de Popescu Paul | mai 8, 2023 | Știri
Foto: Forțele Navale Române
Fregata „Regele Ferdinand” a acostat duminică, 7 mai, în portul militar Souda din Insula Creta, după ce vineri, 5 mai, a plecat din portul militar Constanța, pentru a participa la Operația EUNAVFOR MED IRINI, în Marea Mediterană, până la jumătatea lunii iunie, relatează situl Forțelor Navale Române. Nava militară a Forțelor Navale Române execută această escală în vederea integrării în gruparea navală a operației desfășurate de Uniunea Europeană.
Odată ajunși în portul militar Souda, marinarii militari, piloții navali și echipa de inspecție de la fregata „Regele Ferdinand” vor participa, în perioada următoare, la o serie de cursuri și antrenamente specifice Operației EUNAVFOR MED IRINI, la sediul NMIOTC (NATO Maritime Interdiction Operational Training Centre) din Souda, împreună cu partenerii străini integrați în gruparea navală a operației. Scopul acestor activități teoretice și practice este de a consolida cunoștințele despre misiune și de a dezvolta interoperabilitatea dintre forțele participante.
Pentru Forțele Navale Române, participarea la Operația IRINI nu reprezintă o premieră, marinarii militari români fiind la cea de-a doua integrare, prima fiind în perioada octombrie-decembrie 2021, cu puitorul de mine și plase „Viceamiral Constantin Bălescu”. Obiectivul principal al Operației Uniunii Europene îl reprezintă asigurarea respectării embargoului ONU (Organizația Națiunilor Unite) asupra armelor impus Libiei și combaterea traficului ilicit de produse petroliere, droguri și persoane, prin monitorizarea traficului maritim și executarea de inspecții ale navelor suspecte din bazinul mediteranean.
de Popescu Paul | mai 3, 2023 | Știri
Canal dunărean (foto: Wikipedia)
Sofia vrea să obțină finanțare europeană pentru construirea unui canal navigabil între orașele Ruse, port la Dunăre, și Varna, unul din principalele porturi comerciale ale statului bulgar la Marea Neagră. Autoritățile bulgare vor să includă noua cale navigabilă în rețeaua de transport prioritară a Uniunii, relatează publicația bulgară Kapital, citată de mass-media de la București. Dacă aceste negocieri se vor încheia cu un rezultat pozitiv, proiectul va fi deja oficial parte din principalele rute de transport ale Uniunii, iar de acolo va primi posibilitatea de a fi cofinanțat pe diverse linii, precum Mecanismul Conectarea Europei, instrumente financiare de la Banca Europeană de Investiții și fonduri de coeziune.
Ideea unui canal care să facă legătura între Dunăre și Marea Neagră a luat naștere încă din timpul Imperiului Otoman, fiind analizată și pe timpul regimului comunist, fără însă a deveni realitatea. Costurile de construcție și sunt evaluate la câteva miliarde de euro.
Echipa care susține acest proiect plănuiește, pe lângă dezvoltarea pentru transport, să folosească canalul pentru irigații și alimentare cu apă industrială în partea de nord-est a Bulgariei. „Rentabilitatea proiectului nu este în principal navigația, ci irigarea Dobrogei. S-a dovedit că într-adevăr nu există niciun râu și niciun lac de acumulare în Dobrogea”, a menționat un membru al grupului, citat de mass-media. Sursa citată a mai adăugat că proiectul includea și construcția a trei hidrocentrale în aceste scopuri. De asemenea, va crește și importanța portului Varna, aflat în prezent în umbra portului românesc de la Constanța, mai consideră sursa citată.
de Popescu Paul | apr. 26, 2023 | Știri
Republica Moldova, sprijinită de UE
Miniștrii de externe din cele 27 de state membre ale UE au instituit Misiunea de parteneriat a UE în Republica Moldova (MPUE Moldova) în cadrul politicii de securitate și apărare comune, obiectivul acestei misiuni civile fiind acela de a spori reziliența sectorului de securitate al țării în domeniul gestionării crizelor și al amenințărilor hibride, inclusiv al securității cibernetice, și de a combate manipularea și interferența informațiilor străine.
Sprijin intensificat
“Fiind una dintre țările cele mai afectate de consecințele invaziei ilegale a Rusiei în Ucraina, suntem martorii intensificării și continuării încercărilor rusești de a destabiliza Moldova prin acțiuni hibride. Astăzi, intensificăm sprijinul UE pentru ca Moldova să își protejeze securitatea, integritatea teritorială și suveranitatea. Desfășurarea acestei noi misiuni este încă un semn politic important al sprijinului acordat de UE în actualele circumstanțe dificile”, a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, după decizia luată de Consiliul UE.
Șeful diplomației europene a precizat că misiunea va fi lansată oficial la data de 1 iunie, la Chișinău, când Republica Moldova va găzdui cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene.
Sosind la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Luxemburg, ministrul român de externe Bogdan Aurescu a punctat că România va contribui la această misiune.
