A fost sau n-a fost? Preludiul Greceanii, Dodon si AIE

A fost sau n-a fost? Preludiul Greceanii, Dodon si AIE

puzzle moldovaA fost sau n-a fost? Titlul filmului lui Porumboiu ar putea ilustra perfect întâlnirea dintre AIE şi Igor Dodon, în calitate de şef al dezertorilor PCRM. În principiu, un preludiu. Toţi au fost de acord că au opinii diferite şi candidaţi diferiţi la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Mică, tăioasă şi lipsită de savoare, ca iarba din tundra siberiană, Zinaida Grecianîi spune că are pregătirea psihologică şi morală de a ocupa funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Marian Lupu, oricât păr şi-ar schimba, de nărav, oricum, nu se poate lăsa. Şi, chiar dacă nu o recunoaşte, greu îi este să renunţe la o funcţie aducătoare de mari beneficii. Vlad Filat, ca de obicei, preferă să îşi aşeze turul în bărci, chiar prea multe bărci, după cum o spune şi o veche vorbă din bătrâni. Iar cartea extremă a europenismului merge mai mult pentru ochii delegaţiilor de la Bruxelles, nu pentru cetăţenii care aşteaptă stabilitate şi prosperitate. În calitate de om responsabil cu vorbele de duh, dar şi cu păstrarea sentimentului de apartenenţă la familia românismului, Mihai Ghimpu nu se lasă mai prejos, respingând candidatura Zinaidei. Dar şi el priveşte cu jind funcţiile ce revin din actualul algoritm politic de la Chişinău, din ce în ce mai tulbure. Oricum, interesantă este poziţia adoptată de România. Oricât ar încerca ambasadorul Marius Lazurcă să dea de înţeles că a fost interpretat greşit, este clar că, de la Bucureşti, o eventuală alegere a Zinaidei Greceanîi nu are cum să fie privită cu ochi buni. Iar motive sunt cu duiumul. Chiar dacă nişte Schuebeli ai UE, ameţiţi de cine ştie ce frumuseţi sau licori de la Chişinău, s-au scăpat la declaraţii nefericite.

Declaraţiile liderilor AIE şi ale lui Dodon

Că a fost sau nu a fost, să vedem totuţi ce au declarat, potrivit Publika, liderii AIE, după şedinta de consiliu:

Igor Dodon: Sunt mai optimist în ceea ce ţine de depăşirea crizei din Republica Moldova. Noi ne-am expus opţiunea noastră de a înainta un candidat apolitic. Am propus să fie discutată candidatura Zinaidei Greceanîi. Liderii AIE au spus că ei vin cu candidatura lor bine cunoscută, Marian Lupu. Alte opţiuni astazi nu au fost discutate. Suntem gata de dialog cu toate formaţiunile din Parlament.

Mihai Ghimpu: Igor Dodon ar fi bine să contribuie la depăşirea crizei constituţionale. El trebuie să mediteze foarte bine. PL nu votează pentru Greceanîi. Îmi pare rău, dar şi Zinaida Greceanîi trebuie să mediteze, în ce joc este implicată. Ca fost prim-ministru, ea trebuie să contribuie la depăşirea crizei, ea ştie în ce stare a lăsat această ţară. Trebuie de meditat.

Marian Lupu: Dialogul va continua. Discuţia a fost una bună, parţile şi-au prezentat ofertele. Indiferent cine va fi acea candidatură de compromis, aceasta uremează să se înregistreze având 61 de semnături. În cadrul alegerii şefului statului contează rezultatul. Ambele părţi pot da dovadă de suficientă flexibilitate. Candidatura Zinaidei Greceanîi este examinată. Invitaţia pentru PCRM rămâne a fi valabilă şi în continuare, uşa este deschisă.

