Consulatul României la Odesa, luat cu asalt de reprezentanţii „moldovenilor” din Ucraina

Consulatul României la Odesa, luat cu asalt de reprezentanţii „moldovenilor” din Ucraina

Actiunile de protest anti-romanesti, frecvente la Odessa

Actiunile de protest anti-romanesti, frecvente la Odessa (foto:infoprut,ro)

Mai mulţi reprezentanţii ai Asociației national-culturale a moldovenilor din regiunea Odesa au pichetat marţi Consulatul General al României la Odesa şi Administraţia Regională de Stat, informează portalul de ştiri local „Vzgliad iz Odesî”. Grupul a protestat împotriva „amestecului României în treburile comunităţii moldovenilor din Ucraina, precum şi împotriva românizării celor care se declară moldoveni, nu români”. Printre solicitarile protestatarilor s-a mai numarat si expulzarea consulului român Emil Rapcea și încetarea activității Consulatului General al României a Odesa.
La acțiune au participat aproximativ 60 de persoane, deși organizatorii au anunțat că vor veni sute. Ei au cerut declarat că se opun și acordării cetăţeniei române locuitorilor din satele moldoveneşti ale regiunii Odesa, pentru că pe această cale România ar atenta  la integritatea teritorială a Ucrainei.

Batalia pasapoartelor

Președintele Asociaţiei naţional-culturale a moldovenilor din Ucraina, Anatol Fetescu, a declarat că diplomaţii şi oficialii români, sub pretextul organizării unor evenimente culturale şi mese rotunde, desfăşoară o campanie activă de românizare a moldovenilor din regiunea Odesa, oferindu-le paşapoarte româneşti. În opinia lui Fetescu, aceasta reprezintă o infracţiune. „România şi-a instalat deja oficialii în consulatele din Moldova. În consecință acolo nu mai este studiată istoria Moldovei, ci a României. Aceste practice sunt încercate şi în Ucraina”, a declarat Fetescu.
„La începutul acestui an, consulul român la Odesa a încercat să îndemne satele moldoveneşti din regiune să organizeze evenimente dedicate zilei de naştere a poetului Mihai Eminescu. Acesta este un lucru util, însă diplomaţii români politizează situaţia şi încearcă să îi românizeze pe moldoveni, pentru a arăta că ei sunt stăpâni în această regiune”, a mai adăugat Fetescu.
La randul sau, portalul de știri, „Rupor”, a scris că protestul a perturbat programul de lucru al consulatului, iar mai mulți cetățeni ucarineni care așteptau vize, au rămas nemulțumiți. „Nu pot organiza mitingurile lor astfel încât să nu îi încurce pe alții? Depunerea dosarului pentru vize se face în intervalul orelor 10.00-12.00. Din cauza acestui protest, 80 de persoane riscă să nu reușească să obțină vize pentru a susține un concert în România”, a declarat revoltată Natalia Ivanova, coregrafa unui ansamblu din orașul Iliciovsk, conform careia, din cauza protestului, angajații consulatului au intrerupt programul cu publicul.

Protest multinational

Conform mass-media locala, protestatarii tineau pancarte pe care scria „Găgăuzii susțin cerințele moldovenilor!”, „Bulgarii îi susțin pe moldoveni!”, „Romii îi susțin pe moldoveni!” și „Evreii îi susțin pe moldoveni!”. Participantii la miting nu au facut cunoscute motivele pentru care alte minoritati nationale din regiune ar fi de acord cu „îngrijorările” moldovenilor. Surse locale au tinut sa precizeze ca, etnicii bulgarii, care sunt mai numeroși decât românii/moldovenii în Bugeac, se bucură de atenția statului bulgar care le oferă cetățenie în termene scurte.
Potrivit recensământului din 2001, în regiunea Odesa locuiesc peste 120 de mii de etnici români/moldoveni care susțin că vorbesc limba „moldovenească”. Din cauza procesului de deznaționalizare care a continuă din perioada sovietică până în prezent, numărul acestora scade. Una din cauze este ucrainizarea școlilor cu predare în limba română și trecerea treptată la limba ucraineană în procesul de ținere a serviciului divin în bisericile din satele românești/moldovenesti. Dacă la începutul anilor 90, când Ucraina a devenit stat independent, în regiunea Odesa funcționau 18 școli cu predare în limba română, în prezent numărul acestora s-a redus până la 6.

