Rusia pune sârmă ghimpată la granița cu Ucraina

Rusia pune sârmă ghimpată la granița cu Ucraina

Sarma ghimpata, un simbol al starii actuale a relatiilor bilaterale ruso-ucrainene

Sarma ghimpata, un simbol al starii actuale a relatiilor bilaterale ruso-ucrainene

Grănicerii ruși au început să monteze un gard de sârmă ghimpată la granița cu Ucraina, relateaza surse locale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, initiativa partii ruse afectand cetatenii ucraineni din regiunea de frontiera Lugansk, care anterior traversau hotarul foarte ușor, având în vedere că mulți dintre ei au cetatenie rusa ori rude în localitățile vecine din Rusia.
Reamintim ca anterior, Rusia și Ucraina s-au înțeles să înființeze un punct comun de trecere a frontierei pentru locuitorii din raioanele limitrofe din regiunea Lugansk, dar proiectul nu a fost realizat din lipsă de fonduri.

Presiuni transfrontaliere

Conform mass-media regionala, inrautatirea situației de la frontieră ar putea avea legătură cu intenția oficialilor de la Kiev de a semna Acordul de asociere cu UE. Rusia a criticat de repetate ori acest plan, propunându-i Ucrainei să devină membru cu drepturi depline a Uniunii Vamale (la care Ucraina are în prezent doar statutul de observator).
Lungimea frontierei terestre ruso-ucrainene este de peste două mii de kilometri, acordul de demarcare al frontierei fiind semnat de miniștrii de Externe din cele două țări pe 17 mai 2010, la Kiev. În luna noiembrie din 2012, în apropierea punctului rutier de trecere a frontierei Senikovka, din regiunea Cernigov, a fost instalat primul stâlp de demarcare a frontierei.

Ambitii europene

La summit-ul Parteneriatului Estic din Vilnius, Ucraina intenționează să semneze Acordul de asociere cu UE, care include și crearea zonei de liber schimb. Cu toate acestea, Kievul propune Moscovei o colaborare reciproc avantajoasă în cadrul Uniunii Vamale (din care fac parte Rusia, Belarus și Kazahstan), dar în condițiile funcționării zona de liber schimb dintre Ucraina și UE.
În perioada 14-20 august 2013, vama rusă a înăsprit controlul asupra tuturor mărfurilor provenite din Ucraina, ce a dus la reținerea livrării produselor pe teritoriul Rusiei. Un șir de companii au fost nevoite să stopeze exportul de mărfuri în Rusia. Ulterior, Moscova a explicat acest pas ca pe o „acțiune unică” și o pregătire pentru schimbarea relațiilor comerciale în cazul în care Ucraina va semna Acordul de asociere cu UE.
Unii politicieni ucraineni si occidentali nu exclud că Rusia încearcă să pericliteze procesul de integrare europeană a Ucrainei prin „războaie comerciale”.

Share our work
Radicalii maghiari condiționează asocierea Ucrainei cu Uniunea Europeană

Radicalii maghiari condiționează asocierea Ucrainei cu Uniunea Europeană

Radicalii maghiari din partidul Jobbik conditioneaza parcursul european al Ucrainei

Radicalii maghiari din partidul Jobbik conditioneaza parcursul european al Ucrainei

Ucraina poate miza pe susținerea reprezentanților Ungariei în procesul de semnarea a Acordului de asociere cu Uniunea Europeană doar dacă va îndeplini anumite condiții, a declarat europarlamentarul maghiar Béla Kovács, membru al partidului ungar Jobbik, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Declarația a fost făcută în cadrul forumului partidului, organizat recent în localitatea Beregovo din vestul Ucrainei, în regiunea Transcarpatia.
„În primul rând, Ucraina trebuie să respecte în totalitate Legea privind politica lingvistică. Apoi, trebuie să înființeze, în regim de urgență, raionul administrativ Pritiseansk pe teritoriul regiunii Transcarpatia, care va include localitățile cu populație majoritară maghiară”, a declarat Kovács.