Vlad Filat: Nu am ajuns încă să fim în negocieri. Acum suntem în discuţii având acest număr de 61 de voturi. PLDM va face tot posibilul ca preşedintele să fie ales. Pâna luni, candidatul sau candidaţii trebuie să fie înregistraţi pentru alegerea şefului statului. În caz contrar Republica Moldova va trebui să se pregătească pentru alegeri anticipate, ceea ce nu este de dorit. Orice candidatură trebuie discutată şi dacă întruneşte numărul necesar de voturi urmează să fie înregistrată. Hazardul unora de a arunca ţara în alegeri anticipate pune multiple semne de întrebare. PLDM va vota pentru candidatul care va întruni cele 61 de voturi. PCRM încă nu a răspuns invitaţiei la dialog din partea AIE. Să nu discut niciodată cu Voronin ar însemna să ţinem ţara în stagnare. Nu au fost expuse solicitări privind anumite funcţii. Noi nu am ajuns să ne târguim cu funcţiile. Dacă acesta este obiectivul cuiva, să vină, să spună.

Share our work
R. Moldova, la Adunarea Parlamentara a NATO de la Bucuresti

R. Moldova, la Adunarea Parlamentara a NATO de la Bucuresti

AP-NATO-BucurestiO delegaţie a Parlamentului Republicii Moldova va participa la lucrările Sesiunii anuale a Adunării Parlamentare a NATO. Reuniunea se va desfăşura la Bucureşti, România, în perioada 7-10 octombrie 2011. Delegaţia este formată din deputaţii Vlad Lupan şi Alexandru Cimbriciuc. La reuniune sunt aşteptaţi să participe peste 350 de parlamentari din cele 28 de state membre NATO, America de Nord şi Europa, precum şi delegaţi din ţările asociate, partenere regionale, asociate mediteraneene şi observatoare, pentru a discuta probleme de interes privind securitatea internaţională, a adopta rapoartele comisiilor de specialitate şi a formula recomandări. Sâmbătă, 8 octombrie şi duminică, 9 octombrie vor avea loc discuţii în cadrul celor 5 comisii de specialitate: Comisia politică, Comisia pentru apărare şi securitate, Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, Comisia pentru dimensiunea civilă a securităţii şi Comisia pentru economie şi securitate. Fiecare comisie va dezbate o serie de rapoarte pe teme de securitate şi apărare, subiectele specifice urmând să fie discutate împreună cu reprezentanţi ai guvernelor din ţările membre, din mediul academic, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai NATO. La Sesiunea plenară de luni, 10 octombrie, vor participa Preşedintele Adunării Parlamentare a NATO Karl Engelbrektson, Secretarul General al NATO Anders Fogh Rasmussen, Preşedintele României Traian Băsescu. Recomandările Adunării Parlamentare a NATO vor fi prezentate, dezbătute şi votate în după-amiaza aceleiaşi zile. Adunarea Parlamentară a NATO reprezintă un important forum pentru dialogul parlamentar internaţional cu privire la probleme de securitate, politice, sociale şi economice. Sesiunile anuale ale AP NATO sunt cele mai importante evenimente din activitatea organizaţiei şi sunt găzduite, prin rotaţie, de statele membre şi asociate.