Share our work
Ianukovici ar putea să o elibereze pe Timoșenko în toamnă

Ianukovici ar putea să o elibereze pe Timoșenko în toamnă

Timosenko, obiectiv strategic al UE

Iulia Timosenko, obiectiv strategic al UE

Săptămâna trecută în presa de la Kiev au apărut mai multe informații despre o posibilă înțelegere dintre președintele ucrainean Viktor Ianukovici cu funcționari occidentali privind eliberarea din detenție a fostului premier Iulia Timoșenko. Acest pas i-ar putea garanta Guvernului de la Kiev semnarea Acordului de asociere dintre Ucraina și UE în acest an.
Speculatiile despre scenariul eliberării Iuliei Timoșenko au apărut după ce fostul președinte polonez Alexander Kvasnevski, raportor în Parlamentul European pentru Ucraina, a lăsat să se înțeleagă că până la sfârșitul lunii septembrie principalele probleme care periclitează în prezent semnarea acordului de asociere dintre Ucraina și UE vor fi soluționate.

Conditii europene

Potrivit socialistului polonez, UE a identificat trei condiții pentru semnarea acordului de asociere cu Ucraina: reforma sistemului judiciar, cea a sistemului electoral și soluționarea cazului Timoșenko. „Se pare că până la sfârșitul lunii septembrie va fi găsit un consens pe aceste trei probleme, iar UE se va convinge că există premise pentru semnarea Acordului de asociere cu Ucraina”, a subliniat Kvasnevski. Europarlamentarul a mai remaract că există și șansa eliberării din detenție a fostului premier Iulia Timoșenko tot până la sfârșitul lunii septembrie 2013. Fostul președinte polonez a mai adăugat că reprezentanții Parlamentului European s-au angajat să nu analizeze în public problema Timoșenko, pentru a nu afecta procesul de negocieri.

Reabilitare politica

In acest context, informația despre eliberarea Iuliei Timoșenko și mutarea acesteia peste hotare a fost confirmată și de opoziția parlamentara de la Kiev. „Este discutată varianta plecării Iuliei Timoșenko din țară”, a declarat deputatul din opoziție Andrei Pavlovskii. „Iulia Timoșenko are nevoie de o reabilitare politică și juridică. Cred că trebuie să facem tot posibilul pentru a o elibera din mâinile lui Ianukovici. Este mai bună varianta tratamentului peste hotare, decât în inchisoare”, a spus parlamentarul ucrainean.
Reamintim că medicii de la clinica germană Charite au atenționat de mai multe ori că starea de sănătate a Iuliei Timoșenko este precară, iar autoritățile germane au declarat că o așteaptă pe Timoșenko la Berlin.
La randul sau, analistul politic Valerii Cialîi afirmă că planul scoaterii Iuliei Timoșenko din țară a fost coordonat dintre Occident și Ianukovici. Cialîi consideră că varianta optimiă ar fi revizuirea dosarului penal al fostului premier, dar acest lucru nu este posibil din cauza realității politice.

Mai aproape de Acord

Întâmăplător sau nu, tot săptămâna trecută avocatul lui Timoșenko, Serghei Vlasenko, a declarat că procurorii au „înghețat” dosarul în care fosta șefă de Guvern de la Kiev este bănuită de asasinarea unui deputat din Donețk în anii 90.Unii analiști spun că și de această dată  poate fi vorba despre o înțelegere dintre Ianukovici și cancelariile occidentale.
În acest fel, eliberarea Iuliei Timoșenko de după gratii ar putea spori șansele semnării acordului de Asociere dintre Ucraina și UE la summit-ul Parteneriatului Estic din noiembrie 2013.
Totodata, asocierea nu poate fi periclitată de momorandumul privind colaborarea dintre Ucraina și Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, negociat recent dintre Ianukovici și președinții celor trei state, atât timp cât Kievul a promis că va discuta transparent cu partenerii din est, fără să încurce dialogului cu UE.

Declaratii americane

Pe fundalul acestui dezgheț în dialogul ucraino-european, au fost făcute și câteva declarații de peste ocean. Mai mulți analiști și lideri de opinie din SUA au menționat că UE greșește atunci când condiționează semnarea Acordului de asociere cu eliberarea Iuliei Timoșenko.
Colaboratorul științific al Consiliului Euro-Atlantic din SUA, Adrian Karatnițkii, consideră că Ianukovici face un joc balansând cerințele UE cu cele ale politicii ucrainene interne și speră că UE va fi cea care va ceda prima. Potrivit lui Karatnițkii, Viktor Ianukovici nu va fi de acord niciodată cu aderarea Ucrainei la Uniunea Vamală. „În aceatsă organizație toate principiile sunt stabilite de Rusia. Ucraina nu va fi de acord cu limitarea suveranității sale. Pe de altă parte, oligarhii ucraineni sunt împotrivă, pentru că sunt îngrijorați de capitalul rusesc și comportamentul oligarhilor ruși”, a subliniat Karatnițkii.
Sursele citate mai considera ca toate aceste declarații arată că există un progres în dialogul dintre Ucraina și UE, care ar putea duce la semnarea acordului de asociere la summit-ul de la Vilnius. Ucraina va trece prin câteva luni de zile agitate,  pentru că atât UE, cât și Rusia vor face presiuni pentru a obține un rezultat. Astfel, Ucraina va face niște pași care fie o vor ruina, fie o vor face mai puternică.