Declaratii incendiare

În cadrul aceluiași forum, liderul partidului maghiar, Gábor Vona, a criticat guvernul de la Budapesta pentru că nu sprijină suficient comunitatea maghiară din Ucraina, reprezentată de peste 150 000 de vorbitori de limbă maghiară. „În ultimii trei ani, din cauza slăbiciunii și ezitării diplomaților maghiari, în soluționarea problemei ungurilor din Transcarpatia nu a fost realizat niciun progres”, a spus Vona.
Mai mult, reprezentanții partidului, considerat de extrema-dreapta de catre o parte a analistilor politici, au promis să facă lobby pentru susținerea financiară a instituțiilor de învățământ din Transcaraptia, unde limba de predare este maghiara.
În timpul vizitei din Ucraina, liderii radicalilor maghiari au pus drapelul formațiunii Jobbik la monumentul dedicat aniversării a 1100 de ani de la trecerea maghiarilor prin Carpaţi, situat în zona trecătoarei Vereţk, la graniţa dintre regiunile ucrainene Transcarpatia şi Lviv. Prin această acțiune politicienii maghiari au vrut să protesteze față de vandalizarea monumentului de către reprezentanții partidului naționalist ucrainean „Svoboda”, produsă în vara anului 2013.
Presa locală a scris că declarațiile politicienilor maghiari au fost făcute în contextul alegerilor parlamentare din Ungaria, care urmează să aibă loc în primăvara anului 2014. Dreptul la vot îl au și etnicii maghiari din Ucraina care dețin și cetățenia maghiară.

„Svoboda” cere implicarea SBU

Vizita celor de la Jobbik i-a revoltat pe naționaliștii ucraineni din regiune. Partidul parlamentar naționalist „Svoboda” a cerut Serviciului de Securitate și Informații din Ucraina (SBU) să verifice acțiunile antistatale ale partidului maghiar Jobbik pe teritoriul Ucrainei. „Este umitor faptul că politicienii maghiari susțin atât de activ legea privind politica lingvistică din Ucraina, care este una antinațională, în timp ce chiar maghiarii din Transcarpatia recunosc că au probleme nu cu învățarea limbii maghiare, dar cu a limbii ucrainene”, se arată într-un comunicat al formațiunii, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.

Fratia ruso-maghiara

Liderii „Svoboda” considera că prin susținerea acestei legi, forțele politice din Ungaria „ajută serviciile speciale rusești să pună piedici Ucrainei (împreună cu minoritatea maghiară) în calea spre Europa”. „Arată a provocare și cerința ultimativă a partidului Jobbik de a crea raionul Pritiseansk în regiunea Transcarpatia. Maghiarii au avut reprezentantul lor în toate legislaturile parlamentului ucrainean, fără să existe o structură administrativă separată. Curios este însă faptul că această cerință coincide cu împlinirea a 75 de ani de la Dictatul de la Viena, atunci când, cu ajutorul lui Hitler, Ungaria a acaparat teritoriile ucrainene, care coincid cu proiectul «Raionului Pritiseansk»”, mai declară reprezentantii Svoboda.
Reamintim ca in cadrul reuniunii Comisiei mixte ucraineano-maghiare pentru minorităţi, desfășurată anul trecut, reprezentanţii Kievului au respins propunerea politicienilor de la Budapesta de a crea în Transcarpatia un raion format din localităţi cu o majoritate etnica maghiară. Partea ucraineană a motivat refuzul prin faptul că în regiune locuiesc nu doar etnici maghiari, ci şi membri ai altor minorităţi, precizând că atitudinea Ucrainei va fi aceeaşi pentru toate etniile.

Share our work
UE: Pentru asociere Ucraina trebuie să scape de justiția selectivă

UE: Pentru asociere Ucraina trebuie să scape de justiția selectivă

Seful diplomației lituaniene, Linas Linkevičius, da un nou ultimatum Ucrainei

Seful diplomației lituaniene, Linas Linkevičius, da un nou ultimatum Ucrainei

Pentru semnarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, Ucraina trebuie să soluționeze problema justiției selective, care presupune inclusiv problema condamnării fostului prim-ministru, Iulia Timoșenko, a declarat șeful diplomației lituaniene, Linas Linkevičius, la reuniunea Consiliului UE la nivel de miniştri de Externe, care a avut loc pe 21 octombrie 2013, la Luxembourg. „Există progrese pozitive, cel puțin, pe două segmente care se referă la perfecționarea legislației electorale și reforma procuraturii. Cât despre cel de-al treilea segment, care se referă la justiția selectivă, ne este greu să ne pronunțăm. La noi ajung informații diferite”, a declarat Linas Linkevičius în conferința de presă de la Luxembourg.