Masuri de securitate

„Grupul de conducere şi coordonare a măsurilor de securitate pentru Sesiunea anuală a Adunării Parlamentare NATO 2011 (AP NATO 2011)” a stabilit astăzi ultimele detalii privind organizarea şi defăşurarea în bune condiţii a evenimentului. Cu acest prilej a fost hotărâtă înfiinţarea unei structuri de permanenţă care va reuni reprezentanţi ai instituţiilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Din această structură vor face parte şi delegaţi ai Primăriei Capitalei şi ai serviciilor publice deconcentrate, cu scopul evitării şi soluţionării rapide a eventualelor defecţiuni tehnice care s-ar putea produce în perioada reuniunii de la Bucureşti. Adunarea Parlamentară NATO 2011 va reuni peste 350 de parlamentari din cele 28 de state membre NATO, din America de Nord şi Europa, precum şi delegaţi din ţările asociate, partenere şi observatoare. Mai mulţi înalţi oficiali vor beneficia de măsuri de protecţie nemijlocită din partea Serviciului de Protecţie şi Pază. Printre aceştia se numără domnul Anders Fogh Rasmussen, secretarul general NATO, Dr. Karl A. Lamers, preşedintele AP NATO şi amiralul Giampaolo Di Paola, preşedintele Comitetului militar NATO. Pentru toţi participanţii la dezbaterile reuniunii vor fi asigurate măsuri specifice de securitate în zona Aeroportului Internaţional „Henri Coandă”, pe traseele de deplasare, la spaţiile de cazare şi în zonele de desfăşurare a activităţilor oficiale. Serviciul Român de Informaţii va asigura suportul informativ şi tehnic necesar desfăşurării în condiţii de securitate a Adunării Parlamentare NATO 2011. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) va organiza dispozitivul de comunicaţii în locaţiile de desfăşurare a evenimentului. Acestea constau în furnizarea serviciilor de comunicaţii fixe şi mobile, de voce şi date pentru instituţiile implicate în organizarea şi desfăşurarea evenimentului. Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin structurile specializate (Poliţia, Jandarmeria, Poliţia de Frontieră, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă) va asigura măsurile de ordine publică şi siguranţa circulaţiei la locurile de desfăşurare a activităţilor, la hoteluri şi pe itinerariile de deplasare. Astfel, efective ale M.A.I. vor participa la monitorizarea spaţiului public pentru prezervarea climatului de normalitate în Capitală, asigurarea fluenţei deplasării în trafic a delegaţiilor şi, după caz, însoţirea acestora cu echipaje de poliţie rutieră.

Share our work
Ucraina: Atac “ortodox” la Patriarhia Romana

Ucraina: Atac “ortodox” la Patriarhia Romana

ucrainenie sinodLibertatea canonică a drept-credincioşilor români este călcată în picioare de pravoslavnicii din Ucraina. La recentul sinod al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, aflate sub jurisdicţia canonică a Patriarhiei Moscovei, au fost lansate acuzaţii şi atacuri la adresa Patriarhiei Române. Nemulţumirea ierarhilor ucraineni porneşte de la ridicarea şi sfiinţirea unei biserici româneşti pe teritoriul Ucrainei, la Hagi-Curda (Kamyshivka). Astfel, agenţia KARADENIZ PRESS informează că, în data de 26 august, în Sala Sinodală a Mitropoliei Kievului, s-a desfăşurat, sub patronatul Mitropolitului Volodymyr, sinodul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, aflate sub jurisdicţia canonică a Patriarhiei Moscovei. Printre altele, sinodului i-a fost prezentat, de către şeful Departamentului de Relaţii Externe al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, aerhiepiscopul Oleksandr al Pereiaslav-Khmelnytskyi şi Vyshnevskyi, situaţia privind sfinţirea, la 16 iulie 2011, a Bisericii cu hramul Sfinţii Petru şi Pavel, în satul Kamyshivka (Hagi-Curda), din raionul Izmail, regiunea Odesa, de către preoţi ai Bisericii Ortodoxe Române. Oficialii Bisericii Ortodoxe Ucrainene susţin că Patriarhia Română nu s-a conslultat cu ierarhii săi şi nici nu a cerut aprobarea de a sfinţi biserica amintită, în jurisdicaţia canonică a Kievului.Participanţii la sinod au căzut de acord “că aceste acţiuni contravin ordinii canonice a Bisericii Ortodoxe şi că nu sunt deloc folositoare relaţiilor frăţeşti dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Ortodoxă Ucraineană”. În consecinţă, sinodul a decis să îşi exprime îngrijorarea în legătură cu activitatea Mitropoliei Basarabiei (subordonată canonic Patriarhiei Române) în jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Ucrainene. De asemenea, sinodul a propus ca Mitropolitul Volodymyr al Kievului şi Ucrainei să trimită o scrisoare “corespunzătoare” Prea Fericitului Daniel, Patriarhul României.

