de Isac Mihai | iul. 7, 2020 | Orientul Mijlociu, Știri
Liderul-suprem-iranian-Ali-Khamenei amenință periodic SUA și Israel
Republica Islamică Iran va riposta împotriva oricărei ţări care realizează atacuri cibernetice asupra obiectivelor sale nucleare, a declarat şeful apărării civile după un incendiu la complexul nuclear din Natanz despre care unii oficiali iranieni cred că ar fi fost cauzat de un sabotajul cibernetic, relatează mass-media internațională, preluată de presa de la București. Complexul de îmbogăţire a uraniului de la Natanz, aflat în cea mai mare parte în subteran, este una din instalaţiile iraniene monitorizate de inspectorii Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), agenţia ONU de supraveghere în domeniul nuclear.
Cauze identificate
Consiliului Suprem pentru Securitate Naţională din Iran a declarat vineri că detaliile şi cauzele acestui accident, care au fost identificate, vor fi anunţate la momentul oportun.
Organizaţia iraniană pentru energie atomică a informat iniţial despre un „incident” produs săptămâna trecută la Natanz, situat într-o regiune deşertică din provincia Isfahan, în centrul Iranului.
„Răspunsul la atacurile cibernetice face parte din puterea de apărare a ţării. Dacă se dovedeşte că ţara noastră a fost vizată de un atac cibernetic, vom răspunde”, a declarat şeful apărării civile Gholamreza Jalali pentru televiziunea de stat.
Acuzații indirecte
Un articol publicat joi de agenţia de ştiri IRNA menţionează posibilitatea unui sabotaj de către duşmani precum Israel şi SUA, fără a acuza însă direct aceste ţări. „Până în prezent, Iranul a încercat să prevină intensificarea crizelor şi formarea unor condiţii şi situaţii imprevizibile”, scrie IRNA. „Dar încălcarea liniilor roşii ale Republicii Islamice Iran de către ţări ostile, în special regimul sionist şi SUA, înseamnă că strategia (…) ar trebui revizuită”.
Surse oficiale iraniene, citate de mass-media internațională, au declarat că ei cred că incendiul a fost rezultatul unui atac cibernetic, similar Stuxnet de acum câțiva ani, dar nu au făcut referire la nicio dovadă.
Natanz este punctul central al programului de îmbogăţire a uraniului din Iran, despre care Teheranul susţine că vizează doar scopuri paşnice. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 7, 2020 | Balcani, România, Știri, UE
Premierul bulgar Boyko Borisov, mulțumit de modul în care a gestionat pandemia
Bulgaria va sancţiona strict persoanele care nu respectă distanţarea socială obligatorie în spaţiile publice sau nu poartă mască de protecţie în interior, în contextul înmulţirii noilor cazuri de coronavirus, a anunţat luni ministrul Sănătăţii, Kiril Ananiev, relatează Reuters, preluată de Agerpress. Ţară cu o populaţie de şapte milioane de locuitori, Bulgaria a înregistrat 5.740 de cazuri de infectare şi 246 de decese. Numai în ultima săptămână s-au înregistrat în total 1.049 de cazuri.
Ananiev a spus că va extinde starea de urgenţă epidemiologică din ţară până la sfârşitul lunii iulie pentru a-i permite să fie mai flexibil şi să emită ordine speciale dacă va fi nevoie.
Noi focare
El le-a cerut autorităţilor să garanteze respectarea măsurilor împotriva infectărilor şi să limiteze evenimentele publice mari. Amenzile pentru nerespectarea regulilor de distanţare şi a altor măsuri vor fi impuse strict.
Luni, oficiali sanitari din oraşul Veliko Târnovo din centrul ţării au informat că 23 din 42 de persoane care au participat la sfârşitul lunii iunie la un bal de absolvire şcolar au fost testate pozitiv cu COVID-19.
Ananiev a declarat presei că 20 de jucători şi oficiali de la două cluburi de fotbal din prima divizie au fost testaţi pozitiv şi a atras atenţia că Bulgaria ar putea interzice prezenţa spectatorilor la meciurile de fotbal.