Share our work
Lukașenko debarca în Ucraina

Lukașenko debarca în Ucraina

Liderul belarus, Alexandr Lukasenko, debarca la Kiev

Liderul belarus, Alexandr Lukasenko, debarca la Kiev

Preşedintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukaşenko, va efectua o vizită oficiala în Ucraina, relateaza serviciul de presă al administratiei prezidentiale de la Kiev, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Sursa citata precizeaza ca in data de 10 iunie a avut loc o convorbire telefonică între Viktor Ianukovici şi Aleksandr Lukaşenko în timpul căreia au fost discutate o serie de probleme privind relaţiile bilaterale, precum şi aspecte legate de vizita liderului belarus în Ucraina. Deocamdată nu sunt cunoscute data vizitei şi agenda de lucru a liderului de la Minsk.
Mass-media de la Kiev mai precizeaza că Aleksandr Lukașenko a nu a mai vizitat Ucraina de trei ani. Ultima oară preşedintele Republicii Belarus a fost la Kiev în luna februarie 2010, când a participat la ceremonia de învestire a lui Viktor Ianukovici în funcţia de șef al statului ucrainean.
Reamintim ca anterior, la Minsk, Ucraina a convenit cu țările membre din Uniunea Vamală (Rusia, Belarus și Kazahstan) să intensifice relațiile cu această organizație economică.

Ianukovici, de rasul lui Lukasenko

Președintele de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, a făcut o glumă pe seama omologului său ucrainean, Viktor Ianukovici, în fața jurnaliștilor, fără să știe că microfonul din fața sa este pornit. Incidentul a avut loc în timpul întrevederii liderilor Uniunii Vamale la care a fost invitat și Viktor Ianukovici, pentru a decide soarta participării Ucrainei în cadrul uniunii.
Ziarul „Kommersant” relateaza că Lukașenko s-a exprimat public că este sceptic în privința respectării promisiunilor lui Ianukovici. În timpul ceremoniei de semnare a unor documente, Lukașenko nu a fost atent la microfonul pornit din fața sa. „Se pare că Ianukovici nu va mai veni niciodată la noi!”, a spus râzând președintele belarus în timp ce semna actele oficiale.
Liderul de la Kremlin a făcut și anterior comentarii în adresa lui Viktor Ianukovici. În anul 2011 el a declarat că Occidentul și America continuă să țină Ucraina „din scurt”. El a susținut poziția Rusiei în privința necesității introducerii unor sancțiuni pentru unele mărfuri din Ucraina, în condițiile în care țara nu va adera la Uniunea Vamală și va opta pentru zona de liber schimb cu UE.

Share our work
Kremlin-ul restricţionează integrarea europeană a Ucrainei

Kremlin-ul restricţionează integrarea europeană a Ucrainei

Dmitrii Medvedev ameninta Ucraina

Premierul RM, Dmitrii Medvedev, ameninta Ucraina

Membrii Guvernului de la Kiev consideră drept o iluzie afirmaţiile premierului rus, Dmitri Medvedev, privind perspectivele de aprofundare a cooperării între Ucraina şi Uniunea Vamală (Rusia-Belarus-Kazahstan), scrie publicaţia ucraineană „Ekonomiceskie Izvestia”, într-un articol intitulat „Medvedev restricţionează integrarea europeană a Ucrainei”. Potrivit sursei citate, pe site-ul oficial al Cabinetului de Miniştri al Ucrainei a fost făcut public conținutul Memorandumului privind aprofundarea cooperării între Kiev şi Comisia Economică Euroasiatică, pe care premierul Mukola Azarov l-a semnat pe 31 mai, la Minsk. „Ucraina îşi declară intenţia de a respecta principiile consacrate în documentele care stau la baza juridică a Uniunii Vamale şi a Spaţiului Economic Unic, precum şi să se abţină de la acţiuni sau declaraţii îndreptate împotriva intereselor Uniunii Vamale şi a Spaţiului Economic Unic”, este menționat în preambulul documentului.

