cadrul licitației”. „În plus, eu le-am trimis domnului Gîlca și doamnei Nemerenco tot pachetul de documente”, a insistat el.

În același timp, sublinia fostul secretar de stat în raportul prezentat după vizita în Turcia, livrarea și asamblarea de cartel, pe părți (Das Ambulans, Gizerler și ARI Medical), a echipamentului sunt considerate „lucrări neautorizate și necertificate”. În consecință, luând în considerație „brand-ul auto, modalitățile de asamblare, dotare și calitatea echipamentului propus”, autorul raportului a estimat că prețurile ambulanțelor sunt exagerate.

„Împrumutul de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei în valoare de 12 milioane de euro impune, prin definiție, procurarea unor ambulanțe de calitate care vor servi pacienții pe termen lung. Doar astfel poate să fie justificat acest împrumut pe care îl va întoarce Guvernul cu dobândă.”

Boris Gîlca a solicitat inițierea consultărilor cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru rezilierea contractului cu compania DAS Ambulans / Gizerler din Turcia și organizarea unei noi licitații internaționale transparente pentru procurarea ambulanțelor.

În același timp, el dispus demararea unei anchete în cazul acestui tender „cu date plauzibile de licitație trucată”.

În plus, la 7 noiembrie 2019, ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Ala Nemerenco, a remis o notă Centrului Național Anticorupție (CNA) în care a indicat valoarea pierderilor provocate de includerea în caietul de sarcini a specificațiilor mașinilor și a consumabilelor care contravin standardelor de dotare a ambulanțelor – 1. 995.784 de lei. În același timp, ministra a solicitat CNA să investigheze elaborarea datelor tehnice pentru autosanitare.

La patru luni, în februarie 2020, CNA a comunicat Centrului de Investigații Jurnalistice că organul de urmărire penală a „constatat lipsa temeiurilor pentru pornirea urmăririi penale și a înaintat Procuraturii Anticorupție un raport prin care a propus neînceperea urmăririi penale”.

Actualul director al CNAMUP, Boris Golovin, a fost reținut la 15 octombrie 2019 pentru că ar fi prejudiciat statul cu 2 milioane de lei în urma altui contract de achiziții a 69 de ambulanțe de producție rusească, Sobol.  Drept urmare, la 10 octombrie același an, el a fost suspendat din funcția de director al CNAMP.

În timpul perioadei de arest, șefului CNAMUP i s-a făcut rău și a solicitat oamenilor legii să fie chemată o ambulanță a unei companii private, și nu una de stat, de la instituția pe care o conduce de cinci ani de zile.

Pe 7 decembrie 2019, Golovin a fost reinstalat în fruntea CNAMUP, după ce a atacat în instanță ordinul Ministerului Sănătății privind suspendarea sa.

Autori: Mădălin Necșuțu și Ilie Gulca, reporteri CIJM

Share our work
INTERVIU// Directorul Institutului de Istorie, Gheorghe Cojocaru: „Nu banii sunt la mijloc aici, ci este vorba despre o anumită abordare politică”

INTERVIU// Directorul Institutului de Istorie, Gheorghe Cojocaru: „Nu banii sunt la mijloc aici, ci este vorba despre o anumită abordare politică”

Directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, Gheorghe Cojocaru (sursa Gheorghe Cojocaru)

Directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe, Gheorghe Cojocaru, a declarat într-un interviu pentru portalul Balkan Insight că situația cercetătorilor din subordinea sa este foarte gravă și că unele decizii, care se iau în privința subfinanțării instituției, sunt motivate politic.

Istoricul a mai vobit despre cum au ajuns să fie respinse proiecte Institutului, după o rețetă deja patentată, prin oferirea unui scor minimal din partea juriului pentru anume proiecte care deranjează forțele politice aflate la guvernare. Care este situația reală de la Institutul de Istorie, care funționează de mai mulți ani la cote de avarie, pe larg în rândurile de la mai jos:

Reporter: Care este miza acestui scandal legat de întreruperea parțială a finanțării pentru Institul de Istorie și cum vedeți Dvs. situația?

Tot acest scandal a început de la niște proiecte de cercetare pe care le-a prezentat Institutul de Istorie la Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare (ANCD). Așa s-a întâmplat că proiectul nostru de la istorie contemporană. A fost evaluat ca și celelalte proiecte. El prevedea scrierea a trei volume pe epoca contemporană și recentă, mă refer aici la secolul XX și începutul secolului XXI. Era vorba de o sinteză de istorie națională.

Ca și completare la primele două volume pe istorie antică, medievală și modernă. Deci, un set cinci volume de istorie națională. Practic, un tratat academic de istorie națională în contextul larg românesc și european.

Așa s-a întâmplat ca acest proiect de istorie contemporană, care include trei volume, să fie judecat și evaluat de trei experți. Doi din România și unul de aici, din ce cunoaștem. Primii doi experți ne-au dat peste 90 de puncte din 100, iar cel de-al treilea ne-a dat 52 de puncte și practic ne-a scos din competiție.