Bulgaria a ridicat majoritatea restricţiilor legate de coronavirus, deschizând barurile şi restaurantele şi permiţând deplasările pentru a ajuta economia, depdendentă de turism, să se recupereze şi nu intenţionează să înăsprească măsurile pentru moment.
Statele din regiune, precum Grecia și România, au început și ele să adopte unele măsuri de destindere în speranța revigorării parțiale a propriilor industrii de turismului și HORECA. Până în acest moment au existat creșteri ale numărului de COVID-19, dar guvernele de la Atena și București nu au anulat măsurile de destindere luate.(N.G.)
de Isac Mihai | iul. 6, 2020 | Orientul Mijlociu, Știri
Gaza, fortăreața Hamas
Trei rachete au fost trase duminică din regiunea palestiniană Gaza spre teritoriul Israelului, a declarat serviciul de presă al armatei israeliene, fără a se înregistra victime civile ori militare, relatează cotidianul Calcalist, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Armata a anunţat iniţial, într-un comunicat, despre tirul a două rachete, fără să precizeze locul unde au căzut, dar potrivit presei locale acestea au au lovit o zonă nelocuită.
Al doilea comunicat militar a informat despre tirul unei noi rachete care a fost interceptată de sistemul de apărare antirachetă Iron Dome. Sursele militare citate nu au detaliat modul în care forțele israeliene au răspuns până în acest moment atacurilor.
Diplomația rachetelor
Nicio grupare palestiniană nu a revendicat tirurile dinspre Fâşia Gaza, teritoriu palestinian sub blocadă israeliană şi controlat de mişcarea islamistă palestiniană Hamas, organizaţie considerată „teroristă” de către Israel. Menționăm că aripa militară a organizației, Brigăzile Izz ad-Din al-Qassam, este clasificată drept organizație teroristă de mai multe state occidentale.
Ultimul tir de rachetă din enclava palestiniană asupra teritoriului israelian a avut loc la 26 iunie. Ca represalii, aviaţia militară israeliană a lovit poziţii deţinute de Hamas în Fâşia Gaza.
La 25 iunie, aripa armată a Hamas a avertizat Israelul contra proiectului său de anexare a unor zone din Cisiordania ocupată, ceea ce ar echivala, în opinia sa, cu o „declaraţie de război”.
Planul de pace propus de Trump, contestat cu rachete de Hamas
Planul Trump
Un plan propus de administraţia americană a preşedintelui Donald Trump prevede anexarea de către Israel a coloniilor şi a Văii Iordanului din Cisiordania, teritoriu ocupat din 1967 de statul evreu, şi crearea unui stat palestinian demilitarizat pe un teritoriu restrâns cu Cisiordania şi Fâşia Gaza, separate de circa 50 de kilometri, legate de un coridor care să permită libera circulație.
Planul Trump a stârnit controverse în regiune, liderii pricipalelor structuri palestiniene purtând negocieri pentru relansarea procesului de pace între Hamas și Fatah. Într-o recentă conferință de presă, unul dintre principalii oficiali ai Fatah, Jibril Rajoub, a declarat că cele două organizații vor face tot posibilul pentru a împiedica implementarea planului de pace american, fiind susținut de reprezentantul Hamas, Saleh al-Arouri, comandant și fondator al Brigăzilor Izz ad-Din al-Qassam.
În ultimii ani, Hamas şi Israel s-au confruntat în trei războaie (2008, 2012, 2014). În pofida unui armistiţiu în ultimele luni, cele două tabere se confruntă, ocazional, cu tiruri de rachete trase dinspre Fâşia Gaza, urmate de represalii din partea armatei israeliene. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 5, 2020 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Marea Neagra, Știri
Federația Rusă îşi rezervă dreptul de a decide care va fi participarea sa viitoare la Tratatul ”Cer Deschis” după retragerea temporară a SUA din acest acord, a anunţat viceministrul de externe rus Serghei Riabkov, citat de mass-media rusă, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „În privinţa liniei pe care o vom urma, toate opţiunile sunt pe masă, nu excludem nimic”, a declarat Riabkov pentru agenţia rusă Interfax, cu două zile înaintea unei reuniuni extraordinare a ţărilor semnatare ale Tratatului „Cer Deschis”.