Acees restrictionat

Memorandumul prevede că partea ucraineană poate participa la şedinţele deschise ale Comisiei Economice Euroasiatice, în cazul în care este invitată de către preşedintele acesteia. De asemenea, documentul conţine o prevedere privind restricţionarea accesului Ucrainei la documentele Comisiei, partea ucraineană având acces numai la copii ale documentelor care nu sunt confidenţiale. În plus, Ucraina nu va putea să influenţeze deciziile membrilor Comisiei.
În comentariile sale, premierul rus, Dmitri Medvedev, a extins şi mai mult atribuţiile părţii ucrainene şi a limitat politica de integrare a acesteia, cerând Kievului să nu facă mişcări care contrazic ideea de aprofundare a cooperării cu Comisia Economică Euroasiatică. „Salutăm acest pas al Ucrainei, însă înţelegem că, dacă partenerii noştri doresc să participe la activităţile Uniunii Economice Euroasiatice, aceştia ar trebui să ia o serie de decizii foarte dificile şi uneori nepopulare”, a declarat primul ministru rus. Astfel, Dmitri Medvedev a sugerat că aprofundarea integrării europene a Ucrainei ar fi contrară termenilor memorandumului semnat cu Comisia Economică Euroasiatică.

Visuri europene

Preşedintele Ucrainei,Viktor Ianukovici, crede însă cu totul altceva, subliniază „Ekonomiceskie Novosti”, amintind că Ianukovici şi şeful Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, au avut o convorbire telefonică pe marginea acestui subiect. „Viktor Ianukovici l-a asigurat pe Jose Manuel Barroso că acest nou model de cooperare între Ucraina şi Uniunea Economică Euroasiatică nu este în contradicţie cu apartanenţa Kievului la Organizaţia Mondială a Comerţului şi intenţia strategică de integrare europeană prin încheierea Acordului de asociere cu UE”, scrie publicație, făcând trimitere la un comunicat al Preşedinţiei Ucrainei.
Vicepremierul ucrainean, Iuri Boiko, a amintit, la rândul său, că politica de integrare europeană a Ucrainei a fost legiferată şi va rămâne neschimbată.

Manevre politice

Politologul ucrainean Volodymyr Fesenko, directorul Centrului pentru Studii Politice „Penta” din Kiev, considera că statutul de observator al Ucrainei în cadrul Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan permite părţii ucrainene să-şi construiască o politică externă flexibilă, păstrând echilibrul de interese cu Uniunea Vamală şi Uniunea Europeană. „Pentru obţinerea statutului de observator, au mai rămas detaliile tehnice şi juridice. Eu nu văd niciun obstacol, pentru că decizia politică în acest sens a fost deja luată”, a declarat analistul ucrainean.
Fesenko mai precizează că obţinerea statutului de observator în Uniunea Vamală nu stârneşte reacţii de iritare din partea partenerilor europeni ai Ucrainei. „Acest statut al Ucrainei nu va fi în contradicţie cu Acordul de asociere la UE. Noi nu intrăm în Uniunea Vamală, ci suntem doar observatori în această structură. Chiar şi europenii susţin că doar prezenţa simultană în zona de liber schimb a UE şi în Uniunea Vamală este incompatibilă. Celelalte formate sunt acceptabile”, menţionează Fesenko.

Echilibru comercial

Expertul constată că un asemenea format al relaţiilor cu UE şi Uniunea Vamală permite Ucrainei să efectueze manevre politice şi să-şi construiască o politică externă mai flexibilă. Analistul mai subliniază necesitatea unei cooperări mai strânse cu Uniunea Vamală şi UE, în condiţiile în care 30% din comerţul ucrainean este realizat cu UE şi 35% cu Rusia, plus restul statelor din Uniunea Vamală. „Nu poţi face o selecţie foarte strictă, trebuie să existe un echilibru. Altceva este să nu uităm despre integrarea europeană ca prioritate a politicii noastre externe”, a declarat Fesenko.
Memorandumul privind obţinerea statutului de observator în cadrul Uniunii Vamale a Spaţiului Economic Unic al Rusiei, Belarusului şi Kazahstanului a fost semnat la summitul Comunităţii Statelor Independente de la Minsk.