Noi am așteptat ca ANCD să analizeze situația și să ne dea un răspuns de ce există acest decalaj între experți. Din păcate, Agenția a respins în bloc toate contestanțiile. Noi am depus această contestație în termenul prevăzut de lege, dar contestațiile au fost respinse în bloc, iar a noastră nici măcar nu a fost examinată și practic nu a fost admisă.

Ori pentru noi este straniu, deoarece o agenție care a fost împrumutată din practica europeană, o agenție independentă, care ar trebui să gestioneze acest proces de cercetare și de finanțare a cercetărilor, a fost straniu pentru noi să constatăm că nu și-a pus problema soluționării constestațiilor. Orice instituție de genul acesta trebuie să aibă un mecanism, o instituție care rezolvă toate aceste constestații.

Aici s-a comis și o eroare și astfel s-au pus bazele unei nedreptăți. Am așteptat să fim invitați să discutăm pe marginea acestei situații. Din păcate, ANCD-ul nu are această instituție care să se ocupe de rezolvarea contestațiilor. Și de aici a început scandalul.

R: Simțiți implicarea politicului pe această chestiune. Președintele Dodon chiar a făcut o serie de afirmații despre înlocuirea Istoriei Românilor în acest an electoral?

Da, sigur că există un context politic ostil istoriei românilor și limbii române, categoric. Noi ne-am așteptat ca, odată ce această guvernare subscrie la un gen de politică echilibrată, acest echilibru să se manifeste și în planul atitudinii față de ceea ce se întâmplă în plan intern.

O anumită toleranță, o intrare în normalitate. S-au încercat asemenea abordări.

Noi discutăm aici la Institul de Istorie. Din ce motive nu a fost sprijinit financiar acest proiect. Proiectul nu cere o susținere exorbitantă din punct de vedere financiar. Până la urmă, noi ne gândeam că nu sunt bani, sau sunt prea puțini.

Iată că de la cel mai înalt nivel se spune că s-au dat bani mulți, deși noi știm alte cifre. Nu știu dacă au tangențe cu realitatea. Noi știm că, astăzi, Institutul de Istorie funcționează cu nici 50% din bugetul necesar.

R: Așadar, sunteți subfinanțați și acum?

Da, sigur. Noi funcționăm, practic, într-un picior. Iar în ceea ce privește contextul politic, acest lucru rezonează și asupra Institutului de Istorie. Mai ales că s-au făcut declarații la cel mai înalt nivel guvernamental și că există proiecte politizate și despre „pseudo-cercetători” și lucrurile acestea ne pun pe gânduri.

Ne demonstrează că în fapt, nu banii sunt la mijloc aici, ci este vorba despre o anumită abordare politică.

Și Republica Moldova, fiind un stat asociat la Uniunea Europeană, nu ar trebui să tolereze o asemenea atitudine. Deoarece noi suntem cercetători, există un cadru european al cercetătorilor care trebuie respectat.

Cercetătorii nu trebuie împărțiți în „pseudo-cercetători” declarați dușmani care trebuie priviți cu ostilitate și „cercetători binevoitori” care trebuie priviți altfel.

Această împărțire înseamnă o discriminare și o îngrădire a dreptului la cercetare. Ceea ce vine în contradicție cu Consituția R. Moldova și cu alte acte europene în materie. Acest lucru ar trebuie să fie înțeles de cei ce fac asemenea declarații.

Eu îmi amintesc că domnul premierul actual a făcut și o serie de declarații în sprijinul istoriei, anul trecut. Atunci, dânsul a avertizat Ministerul Educației să nu se implice în programele școlare la Istoria Românilor și Limba Română.

Iată că am auzit și alte declarații care ne pun în gardă și ne oferă anumite răspunsuri la întrebările la care, până acum, noi nu am avut răspuns.

R: Domnul premier Ion Chicu a postat un mesaj acid la adresa cercetătorilor, după care l-a șters imediat. Cum l-ați interpretat?

Aici trebuie să ne dea niște explicații, fie își menține punctul de vedere, fie își cere scuze. Sau e altceva la mijloc. Această declarația a dânsul nu a făcut decât să toarne gaz pe foc.

R: Mai mult, dânsul a spus că sunteți finanțați din afara țării. Voiam să vă întreb aveți proiecte din afara țării?

Nu știu dacă se referă neapărat la noi (la istorie). Nu știu exact la ce referă. Aici este de râsul lumii pentru că Fondul Monetar Internațional de unde dă banii?

Eu chiar n-am înțeles ce are dânsul în vedere, noi nu avem asemenea proiecte. Noi încercăm să găsim astfel de proiecte. Guvernul ar trebui să ne încurajeze să facem acest lucru.