Hagi-Curda, Biserica ‘Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel’

Pe 16 iule, la slujba de sfinţire a participat Înalt Preasfinţitul Petru, Mitropolitul Basarabiei, alături de un sobor de preoţi şi diaconi. Biserica a fost construită cu sprijinul lui Nicolae Popa, secretarul general al Consiliului Mondial Român din SUA, care a donat peste 50.000 de dolari, şi al Departamentului pentru românii de pretutindeni. La eveniment vor participa mai mulţi studenţi din România şi Republica Moldova, informează Romanian Global News. Deşi teritoriul aparţine Ucrainei, în ţinutul istoric al Bugeacului (sau Basarabia de Sud) se face simţit şi astăzi spiritul românesc, ce s-a păstrat în vechile aşezări româneşti de ţărani moldoveni. Satul Hagi-Curda este o astfel de aşezare străveche, scrie Basilica.ro. Mândria sătenilor era Biserica ‘Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel’, ridicată în 1875 de episcopul cărturar al Dunării de Jos, Melchisedec Ştefănescu, în perioada când sudul Basarabiei era în stăpânirea României. După instalarea puterii sovietice, lăcaşul a fost mai întâi închis şi apoi demolat în 1979, pe locul său fiind înălţat Monumentul eroilor sovietici. Abia în 1995, după mari eforturi, s-a reuşit reînfiinţarea parohiei din localitate sub oblăduirea Mitropoliei Basarabiei, afiliată Patriarhiei Române. După cum atestă o notaţie de pe Ceaslovul aflat în fosta biserică a satului, acesta a fost înfiinţat prin unirea a mai multor cătune din zonă şi au format o aşezare mai mare, cu numele de Frumuşica. Unirea cătunelor avea ca scop apărarea localnicilor de hoardele de tătari care le prădau periodic. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Hagi-Curda a făcut parte din componenţa României, în Plasa Fântâna Zânelor a judeţului Ismail. În anul 1947, autorităţile sovietice au schimbat denumirea oficială a satului din cea de Hagi-Curda în cea de Komîşivka. În anul 1954, regiunea Ismail a fost desfiinţată, iar localităţile componente au fost incluse în regiunea Odessa. În prezent, în Hagi-Curda locuiesc aproape 4.000 de oameni, 99% dintre ei fiind români.

Mitropolia Basarabiei, confruntata cu atacuri similare

Biserica-din-Hagi-Curda-foto-basarabeni.ro_Mitropolia Basarabiei a decis să răspundă, in luna iulie, la atacuri similare, lansate într-o publicaţie de protoiereul Andrei Novikov, secretarul de presă al eparhiei de Odesa a Bisericii Ortodoxe Ruse. “Biserica românească din satul Kamâşovca-Kamyshivka (n.red. – Hagi-Curda, sudul Basarabiei, deocamdată Ucraina) aparţine aşa-numitei Mitropolia Basarabiei. Aceasta este situată pe teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Ruse şi noi nu putem recunoaşte nici existenţa acestui lăcaş, nici slujbele care se efectuează acolo”, susţinea, pentru Regnum, Andrei Novikov. “Chiar dacă, în biserică, se oficiază slujbe de către preoţii hirotoniţi legal, acestea nu au o putere harică”, a afirmat Novikov, care considera că, „din punct de vedere politic, la mijloc sunt interesele României, care are pretenţii teritoriale în regiune”. Într-un comunicat intitulat “Grija pentru Ortodoxie trebuie să primeze în faţa intereselor secular-politice”, Mitropolia Basarabiei răspunde acestor atacuri. În legătură cu declaraţiile protoiereului Andrei Novikov, secretarul de presă al eparhiei de Odesa a Bisericii Ortodoxe Ruse, făcute, în data de 23 iulie 2011, pentru agenţia de ştiri REGNUM, potrivit căruia slujbele oficiate de către preoţii Mitropoliei Basarabiei, în biserica nou-sfinţită din Kamâşovka (Hagi Curda), raionul Ismail, „n-ar avea putere divină”, reluând, totodată, acuzaţiile nefondate şi pline de ostilitate la adresa Mitropoliei Basarabiei, numind-o „schismatică şi necanonică”, biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei precizează:

1. Mitropolia Basarabiei respinge hotărât orice acuzaţii şi atacuri privind canonicitatea sau validitatea slujbelor oficiate de clericii săi canonici.