Ultimatum comunitar

Ministrul lituanian de Externe a subliniat că Ucraina dispune de foarte puțin timp pentru îndeplinirea tuturor recomandărilor impuse de UE pentru semnarea Acordului de asociere în luna noiembrie 2013. „Noi îndemnăm Ucraina să meargă până la capăt. Dacă Ucraina va fi pregătită, atunci și structurile noastre vor fi la fel. Dar nu recomandăm amânarea temei de acasă pe ultima sută de metri. Este un lucru riscant și sperăm că nu va fi astfel”, a adăugat oficialul european, a cărui țară deține președinția UE.
Linas Linkevičius a mai subliniat că Uniunea Europeană speră la o bună continuare a activității misiunii Parlamentului European, condusă de europarlamentarii Aleksander Kwasniewski și Pat Cox, care monitorizează problema Timoșenko. „Vom aștepta recomandările misiunii care sunt foarte importante pentru noi”, a subliniat șeful diplomației de la Vilnius.

Reacția de la Kiev

„Cu cât mai repede Parlamentul va vota o lege în cazul Timoșenko, cu atât mai bine”, a reacționat ministrul de Externe din Ucraina, Leonid Kojara, după declarațiile de luni de la Luxembourg.
Totodată, Kojara a subliniat că decizia pe care o vor lua miniștrii de externe din UE pe 18 noiembrie le aparține și că „decizia Consiliului UE nu depinde de Ucraina”. „Dacă nu va fi luată vreo decizie pe 19 noiembrie, atunci nu este clar ce se va discuta la summit-ul Parteneriatului Estic și cum va participa Ucraina”, a declarat ministrul ucrainean.
Luni, la Luxembourg, nu a fost luată nicio decizie în privința Ucrainei. Amintim că decizia finală privind semnarea Acordului de asociere dintre Ucraina şi UE, care include şi Zona de liber schimb, va fi luată de către miniştrii de externe din cele 28 de state membre UE pe 18 noiembrie 2013.

Share our work
Puterea si opozitia din Ucraina, in febra calculelor electorale

Puterea si opozitia din Ucraina, in febra calculelor electorale

Presedintele ucrainean, Viktor Yanukovici, poate castiga un nou mandat prezidential

Presedintele ucrainean, Viktor Yanukovici, poate castiga un nou mandat prezidential

Reamintim ca Viktor Ianukovici, liderul Partidului Regiunilor, ales preşedinte al Republicii Ucraina în 2010, a anunţat că va da publicităţii anul viitor planurile sale privind proximele alegeri prezidenţiale din fosta republica sovietica, majoritatea analistilor politici de la Kiev considerand insa ca nu există îndoieli în privinţa participării sale. Conform datelor unui sondaj sociologic, realizat de compania „Rating” din Kiev, sansele prezidențiale ale fostului prim-ministru ucrainean Iulia Timoșenko, liderul formațiunii „Batkivșcina”, sunt aproape egale cu cele ale pugilistului Vitalii Kliciko, președintele partidului „UDAR”. În al doilea tur al alegerilor prezidențiale, actualul șef de stat Viktor Ianukovici ar pierde în fața a trei candidați din rândurile opoziției – Iulia Timoșenko, Vitalii Kliciko și Arsenii Iațeniuk, dar l-ar devansa pe naționalistul de la „Svoboda”, Oleg Teagnibok.

Ecuatii electorale

Potrivit datelor sondajului, dacă scrutinul prezidențial ar fi avut loc la începutul lunii octombrie 2013 și Iulia Timoșenko ar fi candidat la funcția de prima persoană în stat, pentru Ianukovici ar fi votat 24% din respondenți (dintre cei cu intenție de vot), pentru Timoșenko- 21%, iar în favoarea lui Vitalii Kliciko – 19%. Totodata,  7% dintre ucraineni ar vota pentru liderul comunist Petr Simonenko, 6% pentru președintele formațiunii naționaliste „Svoboda”, Oleg Teagnibok, și 2% pentru omul de afaceri Petr Poroșenko. Ceilalți candidați ar însuma împreună 5% din voturi.
În cazul în care Timoșenko nu ar participa în cursa pentru prezidențiale și candidatul formațiunii „Batkivșcina” ar fi Arsenii Iațeniuk, Ianukovici ar acumula 24% din voturi, Kliciko – 20% și Iațeniuk – 17%. În acest caz naționalistul Teagnibok și comunistul Simonenko ar acumula câte 7% din sufragii.