Însă nu poți face proiecte și nu te ia nimeni în considerare dacă nu exiști ca instituție. Trebuie să ai un suport minim financiar care să fie oferit din banii de la buget și având o instituție funcțională poți să pretinzi să te incluzi în anumite proiecte.

Eu nu știu dacă aici trebuie să condamnăm pe cineva dacă are proiecte internaționale. Dimpotrivă, trebuie să încurajăm. Nu trebuie să fie care un reproș că cineva ar avea un proiect din afara țării. Eu așa înțeleg.

R: Au plecat cercetători de institut din cauza crizei financiare în care vă aflați?

Da, unii au plecat. Se ajunge până la situații bizare. Mi se plângea o doamnă de la noi de Institut că ea ar fi vrut să plece, are doi copii școlari. Mi-a spus că a vrut să plece în Italia, dar acolo este epidemie de Coronavirus.

Sau sunt alții care au doi-trei copii mici și eu acum încerc să îi țin la Institut pentru că sper că totuși vom trece peste această criză cu Ministerul Educației, Guvern. Nu se poate ca Institutul de Istorie să dispară.

R: De când nu s-au mai plătit salariile la Dvs.?

Nu s-au mai plătit din luna ianuarie, dar acum s-au dat bani pe proiectul câștigat și vor fi plătiți pentru lunile ianuarie și februarie. Dar, din păcate, unii dintre colegii noștri vor avea o pătrime de normă, așa ca să îi menținem și să păstrăm subdiviziunile Institutului.

Un sfert din salariu înseamnă 2.000 și ceva de lei. Și atunci, vă dați seama, cum poți să supraviețuiești cu 2.000 de lei o lună de zile?

Cel mai trist lucru este că noi vrem să ni se facă dreptate. Să ni se spună clar cum s-a întâmplat, ce s-a întâmplat, de ce nu s-au urmat toate procedurile acestea de analiză/evaluare a proiectelor și până la urmă crem să auzim un răspuns oficial.

Situația este complicată și deocamdată noi încercăm să intrăm într-o activitate științifică. Dar tocmai din aceste motive, nu reușim. Totuși, Institutul trebuie să funcționeze în continuare și cercetătorii să fie încadrați pentru că ei fac față sarcinilor asumate.

R: Au fost tentative de a vă impune noi cercetători?

Nu, nu au fost asemenea tentative, dar aici trebuie să existe finanțare, proiecte, altfel nu se poate. Știu că se discută despre acest lucru, dar nu au fost.

Vă mulțumim!

Share our work
INVESTIGAȚIE: Operațiunea „Criptovaluta”: Tandemul Plahotniuc–Șor la Aeroportul Internațional Chișinău

INVESTIGAȚIE: Operațiunea „Criptovaluta”: Tandemul Plahotniuc–Șor la Aeroportul Internațional Chișinău

  • Un angajat al firmei de brokeraj de la Aeroportul Internațional Chișinău, ÎCS Impex-Depozit SRL, este acuzat de contrabandă cu echipament pentru minare de criptomonede.
  • În jurul Impex-Depozit SRL gravitează oameni din anturajul lui Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.
  • Cazul se judecă de circa un an în instanțele din R. Moldova. Dacă Procuratura Anticorupție a pus inițial sub învinuire șapte persoane, acum a rămas doar una.  

Centrul Național Anticorupție (CNA) a reținut, în ianuarie 2018, o grupare formată din șapte persoane – angajați ai Serviciului Vamal, un antreprenor și o persoană fizică – implicate într-o schemă de contrabandă cu echipament pentru generare de criptovalută, care urma să ajungă în regiunea separatistă transnistreană. Persoanele arestate au fost acuzate de comiterea infracțiunilor contrabandă, exces de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu.

În cadrul aceleiași cauze penale, a fost aplicat sechestru pe 160 de sisteme de generare de monedă virtuală (Bitcoin) în valoare totală de 4.593.878 de lei (circa 238.811 euro). Costul unui astfel de dispozitiv se ridica la 28.711 lei, echivalentul a circa 1.500 de euro per unitate.

În prezent, Fiscul moldovenesc a încercat de patru ori să valorifice echipamentul cu pricina, dar nu a mai reușit, chiar și la o valoare de aproape trei ori mai mică. Acest lot este doar o parte neînsemnată din volumul de computere ce a ajuns în Transnistria potrivit unui contract de furnizare de tehnică de mining, în valoare de 8.694.000 de dolari.

Contractul de achiziție a fost semnat între un agent economic din stânga Nistrului, Tirsteklo, și un offshore din Insulele Virgine Britanice, Goweb International Ltd. Acesta din urmă are un patron rus, Nikita Morozov, fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne al Federației Ruse și al Căilor Ferate Ruse.