2. Aceste atacuri asupra Mitropoliei Basarabiei sunt motivate secular-politic şi nu au nimic în comun cu adevăratul duh al Ortodoxiei, care este unul al păcii, al bunei înţelegeri, al împreună-lucrării şi al dragostei. Respectivele atacuri, evident românofobe, se produc în situaţia în care Eparhia Odesei (Patriarhia Moscovei) desfăşoară de mai mulţi ani de zile activităţi de legitimare morală, încurajare şi susţinere făţişă a regimului politic ilegal şi banditesc instalat la Tiraspol. Astfel, prin faptele şi implicaţiile sale de natură politică, Eparhia Odesei (Patriarhia Moscovei) subminează interesul firesc de bună-vecinătate şi de cooperare între Republica Moldova şi Ucraina. Mai mult, aceste fapte şi implicaţii politice sunt îndreptate împotriva suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.

3. Mitropolia Basarabiei aminteşte tuturor că este o structură ortodoxă canonică, parte componentă a Patriarhiei Române, iar ierarhul ei este mitropolit canonic, membru cu drepturi depline al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Jurisdicţia canonică a Mitropoliei Basarabiei este Republica Moldova, având ca drept să primească sub oblăduirea sa părintească, la cerere liber exprimată, orice comunitate de etnici români ordodocşi din spaţiul ex-sovietic.

4. Unul dintre principiile de organizare a Bisericilor Ortodoxe este cel etnic (canonul 34 Apostolic). Acest principiu oferă oricărei comunităţi dreptul să aparţină de Biserica lor naţională autocefală. Aşa, etnicii ruşi de confesiune ortodoxă din Europa (inclusiv din Republica Moldova şi din Ucraina), precum şi cei din cele două Americi sau din Australia aparţin de Biserica Ortodoxă Rusă. Acelaşi situaţie este şi în cazul etnicilor sârbi, bulgari şi greci. În fiecare ţară europeană există comunităţi ortodoxe care aparţin de Bisericile lor naţionale. În această situaţie, este legitim să ne punem întrebarea: De ce consângenii noştri ortodocşi din Kamâşovka (Hagi Curda) n-ar avea aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi ortodocşi? Ce ne facem cu drepturile omului de a se ruga în limba maternă şi de a se afla în comuniune spirituală cu fraţii de un neam şi de o credinţă? De altfel, comunitatea din Kamâşovca (Hagi Curda) nu a încălcat nici o lege a statului ucrainean sau internaţională. Dimpotrivă, această comunitate, înzestrată cu personalitate juridică ucraineană, a fost înregistrată oficial de către Secţia pentru Problemele Religiilor din cadrul Administraţiei de Stat a regiunii Odesa, având denumirea: Parohia Ortodoxă Autonomă “Sfinţii Petru şi Pavel” din satul Komâşivka, raionul Ismail, regiunea Odesa, Ucraina. Potrivit Statutului său de organizare şi funcţionare înregistrat de autorităţile competente ale Ucrainei, parohia îşi alege în mod liber şi independent jurisdicţia canonică. Astfel, parohia a optat pentru jurisdicţia canonică a Mitropoliei Basarabiei (Patriarhia Română).