“Este o altă măsură importantă, pe care România a susținut-o cu tărie, și care va contribui, de asemenea, la creșterea rezilienței și securității Republicii Moldova, pentru că va lupta împotriva acțiunilor hibride împotriva Republicii Moldova, împotriva dezinformării, împotriva acțiunilor care vizează securitatea cibernetică a țării și, de asemenea, va îmbunătăți gestionarea situațiilor de criză din Republica Moldova. Bineînțeles, România va sprijini funcționarea acestei misiuni, inclusiv prin propunerea de experți care să participe la misiune“, a precizat ministrul de externe.
Consultanță strategică
Conform oficialilor europeni citați, misiunea va oferi consultanță la nivel strategic cu privire la elaborarea strategiilor și politicilor și va identifica necesitățile de consolidare a capacităților în materie de avertizare timpurie, detectare, identificare, atribuire a amenințărilor și răspuns la amenințările hibride.
Misiunea va dispune de o celulă de proiect responsabilă de identificarea și punerea în aplicare a proiectelor în domeniile menționate anterior, în strânsă coordonare cu alți actori cu vederi similare.
Ca răspuns la solicitarea Republicii Moldova, MPUE Moldova va avea un mandat inițial de doi ani, iar cartierul său general operațional se va afla în Republica Moldova.
Stefano Tomat, directorul general al SEAE al Capacității civile de planificare și conducere (CPCC), va fi comandantul operațiunii civile; un șef de misiune care va conduce operațiunile pe teren va fi numit în viitorul apropiat.
La reuniunea din februarie a miniștrilor de externe din UE, șeful diplomației române Bogdan Aurescu a propus crearea unei misiuni civile a UE pentru R. Moldova, crearea unui centru StratCom pentru combaterea dezinformării și declanșarea procesului privind crearea unui regim de sancțiuni la adresa Rusiei pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova.
De altfel, România este hotărâtă și dispusă să se implice cu experți, cu tehnică și cu finanțare suplimentară pentru pachetul de sprijin al UE pentru Republica Moldova, care cuprinde și înființarea unei misiuni civile de securitate a Uniunii Europene în Republica Moldova.
Acest anunț a fost făcut de președintele Klaus Iohannis la finalul unei întrevederi trilaterale cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și cu cancelarul german Olaf Scholz, pe care șeful statului român a găzduit-o la Palatul Cotroceni.
România sprijină integrarea europeană a Republicii Moldova
Acord politic
Miniștrii de externe din țările UE au ajuns luni, la Luxemburg, la un acord politic privind crearea unui regim de sancțiuni împotriva celor care acționează pentru destabilizarea Republicii Moldova și împotriva ordinii constituționale din această țară, a precizat șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, apreciind că acesta este “cel mai rapid proces de creare a unui regim de sancțiuni din istoria Uniunii Europene”.
Ministrul român de externe a participat uni alături de omologii săi europeni la reuniunea miniștrilor de externe din UE de la Luxemburg, pe a cărei agendă se află și situația din Republica Moldova, în raport cu care a fost luată și decizia înființării Misiunii de parteneriat a UE pentru R. Moldova.
Potrivit unui comunicat al MAE remismass-media, cu privire la Republica Moldova, ministrul Bogdan Aurescu a salutat obținerea acordului politic pentru crearea unui regim de sancțiuni al UE pentru contracararea acțiunilor de destabilizare la adresa Republicii Moldova și a ordinii sale constituționale, inițiativă lansată de șeful diplomației române la CAE din 20 februarie.
A arătat că stabilirea acestui regim de sancțiuni, într-un timp record – cel mai rapid proces de adoptare a unui regim de sancțiuni din istoria UE – contribuie la creșterea securității și rezilienței Republicii Moldova, fiind un instrument concret pe acest palier, dar va fi, de asemenea, o măsură care va spori securitatea României și a cetățenilor ei.
România lucrează deja împreună cu autoritățile din Republica Moldova asupra primei liste de persoane care să fie sancționate în baza regimului de sancțiuni, care vor fi propuse după finalizarea ultimelor etape procedural-formale legate de regimul de sancțiuni.
Regim de sancțiuni
“Prima decizie va fi acordul politic, la care sunt convins că se va ajunge astăzi, privind crearea unui nou regim de sancțiuni împotriva celor care acționează pentru destabilizarea țării și împotriva ordinii constituționale a Republicii Moldova. Este o propunere pe care am făcut-o în cadrul Consiliului Afaceri Externe din 20 februarie și sunt foarte bucuros că, într-o perioadă atât de scurtă de timp, a fost creat acest regim de sancțiuni. Cred că acesta este cel mai rapid proces de creare a unui regim de sancțiuni din istoria Uniunii Europene”, a menționat Aurescu, citat de mass-media de la București.
El a subliniat că acest regim de sancțiuni va fi un instrument foarte important pentru a spori rezistența și securitatea Republicii Moldova în contextul acțiunilor orchestrate de Rusia, cum ar fi demonstrațiile sau acțiunile subversive împotriva ordinii constituționale a Republicii Moldova.