Regimul separatist de la Tiraspol, consiliat de fiul fostului procuror general al Federației Ruse, Igor Ceaika, încearcă de mai bine de doi ani să obțină noi surse de finanțare cu ajutorul energiei foarte ieftine furnizată de Centrala termoelectrică de la Cuciurgan, proprietate a concernului rusesc Inter-RAO.

De altfel, Igor Ceaika este arhitectul legislației transnistrene pentru legalizarea activității de mining în regiunea separatistă și, mai nou, partener de afaceri al fratelui președintelui Igor Dodon, Alexandru.

Pe 2 februarie 2018, sovietul suprem de la Tiraspol a adoptat în regim de maximă urgență o lege prin care legaliza activitatea de blockchain, dobândirea de criptomonede.

Ianuarie 2018, Tiraspol. Vadim Krasnoselsky (stânga) și Igor Ceaika (dreapta). Foto: newsmaker.md

Activitatea de blockchain în Transnistria este favorizată de gazele ieftine furnizate de Gazprom în contul unei datorii istorice a Moldovagaz, care a ajuns deja la circa șapte miliarde de dolari. (detalii AICI)  Banii obținuți în urma vânzării de energie electrică pentru procesul de mining ajung pe un cont special gestionat de așa-numitul guvern de la Tiraspol.

Echipament de contrabandă

Cel puțin, echipamentul sechestrat de autoritățile moldovenești a intrat în Republica Moldova prin Aeroportul Internațional Chișinău, concesionat în toamna anului 2013 către SRL Avia Invest, o firmă controlată de Ilan Șor, principalul suspect în dosarul fraudei bancare din 2014.

Printre angajații Serviciului Vamal reținuți în acest caz, figura fostul şef adjunct în cadrul Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Marcel Pulbere, soțul magistratei Judecătoriei Chișinău, Ruxanda Pulbere. Acest personaj a mai fost acuzat de implicare în scheme de contrabandă în 2007, însă a fost achitat. De această dată, Pulbere a fost reținut la 23 ianuarie 2018 și plasat în arest până la 1 februarie 2018, când i-a fost aplicată măsura preventivă de arest la domiciliu.

Ulterior, la 21 aprilie 2018, instanța de judecată i-a înlocuit măsura preventivă, fiind eliberat provizoriu sub control judiciar. În cele din urmă, șase figuranți ai acestei cauze, inclusiv Marcel Pulbere, au fost scoși de sub urmărire penală. „Sunt curați ca lacrima”, ne-a declarat, la începutul lui 2019, fostul procuror responsabil de acest caz, Lilian Rudei.

Singura persoană rămasă învinuită este Alexandru Ciornîi, fostul administrator al firmei de brokeraj de la Aeroportul Internațional Chișinău – Întreprinderea cu Capital Străin Impex-Depozit SRL. Ciornîi este învinuit de contrabandă și organizarea unui grup criminal. Acesta a refuzat să ne ofere vreo declarație pe holurile Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, sfătuit de avocatul său.

ÎCS Impex-Depozit SRL se ocupă de primirea mărfurilor la depozitul provizoriu de la reprezentantul Avia Invest SRL; de plasarea mărfurilor în regim vamal la depozitul provizoriu; de asigurarea siguranței mărfii în perioada păstrării acesteia; de eliberarea mărfii către destinatar și întocmirea actelor necesare pentru plasarea mărfurilor în regim depozit provizoriu.

Impex-Depozit deține peste 400 de metri pătrați, din care 203,4 metri pătrați au fost primiți în locațiune de la Eximservice Broker SRL și alți 214,6 metri pătrați de la Avia Invest SRL.

Toate mărfurile importate pe cale aeriană în Moldova, după ce sunt deservite de Avia Invest SRL, sunt transmise depozitului cargo administrat de către Impex-Depozit SRL, după care sunt eliberate destinatarului.

Omul lui Șor  

Alexandru Ciornîi este un personaj apropiat de Ilan Șor. El apare, în mai 2006, ca proprietar intermediar, pentru numai șase zile, al unui imobil deținut de fostul primar de Orhei în mai multe rânduri între 2009 și 2014.

27 martie 2019. Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Procurorul Lilian Rudei (stânga) și Alexandru Ciornîi (dreapta), înaintea celei de-a doua ședințe. Foto: Anticoruptie.md 

Același imobil s-a mai aflat în proprietatea Doinei Luncașu, soția lui Iurie Luncașu, fostul partener de afaceri al lui Vladimir Plahotniuc. Iurie Luncașu s-a sinucis în august 2019. (Detalii AICI) 

Deschisă în iunie 2010 de către cetățenii Pisarevcher Eduard și Pisarevcher Leonid, Impex-Depozit ajunge în decembrie același an în proprietatea unei companii americane, TURBINE REAL ESTATE HOLDINGS, firmă implicată într-o afacere oneroasă cu Primăria Chișinău în 2010. (Detalii AICI)

În februarie 2011, Impex-Depozit își mută sediul în preajma Aeroportului Internațional Chișinău, pe strada Aeroportului 78. În fruntea companiei cu pricina s-au perindat mai mulți interpuși și parteneri de afaceri ai oligarhului Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.