5. Mitropolia Basarabiei aminteşte, de asemenea, în acest context că ameninţările împotriva credincioşilor săi de la Kamâşovka (Hagi Curda) au existat şi înainte de sfinţirea bisericii (16 iulie 2011), iar după sfinţire presiunile şi intimidările s-au intensificat. Asupra epitropului Vasile Iordăchescu se exercită diverse şi puternice presiuni, dumnealui fiind nevoit să facă faţă diferitor inspecţii. Mesajele venite de la Eparhia de Odesa (Patriarhia Moscovei), structură eclesiastică care desfăşoară, de ani buni, o campanie de deznaţionalizare a etnicilor români, urmăresc să-i descurajeze pe creştinii din Kamâşovka (Hagi Curda) să fregventeze sfântul locaş al Mitropoliei Basarabiei. Cazul este ieşit din comun: ortodocşii sunt ameninţaţi de către ortodocşi. Este regretabil că asemenea lucruri se întâmplă în secolul XXI.

6. Mitropolia Basarabiei îi îndeamnă pe creştinii din Kamâşovka (Hagi Curda) să nu se lase influenţaţi de neadevărurile formulate de către susnumitul cleric, făcute în numele Eparhiei de Odesa (Patriarhia Moscovei), şi nici de zvonurile otrăvitoare răspândite în localitate, ci să rămână în credinţa noastră strămoşească, să frecventeze biserica şi să fie alături de preotul lor, aducând împreună slavă lui Dumnezeu pentru binecuvântările primite.

7. Parohia „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Kamâşovca (Hagi Curda) este parte componentă a Episcopiei Basarabiei de Sud (Mitropolia Basarabiei), la care poate adera benevol orice parohie din sudul istoric al Basarabiei, cuprins în Euroregiunea moldo-română-ucraineană „Dunărea de Jos”. În acest context, Mitropolia Basarabie face apel la conducerea Euroregiunii „Dunărea de Jos” să monitorizeze respectarea drepturilor şi libertăţile religioase a credincioşilor din localitatea Kamâşovka (Hagi Curda).

8. Mitropolia Basarabiei rămâne deschisă spre dialog şi colaborare cu structura locală a Bisericii Ruse de la Odesa, pentru a depăşi orice neînţelegere, spre binele Ortodoxiei şi al Bisericii lui Hristos. Pericolul cel mare pentru comunitatea românească din Ucraina, ortodoxă de două mii de ani, ca şi pentru cea din Republica Moldova, îl constituie nu Mitropolia Basarabiei, ci prozelitismul sectar făcut în limba română de către misionari străini. Grija pentru Ortodoxie trebuie să primeze în faţa intereselor secular-politice.

Share our work
Crucea Mantuirii Neamului Romanesc va fi sfintita la Nisporeni

Crucea Mantuirii Neamului Romanesc va fi sfintita la Nisporeni

Crucea Mantuiri Neamului - NisporeniDuminică, 28 august 2011, în oraşul Nisporeni se va desfăşura ceremonia de inaugurare a complexului „Crucea Mântuirii Neamului Românesc”, proiect iniţiat cu ani în urmă şi adus la finalitate acum cu bunăvoinţa Domnului şi prin contribuţia numeroasă şi generoasă a populaţiei din Republica Moldova şi România, anunta Radio Vocea Basarabiei. Primul eveniment – slujba de sfinţire a Crucii, a Capelei, a Clopotniţei şi inaugurarea oficială a Complexului – va începe la ora 16.00, în Dealul Zghihara, înălţime care domină Nisporenii dinspre răsărit; cel de-al doilea va avea loc pe stadionul din localitate la ora 20.00 şi va consemna momentul solemn de Aprindere a Luminilor Crucii, urmat de un concert. Invitat să participe la slujba de sfinţire, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, a binecuvântat în această misiune pe ÎPS Petru, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, ÎPS Teofan, Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, PS Corneliu, Episcop al Episcopiei Huşilor. La eveniment au fost invitaţi să participe deputaţii în Parlamentul Republicii Moldova care fac parte din Alianţa pentru Integrare Europeană, Preşedintele interimar al Republicii şi Preşedintele Parlamentului, Primul Ministru al Guvernului Republicii Moldova, miniştri, personalităţi ale vieţii publice din Republica Moldova şi din România. Crucea Mântuirii Neamului Românesc este fabricată din bare de metal, are o înalţime de 35 de metri şi este instalată la o cotă de 316 metri de-asupra nivelului mării. Sistemul de iluminare este bazat pe LED-uri – ultima realizare tehnologică a timpului în domeniu. Sistemul este compus din diode emiţătoare de lumină de înaltă fiabilitate care consumă energie electrică de 10 ori mai puţin decât lămpile incandescente, au o durată de exploatare de cel puţin 10 ani şi nu produc căldură. Lungimea emiţătoarelor de lumină montate pe toate cele patru laturi ale Crucii este de 140 de metri bandă cu diode flexibile. Intr-o scrisoare deschisă, adresată recent premierului Vlad Filat, 40 de personalitati din R. Moldova au cerut invitarea oficială, de către autorităţile de la Chişinău, a PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române:

Stimate Dle Prim-ministru,

Crucea-Mantuiri-Neamului-Nisporeni-2-voceabasarabiei.net_Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova, asociaţie neguvernamentală, de cultură şi drept, cu peste 250 mii de aderenţi din Republica Moldova şi din afara ei, se adresează către Dvs. cu rugămintea să binevoiţi a face demersurile de rigoare privind invitaţia Prea Fericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pentru a sfinţi Complexul „Crucea Mântuirii Neamului Românesc” de la Nisporeni, care a fost construit din donaţia familiei Dohotaru din Oneşti, România, şi din fonduri colectate prin intermediul radiodonurilor de la radioascultătorii postului de radio „Vocea Basarabiei”.

Crucea Mântuirii…” se înalţă pe una dintre cele mai înalte coline (316 m.) din Republica Moldova, în preajma oraşului Nisporeni. Ea va putea fi văzută pe o rază de 10 kilometri pe ambele maluri ale Prutului, inclusiv noaptea, având montate pe întreg perimetrul construcţiei elemente luminiscente de mare putere. „Crucea Mântuirii…” este împrejmuită de un parc, în perimetrul căruia se ridică o Capelă, unde se vor putea oficia diverse ceremonii religioase şi civile. Întregul ansamblu constituie, împreună cu Cimitirul Eroilor Români şi Mănăstirea Vărzăreşti, situate în acelaşi spaţiu geografic, un loc de pelerinaj, de omagiu şi de rugă pentru poporul nostru.

Se preconizează ca inaugurarea Complexului „Crucea Mântuirii Neamului Românesc” să fie un eveniment de importanţă naţională pentru românii de pretutindeni.

Ziua sfinţirii Complexului „Crucea Mântuirii Neamului Românesc” a fost fixată pentru data de 28 august, de Ziua Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, pururea Fecioară Maria.

Participarea Prea Fericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la acest eveniment va conferi dimensiunea spirituală pe care o merită, dar mai cu seamă se va constitui într-un act de mângâiere sufletească pentru toţi cei care se identifică români în spaţiul Republicii Moldova.

Dle Prim-ministru,

Am fi foarte bucuroşi şi recunoscători, dacă Dvs. personal, inclusiv autorităţile statului Republica Moldova, veţi binevoi a participa la acest eveniment unic. Vă invităm şi Vă aşteptăm participarea.

Totodată, reiterăm că participarea Prea Fericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, rămâne a fi pentru noi, românii basarabeni, un vis pe care l-am dori împlinit şi vom aprecia foarte mult dacă veţi contribui în acest sens.