“Este foarte important ca acest regim de sancțiuni să fie adoptat, pentru că orice măsură care este luată pentru a spori securitatea Republicii Moldova va fi și o măsură care va spori securitatea României și a cetățenilor săi”, a insistat ministrul de externe.
Aurescu a mai punctat că România și UE lucrează împreună cu autoritățile din Republica Moldova la primele listări după ce regimul de sancțiuni va fi adoptat.
“Aceste măsuri, care vor include interdicții de călătorie și înghețarea activelor pentru astfel de persoane sau pentru entitățile implicate în astfel de acțiuni destabilizatoare, vor reprezenta nu doar sancțiuni față de aceste persoane, ci și un factor de descurajare pentru alte astfel de acțiuni în viitor”, a detaliat el.
Misiune de parteneriat
O altă decizie importantă este adoptarea deciziei de creare a unei Misiuni de parteneriat a UE pentru Republica Moldova.
“Este o altă măsură importantă, pe care România a susținut-o cu tărie, și care va contribui, de asemenea, la creșterea rezilienței și securității Republicii Moldova, pentru că va lupta împotriva acțiunilor hibride împotriva Republicii Moldova, împotriva dezinformării, împotriva acțiunilor care vizează securitatea cibernetică a țării și, de asemenea, va îmbunătăți gestionarea situațiilor de criză din Republica Moldova. Bineînțeles, România va sprijini funcționarea acestei misiuni, inclusiv prin propunerea de experți care să participe la misiune”, a precizat ministrul de externe.
Nu în ultimul rând, în ceea ce privește Republica Moldova, Aurescu a precizat că încuraja continuarea asistenței pentru Republica Moldova în cadrul Facilității Europene de Pace.
“Va fi o decizie care va fi luată la începutul lunii mai în acest sens. Este foarte important ca Republica Moldova să fie în continuare pe agenda Consiliului Afaceri Externe”, a conchis el.
de Popescu Paul | apr. 22, 2023 | Știri
Secretarul de stat pentru afaceri strategice, Iulian Fota, a efectuat o vizită în Italia în perioada 19-21 aprilie, unde a purtat discuţii cu Maria Tripodi, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Comerţului Internaţional al Italiei, despre deteriorarea situaţiei regionale de securitate, relatează comunicatul MAE.
Conform sursei citate, cei doi oficiali au abordat teme de discuţii precum consolidarea cooperării bilaterale, deteriorarea situaţiei de securitate regionale ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, măsuri de consolidare a securităţii din regiunea Mării Negre, întărirea posturii NATO pe Flancul Estic, continuarea sprijinului pentru Ucraina, dar şi pentru Republica Moldova şi Georgia.
De asemenea, au fost abordate provocările de securitate din Balcanii de Vest, Orientul Mijlociu şi Africa şi acţiuni în cadrul NATO şi UE pentru contracararea acestora. În context, secretarul de stat român a mulţumit pentru contribuţia Italiei la consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare din România şi a securităţii în zona Mării Negre şi a Balcanilor de Vest, precizează sursa citată.
Iulian Fota s-a deplasat şi la Comandamentul Întrunit al NATO de la Napoli, unde au avut loc întâlniri cu şeful comandamentului, amiralul Stuart Munsch, şi cu adjunctul acestuia, generalul locotenent Stephen Kelsey. Cu acest prilej, a fost discutată implementarea deciziilor Summitului NATO de la Madrid referitoare la întărirea posturii aliate de descurajare şi apărare şi a securităţii în regiunea extinsă a Mării Negre, precum şi elemente relevante pentru pregătirea Summitului NATO de la Vilnius.
de Popescu Paul | apr. 19, 2023 | Analize, TURCIA
Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, examen electoral crucial
Liderul turc Recep Tayyip Erdogan se confruntă la alegerile din 14 mai 2023 cu o opoziție unită, capabilă, pentru prima dată în câteva decenii, să preia conducerea destinelor Turciei, unul din principalele state membre NATO.
Kemal Kilicdaroglu, reprezentantul opoziției unite, ar putea deveni primul preşedinte turc alevit, acesta promițând să pună capăt discriminărilor şi „disputelor confesionale care au făcut să sufere” Turcia, ţară majoritar musulmană, dar constituţional laică.
Campanie electorală energetică
Aflat în plină campanie electorală, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a lansat primele livrări de gaze turceşti provenind dintr-un zăcământ din Marea Neagră, cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor generale, în timp ce Ankara urmăreşte să ajungă la o independenţă energetică.
Aceste livrări intervin în timp ce Erdogan este angajat într-o luptă strânsă în perspectiva alegerilor din 14 mai, considerate pe larg ca fiind cele mai importante din istoria modernă a Turciei.
În 2020, Turcia a descoperit rezerve de gaze în largul provinciei Zonguldak, la aproximativ 400 km est de Istanbul, pe coasta Mării Negre. La vremea respectivă, Erdogan l-a calificat drept ‘cel mai important zăcământ de gaze naturale din istoria Turciei’, care va permite ţării ‘să-şi asigure securitatea energetică şi să se elibereze astfel de dependenţa faţă de importurile de energie’.