Filiera odesită din SUA și conexiunile cu Plahotniuc

Conform registrelor Fiscului american, în rapoartele financiare anuale de până în 2015, în calitate de manager al acestei firme, apare avocatul de origine ucraineană, Valentin Gurvits.

Olga Iaralova și avocatul Val Gurvits. Foto: Facebook.com

Legăturile dintre Gurvits și Plahotniuc sunt vechi și complicate. Pe 30 iunie 2011, Gurvits a recunoscut, în calitate de martor într-un proces, că a încercat să facă afaceri cu Plahotniuc în R. Moldova și că parteneriatul lor nu a mers din cauza unor pretinse activități criminale ale fostului lider al Partidului Democrat din Moldova. (DOC)

În 2012, avocatul american a devenit un personaj cunoscut în capitala Moldovei, după ce a venit să îl apere pe Plahotniuc în cazul acuzațiilor cum că ar fi fost dat în urmărire internațională prin Interpol. (Detalii AICI). 

În 2017, Gurvits este înlocuit în managementul TURBINE REAL ESTATE HOLDINGS de către cetățeanul ucrainean Leonid Selivanov, cu adresa fizică pe strada Al. Șciusev 89 din Chișinău. Registrele britanice îl prezintă pe Selivanov ca fiind un cetățean ucrainean, născut la Odesa.

Nu în ultimul rând, Gurvits este un apropiat al familiei lui Serghei Iaralov, un personaj din cercul intim al lui Plahotniuc. Soția lui Iaralov a postat mai multe fotografii cu acesta în ipostaze amicale.

Valentin Gurvits nu ne-a răspuns solicitărilor de a intra în dialog și a ne explica rolul său în această companie și afacerile cu Vladimir Plahotniuc. Profesor la Universitatea din Boston, Gurvits este specializat în servicii juridice prestate companiilor din domeniul IT, inclusiv omului de afaceri Aleksei Gubarev. Acesta din urmă a fost acuzat de autoritățile americane că ar fi pus rețeaua companiilor sale la dispoziția spionajului rusesc în timpul ultimei campanii prezidențiale din SUA.

„Raportul Muller”, elaborat de procurorul special american Robert Mueller în urma anchetei privind ingerințele Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016, conține repetat referințe la faptul că suspecții de origine rusă au folosit, în acest proces, monede virtuale de tip Bitcoin pentru diverse acțiuni incluse în operațiune.

Mutarea în offshore-ul din Scoția

Pe 8 mai 2018, după arestarea lui Alexandru Ciornîi și aplicarea sechestrului pe echipamentul de mining, Impex-Depozit își schimbă din nou proprietarul. Asociat unic al acestei firme devine Winthrop Alliance LP – o companie din Scoția, Marea Britanie.

Drept proprietar al Winthrop Alliance LP figurează, de această dată, un cetățean moldovean, Nicolae Munteanu, angajat al Impex-Depozit încă din 2011. În prezent, Impex-Depozit este administrată de Eduard Bergman, cetățean moldovean.

Omul de afaceri Nicolae Munteanu a recunoscut că schimbarea proprietarului Impex-Depozit a fost legată de implicarea fostului său coleg, Alexandru Ciornîi, în afacerea cu contrabandă.

El ne-a dat de înțeles că este un simplu angajat, un frontman, și că adevărații proprietari ar fi altcineva. „Așa au decis fondatorii… trebuia să gestioneze cineva compania [după scandalul cu Alexandru Ciornîi]. Probabil, nu au avut atâta încredere în altcineva. Să pună două persoane noi ca să nu ne fure.”

În ce privește cazul de contrabandă cu echipament de mining, Munteanu ne-a declarat că Impex-Depozit nu a fost implicată în infracțiunea cu pricina.

ICS Impex-Depozit SRL

„Dacă ar fi fost implicată, cu siguranță, ni se retrăgea licența… pentru noi, brokerii, este suficient trei–patru zile să fii suspendat din activitate și apoi, gata, nu mai găsești clienți”, ne-a spus el.

De asemenea, Munteanu a ținut să precizeze că prin Impex-Depozit nu au trecut alte loturi de echipament de mining și că firma nu are nimic în comun cu Ilan Șor sau Vladimir Plahotniuc, iar despre Valentin Gurvits zice că „a auzit din presă”.

Articol realizat în cadrul proiectului „Jurnaliști împotriva Crimei Organizate”, derulat de Fundația Freedom House în parteneriat cu Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică și finanțat de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos în România.

Share our work
Analiză: Principalii parteneri occidentali ai R. Moldova își pierd răbdarea cu Chișinăul

Analiză: Principalii parteneri occidentali ai R. Moldova își pierd răbdarea cu Chișinăul

Președintele România, Klaus Iohannis și liderul de la Casa Albă, Donald Trump, într-o conferință de presă comună în SUA.