Share our work
NATO vrea mai multi jandarmi romani in Afganistan

NATO vrea mai multi jandarmi romani in Afganistan

Jandarmii romani pleaca in AfganistanPrin ceea ce fac, în acest teatru de operaţiuni din Afganistan, atât jandarmii cât şi poliţiştii şi-au câştigat respectul partenerilor internaţionali din misiunile EUPOL şi NTM-A, şi, de asemenea, al recruţilor afgani de poliţie. Declaraţia îi aparţine chestorului de poliţie Ioan Dascălu, secretar de stat, şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică. 66 de jandarmi români acţionează în NTM (NATO TRAINING MISSION) Afganistan şi, de asemenea, zece poliţişti români desfăşoară misiunii poliţieneşti sub egida Uniunii Europene. Într-un interviu acordat revistei Pentru Patrie, Dascălu a afirmat că generalul locotenent William B. Caldwell IV, şeful misiunii NTM-A în Afganistan, i-a cerut verbal suplimentarea numărului de jandarmi români, urmând ca această solicitare să fie formalizată în cea mai scurtă perioadă de timp. “Cum spuneam, în cadrul întreve­derii pe care am avut-o cu factorii de conducere din NTM-A, general locotenent William B. Caldwell IV a menţionat foarte clar că misiunea din Afganistan va fi pe termen lung. În ciuda preconizatei retra­geri a forţelor militare americane sau reducerea efectivelor americane în Afganistan, anunţată de preşedintele Obama, misiunea NTM-A are un buget solid, consistent şi, chiar în cursul acestui an, statul de organizare al misiunii a fost suplimentat cu 1000 de funcţii. Deci, din acest punct de vedere, putem să considerăm că este o misiune pe termen lung, se investeşte foarte mult în pregătirea forţelor de poliţie şi, bineînţeles, în armata naţională din Afganistan. Se insistă pe pregătirea armatei şi poliţiei şi mai puţin pe păstrarea unor efective militare internaţionale foarte mari, cu rol preponderent contrainsurgent”, a mai declarat Ioan Dascălu. O delegaţie a Ministerului Administraţiei şi Internelor, condusă de chestor de poliţie Ioan Dascălu, secretar de stat, şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică, a efectuat în a doua decadă a lunii iulie 2011, o vizită de lucru în teatrul de operaţii Afganistan unde este dislocat un contingent de 66 de jandarmi şi 10 poliţişti. Jandarm-roman-in-misiune-in-Afganistan-1foto-ntm-a.com_Scopul vizitei a fost de a avea întâlniri directe cu militarii contingentului care sunt în misiune în Afganistan, de a observa modul în care s-au instalat în taberele din centrele de pregătire, precum şi de a avea discuţii cu reprezentanţii părţii americane şi ai comenzii structurilor NATO implicate în procesul de instruire a forţelor de ordine publică afgane. Programul a cuprins activităţi în cele patru centre de pregătire în care sunt dislocaţi jandarmii români (Centrul Naţional de Pregătire al Poliţiei Afgane de Ordine Publică de la Wardak, Centrul Regional de Pregătire al Poliţiei Naţionale Afgane din Kandahar, Centrul de Pregătire şi Suport al Poliţiei Afgane în Uniformă de la Costall şi Centrul de Pregătire al Poliţiei de Frontieră Afgane de la Spin Boldak), la sediul Misiunii EUPOL Afganistan, în cadrul căreia suntem reprezentaţi de 10 poliţişti români, precum şi întâlniri cu oficiali de înalt rang ai N.A.T.O., precum comandantul Misiunii N.A.T.O. de Pregătire a Poliţiei Afgane (NTM-A), general locotenent William B. Caldwell IV. La Camp Julien, comandantul contingentului român de jandarmi, maiorul Sebastian Cucoş, a prezentat activitatea din momentul dislocării, detaliind întregul proces de integrare în centrele de pregătire unde au fost repartizaţi şi activitatea desfăşurată în domeniul pregătirii forţelor de poliţie afgane. Întâlnirea cu generalul de brigadă Sebastiano Comitini, şeful Grupului Multinaţional pentru Consiliere şi Instruire al Poliţiei (Combined Training Advisory Group / CTAG-P), ofiţer din cadrul Carabinierilor Italieni, s-a desfăşurat în Camp ISAF din Kabul.

Share our work