Share our work
UE, ingrijorata de Memorandumul semnat între Ucraina şi Uniunea Vamală

UE, ingrijorata de Memorandumul semnat între Ucraina şi Uniunea Vamală

Uniunea Vamala, arma geopolitica a Rusiei

Uniunea Vamala, arma geopolitica a Rusiei

Uniunea Europeană intenţionează să studieze documentele privind aprofundarea cooperării între Ucraina şi Uniunea Vamală (Rusia – Belarus – Kazahstan), a anunţat ministrul de Externe al Lituaniei, Linas Linkevicius, în timpul inaugurării unui centru de eliberare a vizelor la Kiev. „Este necesară examinarea cu atenţie a documentelor, pentru a stabili dacă nu cumva acestea contravin integrării europene”, a precizat ministrul. Linkevicius a mai declarat că Ucraina trebuie să ia o decizie fermă în privinţa traseului pe care doreşte să îl parcurgă, pentru că în diferite organizaţii există reguli şi cerinţe diferite.
Îngrijorarea șefului diplomației lituaniene a fost exprimată în contextual semnării memorandumului privind aprofundarea cooperării bilaterale dintre Ucraina și Comisia Economică Euroasiatică, eveniment ce a avut loc pe 31 mai, la Minsk. Documentul prevede participarea Ucrainei la activitatea Comisiei Economice Euroasiatice şi a structurilor sale în calitate de țară cu statut de observator.

Memorandumul nu contravine angajamentelor cu UE

Potrivit agenției de presă Ukrinform, preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a avut o convorbire telefonică cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, în timpul căreia au discutat despre memorandumul semnat la Minsk. Liderul de la Kiev a subliniat că această cooperare nu contravine statutului de membru al Ucrainei în Organizaţia Mondială a Comerţului şi, de asemenea, nu este în contradicţie cu parcursul european al Ucrainei.

Opoziția critică

Liderul opoziţiei ucrainene, Arsenii Iaţeniuk, membru al partidului „Batkivşcina”, susţine că semnarea Memorandumului privind aprofundarea cooperării dintre Ucraina şi Uniunea Vamală este un joc pus la cale de către autorităţile de la Kiev şi Moscova, în scopul menţinerii preşedintelui Viktor Ianukovici la putere. „Nu poţi să stai pe două scaune şi nu trebuie să minţi. Iar dacă spui sincer că vrei în Uniunea Europeană, Acordul de asociere ar trebui să fie semnat la summitul de la Vilnius. Cu partenerii noştri ruşi însă trebuie să stabilim relaţii în cadrul acordului privind zona de liber schimb, care a fost deja semnat, dar, din anumite motive, Moscova nu îndeplineşte prevederile acestui document”, a declarat Iaţeniuk, sugerând că presupusul joc al autorităţile ucrainene cu Moscova are drept scop menţinerea lui Viktor Ianukovici la conducerea  Ucrainei.

Medvedev: Ucraina va trebui să renunţe la UE

În timp ce oficialii ucraineni încearcă să obțină cât mai multe victorii în plan extern, angajânduse să respecte prevederile impuse atât de UE pentru semnarea acordului de asociere, cât și de partenerii din est, pentru o mai bună colaborare economică, premierul rus, Dmitri Medvedev, sugerează Ucrainei să nu ia măsuri care sunt incompatibile cu integrarea euroasiatică. „Am asistat la semnarea memorandumului cu Ucraina, iar acesta este primul pas, un pas important şi corect, de care suntem foarte bucuroşi. Totodată, acesta ar putea deveni şi ultimul pas, dacă mai departe nu se va mai face nimic”, a declarat Medvedev la un forum al oamenilor de afaceri din statele membre ale Spaţiului Economic Unic.
„Salutăm această mişcare, dar considerăm că, dacă partenerii noştri doresc să participe la activitatea Uniunii Economice Euroasiatice, trebuie să ia o serie de decizii foarte dificile şi uneori nepopulare. Mai mult decât atât, partenerii noştri trebuie să-şi asume toate deciziile, nu doar o parte dintre ele”, a subliniat Medvedev. Potrivit şefului Guvernului de la Moscova, partenerii ucraineni nu ar trebui să-şi asume angajamente care împiedică Ucraina să participe la activităţile Uniunii Economice Euroasiatice.

Amenintari bilaterale

„Să fie clar pentru toţi că, dacă acest lucru nu se va întâmpla, vom continua să fim prieteni, vom dezvolta relaţiile noastre bilaterale, însă aceasta nu mai este piaţă comună”, a remarcat premierul rus. Medvedev a mai afirmat că în spaţiul postsovietic există procese de integrare foarte importante. „Acesta este motivul pentru care procesele respective provoacă un interes enorm din partea partenerilor străini, care au propriile aşteptări şi se confruntă cu unele sentimente de gelozie. Însă cel mai important este ceea ce se întâmplă în ţările noastre”, a declarat Dmitri Medvedev.

Share our work