Partenerii internaționali ai R. Moldova par să-și fi pierdut răbdarea cu noul său guvern, pretins tehnocrat. Oficialii occidentali pun tot mai mult la îndoială angajamentul premierului Ion Chicu față de o reformă reală, se arată într-o analiză publicată pe site-ul Institutului Păcii și Războiului de la Londra (IWPR).

Guvernul anterior, o coaliție între Partidul Socialist (PSRM) de orientare prorusească și blocul proeuropean ACUM, formată în iunie 2019 a promis să implementeze reforme de anvergură. Dar guvernul de atunci, condus de ex-premierul Maia Sandu, s-a prăbușit pe 12 noiembrie anul trecut, după disputele privind modul în care noul procuror general al R. Moldova a fost ales.

În schimb, cabinetul Ion Chicu a fost instalat la putere pe 23 noiembrie 2019 și a promis că va continua munca guvernul anterior, anunțând la prima sa alocuțiune în noua calitate că „va considera progresul reformei justiției sau lipsa acesteia, drept principalele criterii de apreciere activitatea acestui guvern și a mea ”.

Reformele au fost o prioritate pentru statul cu unul dintre cele mai înalte niveluri de corupție din Europa. Moldova a fost în centrul a numeroase scandaluri, culminând în 2014, când un miliard de dolari americani au dispărut din sistemul bancar.

În 2018, UE a înghețat asistența financiară în valoare de 100 de milioane de euro din cauza abuzurilor făcute de oligarhul Vladimir Plahotniuc și Partidul Democrat (PD), pe care îl conducea.

Abia anul trecut, odată cu formarea guvernului de coaliție și promisiuni de schimbare reală, fondurile internaționale au început să revină în R. Moldova.

La mijlocul lunii august 2019, Sandu a negociat un împrumut de 200 de milioane de euro cu România, atrăgând încă 30 de milioane de euro din UE în octombrie și noiembrie în acel an.

Dar de la schimbarea guvernului, potențialii parteneri ai Republicii Moldova au semnalat că își pierd încrederea în noua administrație pro-rusă.

Mesaj puternic

Statele Unite au transmis primul mesaj puternic pe 13 ianuarie, când Plahotniuc și familia sa au fost anunțate ca fiind neeligibile pentru vizele din Statele Unite din cauza „corupției semnificative”.

„Acțiunea de astăzi trimite un semnal puternic, Statele Unite nu tolerează corupția și stă cu oamenii din Moldova în lupta împotriva acesteia”, a declarat secretarul de stat american, Mike Pompeo, într-o declarație.

Ambasadorul SUA la Chișinău, Derek Hogan, a scris un editorial publicat de mai multe mass-media din R. Moldova subliniind mesajul Washingtonului.

„Acesta a fost doar ultimul exemplu de angajament ferm al țării noastre față de oamenii din Moldova în lupta împotriva corupției”, a spus el. „SUA vor continua să promoveze responsabilizarea actorilor corupți […] indiferent de putere sau poziție. Nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege ”.

Experții politici au văzut mesajul SUA ca unul adresat tuturor politicienilor corupți din Moldova, mai degrabă decât direcționat doar către Plahotniuc.

„Comunicarea oficială a autorităților americane lasă o ușă deschisă pentru acțiuni similare, în cazul în care unii oficiali sau intermediari din Chișinău vor încerca să abuzeze de puterea lor”, a spus Mihai Mogîldea, analist la Institutul de Politici și Reforme Europene din Chișinău, pentru IWPR.

Aliatul cheie România a fost și mai clară în ceea ce privește scepticismul său asupra voinței lui Chicu de a implementa reforme.

La 8 ianuarie, premierul român, Ludovic Orban, l-a declarat pe președintele Consiliului European, Charles Michel, că „din punctul nostru de vedere, nu putem considera ca un partener serios guvernul actual”.

O săptămână mai târziu, președintele României, Klaus Iohannis, a declarat că Bucureștiul va relua cooperarea deplină cu Chișinăul doar atunci când a guvernul de acolo va demonstrat acțiuni concrete menite să continue calea europeană a țării.

El a spus reporterilor că „nu suntem deloc convinși că actualul guvern de la Chișinău vizează acest lucru”.

Președintele pro-rus, Igor Dodon, care va candida pentru un al doilea mandat în noiembrie, a semnalat că investiția în infrastructură, mai degrabă decât reforma în justiție, a fost prioritatea sa, promițând „transformarea Moldovei într-un șantier în 2020”.

Analistul politic Victor Gotișan a susținut că România și UE se îndreaptă către o nouă abordare a Moldovei.

„Ceea ce este important în această afirmație este că opinia României este și opinia UE”, a spus el.