Viktor Ianukovici, preferatul Estului

În comunicatul de presă al companiei „Rating” este menționat că actualul președinte Viktor Ianukovici este favoritul alegătorilor care locuiesc în regiunea Donbas, sudul și estul Ucrainei.
La randul sau,  Iulia Timoșenko are cei mai mulți simpatizanți în zonele de vest, centru și nord, regiuni în care Vitalii Kliciko este cotat mai puțin. Pugilistul însă se bucură de popularitate și în estul Ucrainei.
În acest caz, dacă Timoșenko nu se va înscrie în cursa prezidențială, în vestul și nordul țării cele mai mari șanse de susținere din partea alegătorilor le va avea Kliciko, iar Arsenii Iațeniuk fiind mai jos în acest clasament al popularității.
Autorii sondajului au subliniat că rating-ul lui Viktor Ianukovici este mai mare decât al formațiunii sale, Partidul Regiunilor. O situație similară se observă și în cazul lui Kliciko, mai popular decât partidul „UDAR”. În același timp, rezultatele au arătat că în cazul formațiunilor „Svoboda” și Partidul Comunist situația este inversă – liderii se bucură de o popularitate mai mică decât partidele pe care le conduc.

Turul doi, cel mai probabil scenariu

Sondajul a mai arătat că dacă în al doilea tur al alegerilor prezidențiale ar candida Viktor Ianukovici și Vitalii Kliciko, pentru realegerea actualului șef de stat ar vota 22%, iar pentru liderul „UDAR” – 37%.
În cazul în care în al cel de-al doilea tur alegătorii ar avea de ales dintre Ianukovici și Iațeniuk, primul ar acumula 23%, iar liderul opoziției unite „Batkivșcina” – 30%. Dar dacă „Batkivșcina” ar fi reprezentată de Iulia Timoșenko în al doilea tur, pentru ea ar vota 28%, în timp ce pentru Ianukovici doar 24%. În al doilea tur Viktor Ianukovici l-ar devansa doar pe Oleg Teagnibok, cu 24% față de 22%.
Datele barometrului de opinie descriu și profilul alegătorului. Spre exemplu, în rândul susțiunătorilor lui Kliciko domină tinerii. Cei mai înaintați în vârstă adepți sunt cei ai liderului comunist, Petr Simonenko. Dacă printre votanții lui Ianukovici, Simonenko și Kliciko domină locuitorii din zonele urbane, majoritatea susținătorilor lui Arsenii Iațeniuk și ai Iuliei Timoșenko provin din mediul rural. Totodată, alegătorii cu studii superioare optează pentru Oleg Teagnibok și Vitalii Kliciko. Acești candidați se bucură și de susținerea clasei mijlocii. În același timp, cei mai săraci votanți sunt cei ai lui Petr Simonenko și Iulia Timoșenko.

Share our work
APCE a adoptat o rezoluţie în care solicită eliberarea Iuliei Timoşenko

APCE a adoptat o rezoluţie în care solicită eliberarea Iuliei Timoşenko

Yulia Timosenko, obiectiv strategic pentru APCE

Yulia Timosenko, obiectiv strategic pentru APCE

Deputatul ucrainean Volodimir Ariev, membru al partidului de opoziţie „Batkivşcina”, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a declarat că Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat o rezoluţie în care solicită eliberarea fostului prim-ministru ucrainean Iulia Timoşenko. „La punctul 20.8, se arată că APCE cere autorităţilor ucrainene să aplice legile şi politicile adoptate recent în vederea asigurării unui sistem judiciar independent şi imparţial, care să adere complet la principiile statului de drept, precum şi să utilizeze toate mijloacele legale pentru eliberarea Iuliei Timoşenko, dat fiind faptul că procedura judiciară care a dus la condamnarea acesteia a provocat critici serioase”, menţionează parlamentarul de la Kiev. Potrivit lui Ariev, documentul adoptat la Strasbourg conţine o evaluare dură a acţiunilor autorităţilor ucrainene.

Conditii europene

În ziua adoptării rezoluției APCE, consulul general al Poloniei la Harkiv, Jan Granat, a declarat că eliberarea fostului prim-ministru Iulia Timoşenko este o condiţie „la fel ca toate celelalte stabilite anterior pentru asocierea Ucrainei la UE”.
Reamintim ca autoritatile de la Kiev şi Bruxelles au început negocierile privind acordul de asociere în 2007, iar cele referitoare la instituirea zonei de comerţ liber, ca parte a acordului de asociere, au fost demarate în 2008. La sfârşitul anului 2011, părţile au anunţat finalizarea negocierilor, iar la 30 martie 2012 a fost parafat acordul bilateral.
Pe data de 10 decembrie 2012, Consiliul pentru Afaceri Externe al UE a adoptat un document cu privire la Ucraina, în care şi-a exprimat disponibilitatea de a semna acordul de asociere cu această ţară înainte de summitul de la Vilnius, cu condiţia ca partea ucraineană să înregistreze progrese în ceea ce priveşte modificarea legislaţiei electorale, rezolvarea problemei legate de aplicarea selectivă a justiţiei şi continuarea reformelor aflate pe Agenda de asociere.

Share our work