Tratat crucial
Tratatul, în vigoare din 2002, permite survolul reciproc între Rusia şi ţările semnatare al teritoriilor respective de către aeronave de observaţie neînarmate cu scopul de a promova încrederea la nivel internaţional.
Partenerii din cadrul Tratatului „Cer Deschis” vor aborda la 6 iulie, într-o reuniune extraordinară, retragerea SUA din acest acord. Surse politice au precizat că nu se așteaptă la revizuirea poziției administrației de la Casa Albă.
Preşedintele american Donald Trump a anunţat la 21 mai retragerea pentru şase luni a ţării sale din acest tratat, declarând că acţiunile Rusiei l-au obligat să ia o astfel de decizie.
Riabkov a apreciat că acest tratat este ”un acord util, care a fost mult timp unul dintre fundamentele securităţii europene”. Riabkov a mai semnalat că Rusia nu se aşteaptă la prea multe de la această conferinţă, cel puţin în ceea ce priveşte posibilitatea ca SUA să rămână parte a acordului.
Precedent periculos
„N-aş spune că în acest caz reacţia va fi automată, de genul americanii au acţionat într-un anumit fel şi aceasta înseamnă că noi le vom urma exemplul. Însă repet, nu este exclusă nicio variantă, vom continua să analizăm situaţia”, a explicat oficialitatea rusă.
În acest sens, Riabkov a declarat că Rusia nu şi-ar dori ca aliaţii SUA să o apuce pe acelaşi drum, deşi a recunoscut că „acest risc există”. „Diversele analize cu privire la posibilitatea ca Rusia să întoarcă această decizie nu sunt decât o perdea de fum, o nouă încercare de a da vina pe altul pentru propriile acţiuni incongruente, atât în ceea ce priveşte acest acord, cât şi multe altele”, a apreciat el. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 5, 2020 | Balcani, România, Știri, UE
Grecia miza pe relansarea turismului
Statul elen nu va accepta condiţiile stricte impuse de Uniunea Europeană pentru folosirea fondului de urgenţă în cadrul planului de relansare după pandemia de COVID-19, a declarat premierul elen Kyriakos Mitsotakis pentru publicația Financial Times într-un interviu publicat duminică, relatează mass-media internațională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Grecii s-au maturizat mult. Şi vrem să ne facem propriile reforme”, a anunţat şeful guvernului de la Atena.
O revizuire semestrială a performanţelor economice desfăşurată de Comisia Europeană a fost suficientă şi nu este nevoie de „condiţionalităţi stricte suplimentare”, a insistat el.
Economia, afectată de COVID-19
Premierul grec, citat de Financial Times, a declarat că guvernul său are „o agendă de reforme foarte agresivă” care se va concentra pe „tranziţia verde”, „tranziţia digitală” şi încurajarea investiţiilor, în parte printr-un program de privatizare.
Vineri, într-o intervenţie în parlamentul unicameral elen, Mitsotakis a anunţat noi măsuri în valoare de 3,5 miliarde de euro pentru a sprijini afacerile afectate de carantina impusă pentru a stopa răspândirea epidemiei de coronavirus.
Grecia reuşise să depăşească criza a datoriei publice în 2018 şi spera să înregistreze o creştere economică puternică în 2020. Însă măsurile de izolare impuse la nivel naţional în martie pentru a preveni infecţiile cu coronavirus au dat peste cap aceste aşteptări. Acum, se aşteaptă ca economia Greciei, dependentă și de turism, să se contracteze cu 8% până la 10% în acest an, revenind pe creştere abia din 2021. (N.G.)