„Mesajul președintelui Iohannis a fost transmis imediat la Chișinău de către ambasadorul României, Daniel Ioniță, care a clarificat că Bucureștiul schimbă modul în care finanțează proiectele în Moldova și va finanța acum doar proiecte concrete la nivel local.”

Poziție comună

SUA și România împărtășesc un interes politic și de securitate comun pentru menținerea Moldovei ca o democrație orientată spre Vest.

Unii analiști politici văd mișcările lor ca un semnal puternic de nemulțumire față de un guvern care pare preocupat să ofere

Ion Tăbârța, analist politic la ONG-ul Viitorul IDIS din Chișinău, a declarat pentru IWPR premierul Ion Chicu s-a angajat în ceea ce el a descris drept „echilibristică geopolitică” – concentrându-se pe legăturile strânse cu Moscova, în timp ce speră la finanțarea occidentală.

„Aceasta nu înseamnă altceva decât oprirea căii europene și reorientarea către Rusia. Abordarea guvernului este că, din punct de vedere economic, suntem alături de UE și geopolitic, alături de Rusia. Cu alte cuvinte, am dori să fim mai aproape de Rusia, dar pentru europenii și americanii să ne dea bani ”, a spus el.

„În ciuda promisiunilor de a continua reformele și de a combate corupția, realitatea a fost că situația „revine la ceea ce era pe vremea PD și a guvernării lui Plahotniuc”.

Share our work
Analiză// Moldova: pivot stabilizat către Est în 2020

Analiză// Moldova: pivot stabilizat către Est în 2020

Președintele rus Vladimir Putin îl conduce în sala de ședințe pe președintele R. Moldova, Igor Dodon

La un deceniu după ce R. Moldova a urmat calea europeană, fosta republică sovietică pare acum să ia o cale în sens invers. În 2020, Republica Moldova va avea provocări serioase, un an care va fi dedicat luptelor pentru putere la Chișinău, se arată într-o analiză a Balkan Insight, întrucât președintele socialist Igor Dodon va candida pentru un al doilea mandat prezidențial.

Bătălia se va concentra pentru o mai multă influență în parlament, unde speră el să creeze o majoritate de cel puțin 50 + 1 deputați din 101.

„Cel mai important eveniment vor fi alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului 2020. Socialiștii și Dodon vor juca totul să câștige un nou mandat prezidențial – iar el [Dodon] va folosi instituțiile și resursele statului pentru a realiza acest lucru”, a declarat petru BIRN analistul politic, Victor Gotisan.

Un fan deschis al președintelui autoritar din Belarus, Viktor Lukașenko, Dodon se va concentra în 2020 pe câștigarea puterii depline în R. Moldova. Deși deține deja Președinția, așa-numitul guvern „tehnocrat”, condus pe fostul său consilier Ion Chicu, nu are încă și o majoritate în parlament.

Majoritatea altor instituții cheie, cum ar fi Parchetul General, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Securitate și Informații și Ministerele Apărării și Internelor sunt în mâna foștilor consilieri. Ministerul Justiției și Curtea Constituțională sunt conduse de aliați apropiați.

Alegerile la orizont – dar când?

Analiștii politici din Chișinău se mai concentrează și pe un posibil scenariu al alegerilor legislative anticipate și mai ales pe momentul în care Dodon ar putea dori să le declanșeze.

„Un al doilea eveniment important ar putea fi demiterea guvernului lui Ion Chicu și alegerile parlamentare anticipate”, a declarat pentru BIRN Mihai Mogildea, expert asociat al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).

El susține că, dacă Dodon va obține al doilea mandat de președinte, alegerile legislative ar putea fi declanșate după alegerea sa decât înainte, ca cea mai bună modalitate de a stimula poziția socialiștilor în Parlament.

Un alt scenariu este organizarea alegerilor anticipate înainte de alegerile prezidențiale care vor avea loc în noiembrie 2020, demiterea cabinetului și demisia primului ministru.

Pentru a evita acest lucru, socialiștii încearcă să convingă parlamentarii din fostul Partid Democrat de guvernare să li se alăture. Pe 6 decembrie, mass-media a scris că Dodon și unii deputați socialiști au invitat 17 dintre cei 26 de deputați ai Partidului Democrat la un grătar pentru a-i convinge să se alăture Partidului Socialist, PSRM.

Gotișan a spus că Partidul Democrat trebuie să fie preocupați de astfel de invitații. „Dacă va rămâne unit în Parlament până în primăvara anului viitor și va reuși să contracareze progresele PSRM … Partidul Democrat va începe să conteze încă o dată ca partid politic”, a declarat el pentru BIRN.

Pe de altă parte, un alt analist politic, Ion Tabartă, a declarat pentru BIRN că nu este imposibil ca Dodon să declanșeze alegeri parlamentare alături de cele prezidențiale.

„Avem o sugestie foarte clară aici [despre cum s-ar putea întâmpla acest lucru]: el ar putea cauza căderea guvernului sau demisia primului ministru”, a spus el.

Transnistria, calcaiul lui Ahile

O altă durere de cap o constituie regiunea transnistreană și sprijinul rusesc primit de aceasta, care va rămâne în centrul dezbaterilor interne, dar și al politicii internaționale a regiunii.

Tanc sovietic din regiunea separatistă transnistreană

Întrucât perspectivele realizării reformelor și obținerea mai multor ajutoare financiare externe din partea partenerilor occidentali nu se întrezăresc, președintele Dodon poate încerca să reînvie „dosarul transnistrean” și să dezvolte o nouă abordare populistă pentru reunificarea statului.

„Marele semn de întrebare și pericolul sunt că, în încercarea de a asigura un nou mandat de președinte, Dodon face greșeli în Transnistria, sacrificând suveranitatea și independența țării”, a spus Gotișan.

El susține că, într-un context electoral, Dodon va înclina tot mai mult să facă concesii Moscovei și să accepte planuri și „soluții” pentru federalizarea țării.

Analistul a subliniat că un astfel de scenariu ar legitima doar prezența pe termen lung a Rusiei în regiune, precum și în R. Moldova, „ceea ce din perspectiva securității și a aspirațiilor de integrare europeană ale țării este foarte periculos”, a adăugat el.

Perdelele de fum de pe împrumuturile externe

În timp ce fostul premier Maia Sandu a luat o poziție clară pro-europeană în 2019, noul cabinet al lui Ion Chicu, compus aproape în întregime din fostii consilieri ai lui Dodon, a ales calea socialistă.

Poziția oficială a noului cabinet este că țara ar trebui să ia o poziție „echilibrată” între Vest și Est, situând Moldova într-o zonă neutră, din punct de vedere politic, economic și militar.

„Ne întoarcem la dinamica anilor ’90, luând poziția „elvețiană ”a unei… politici neutre, dar, de fapt, este o politică orientată tot mai mult către est”, a spus Tăbârță.

Întrucât noul guvern este puțin probabil să efectueze vreo reformă convenită, în special în domeniul justiției, unde Bruxellesul a făcut presiuni asupra Chișinăului, este puțin probabil ca ajutorul financiar occidental să ajungă în R. Moldova.

Ajutorul macro-financiar de la Bruxelles s-ar putea să fie din nou înghețat, așa cum a fost în 2018, invocându-se o dezangajare de la normele democratice. Un împrumut promis de 200 de milioane de euro de la București, negociat de fostul premier Sandu, poate să nu mai ajungă niciodată.

„UE a fost clar: trebuie să realizăți reforme și putem discuta. Reforme care înseamnă o adevărată luptă împotriva corupției, depolitizarea instituțiilor publice și independența sistemului de justiție”, a spus Gotișan.

Expertul politic Mihai Isac a declarat pentru BIRN că guvernul actual este la putere, doar pentru a-i asigura lui Dodon un nou mandat prezidențial. Acesta a fost „practic, un cabinet pentru alegerile prezidențiale din 2020”, a spus el.

„Aducând câteva fețe noi în guvern, precum noul ministru de externe, Aureliu Ciocoi, Dodon a încercat să câștige ceva timp în relațiile cu partenerii europeni”, a adăugat el.

Între timp, premierul Chicu a vizitat Moscova pe 21 noiembrie, după ce se instalase de o săptămână de guvernare, pentru a discuta despre un împrumut de 500 de milioane de euro din partea Rusiei.

Nu a oferit detalii despre condițiile acestui împrumut – dar Rusia nu a împrumutat niciodată bani moldovenilor în ultimul deceniu, ci s-a concentrat doar pe privatizarea unor industrii strategice din R. Moldova.

„Moldova va fi în curând transformată într-un șantier”, a promis noul premier – deși condițiile împrumuturilor menționate, rata dobânzii și perioada de rambursare nu au fost stabilite sau dezvăluite. Dodon și Chicu explorează, de asemenea, parteneriate comune cu China pentru a începe construirea drumurilor în R. Moldova în 2020.

„Chicu a vorbit deja cu oficialii Moscovei despre construirea unui aeroport la Ceadir Lunga din Gagauzia [în sud] și preluarea portului Giurgiulești [singurul port al Moldovei, cu acces indirect la Marea Neagră]”, a spus Tăbârță pentru BIRN.

El spune că Rusia este foarte interesată de aceste active economice strategice din sudul țării, aproape de regiunile Dunării și Odessa.

Totuși, Gotișan consideră că Chicu și Dodon vor începe treptat să se rotească spre Est. „Nu o pot face acum direct, deoarece este prea periculos și riscă să piardă alegătorii în 2020”, a spus el.

„Se va face cu o schimbare ceva mai lentă – dar nu am niciun dubiu că se va face”, a concluzionat el.

Autor: Mădălin Necșuțu

Share our work