de Isac Mihai | iul. 17, 2020 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri
Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească
Federația Rusă va sprijini forțele politice din Republica Moldova să identifice un consens pentru rezolvarea diferendelor politice interne, a declarat ministrul adjunct de Externe de la Moscova, Andrei Rudenko, într-un interviu acordat directorului general adjunct al agenției TASS, Mikhail Gusman, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Rudenko a declarat că situația politică internă din Republica Moldova este „imprevizibilă din punctul de vedere al componenței parlamentare și din cauza antagonismului permanent dintre principalele forțe politice parlamentare, președintele Dodon, Partidul Socialiștilor și oponenții acestora din Parlament”.
Republica Moldova la răscruce
Interviu-avertisment
Ministrul rus de Externe, Andrei Rudenko, a mai declarat că nu a renunțat la speranța că principalele forțe politice din Republica Moldova vor putea ajunge la un consens. „Rusia, la rândul ei, va ajuta R. Moldova să găsească acest consens”, a adăugat înaltul oficial rus, citat de agenția TASS.
Transmiterea acestui semnal politic clar de către viceministrul Andrei Rudenko, fost șef al Departamentului CSI din Ministerul de Externe de la Moscova, și unul din principalii arhitecți ai politicii ruse în spațiul ex-sovietic, arată importanța acordată de partea rusă și vine pe fondul depunerii unei moțiuni de cenzură de către opoziția de la Chișinău, într-un gest rar de unitate. Atât PPDA, cât și PAS și-au unit forțele pentru a obține demiterea guvernului condus de premierul Chicu, pe fondul acutizării crizei economice și pandemice din fosta republică sovietică. Inițiativa principalelor formațiuni de opoziție va fi susținută și de o parte a deputaților independenți, grupul Pro Moldova și deputații Partidului Politic Șor din Parlamentul de la Chișinău.
Implicarea în transmiterea mesajului a directorului general adjunct al agenției TASS, Mikhail Gusman, un apropiat al Kremlinului, are rolul de a marca liniile roșii pe care Federația Rusă dorește să le impună în politica moldovenească.
Întâlnire cu tâlc
Pavel Filip, liderul Partidului Democrat, formațiune membră a colaiției de guvernământ de la Chișinău, a avut astăzi o întâlnire cu ambasadorul rus în Republica Moldova, Oleg Vasnețov. Potrivit lui Filip, cei doi au discutat relațiile moldo-ruse, democratul reiterând că formațiunea pe care o conduce pledează pentru o relație onestă, pragmatică și bazată pe respect reciproc, indiferent de complexitatea subiectelor problematice.
„Am menționat clar că Republica Moldova nu trebuie să fie un câmp de confruntare geopolitică. Opțiunea suverană a țării noastre este vectorul european de dezvoltare și modernizare și ea trebuie să fie respectată de către toți actorii internaționali. Pe subiectul dosarului transnistrean, am precizat că pentru noi este important ca toți partenerii internaționali din formatul 5+2 implicați în acest proces să acționeze împreună și coordonat, în baza unei agende comune”, a informat Filip, citat de mass-media de la Chișinău.
Igor Dodon mizează pe votul anti-românesc la irmătoarele alegeri prezidențiale
Sprijin pentru Dodon
Confruntat cu o dură campanie împotriva sa pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, Igor Dodon se bucură de loialitatea PSRM. Într-un gest de unitate deputații socialiști au semnat „Declarația în susținerea Guvernului condus de prim-ministrul Ion Chicu”. La ședința fracțiunii a participat și liderul informal al formațiunii, Igor Dodon. Socialiștii acuză opoziția de faptul că aceasta vrea „să provoace haos și să apere interesele oligarhice”.
La fel, ei menționează că piedicile puse în activitatea Executivului au dus la faptul că Guvernul nu a reușit să implementeze mai multe proiecte „pentru oameni”. Documentul a fost semnat de 37 de deputați, inclusiv Ștefan Gațcan, implicat într-o adevărată odisee politică în urmă cu câteva săptămâni.
Într-un demers menit să intesifice divergențele dintre Maia Sandu, liderul PAS, și Andrei Năstase, liderul PPDA, amândoi posibili candidați la alegerile prezidențiale, Dodon i-a transmis public liderei PAS că poate sprijini candidatura liderului PPDA Năstase la postul de premier. „Dar dacă îl înaintez pe Năstase la funcția de premier, ce veți face? Nu v-ați gândit la asta? Gândiți-vă!” a declarat acesta în cadrul emisiunii „Președintele răspunde”.
Dodon s-a arătat convins că dacă Maia Sandu obține victoria la prezidențiale cu suportul oligarhilor Ilan Șor și Vlad Plahotniuc aceasta nu îl va numi premier pe partenerul său politic Andrei Năstase.
„Ilan Șor poate să revină în țară ca să-i facă campanie electorală Maiei Sandu. Doar Candu i-a propus staff comun și a spus că o susține pe Maia Sandu. Iată Șor să ducă foi volante „Votați Maia Sandu!”. Dacă fac alianță, dau jos Guvernul și o pun pe Tauber premier. Nu cred că Maia Sandu o să-l pună pe Năstase prim-ministru. Apropo, doamna Maia Sandu, dar dacă eu îl înaintez pe Năstase premier, mata ce faci? Nu v-ați gândit la asta? Gândiți-vă!”, a conchis președintele de la Chișinău, cunoscut pentru poziția sa pro-rusă. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iul. 16, 2020 | Știri, Turcia, UE
Turcia amenință cu o ripostă dură
Un tribunal din Istanbul l-a condamnat în contumacie, joi, pe jurnalistul germano-turc Deniz Yucel la doi ani şi nouă luni de închisoare pentru propagandă în favoarea organizaţiei interzise Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), a anunţat avocatul său Veysel Ok, conform mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Sentinţa exactă este de doi ani, nouă luni şi 22 de zile, conform unui document al instanţei citat de mass-media. Decizia poate fi contestată în termen de şapte zile, fapt anunțat deja de avocatul jurnalistului, Veysel Ok, care a precizat că ”instanţa a ignorat Curtea Constituţională, apărarea noastră şi legile”.
Criză diplomatică
Procurorii turci au cerut o pedeapsă de 16 ani de închisoare pentru Yucel, oferind ca probă un interviu pe care acesta l-a luat comandantului PKK Cemil Bayik. PKK este clasificată drept organizaţie teroristă de Turcia, Uniunea Europeană şi SUA.
În iunie 2019, Curtea Constituţională a Turciei a decis cu unanimitate că arestul preventiv al jurnalistului este ilegal, citând încălcarea drepturilor lui Deniz Yucel.
Menținerea stării de arest pentru o perioadă de peste un an a jurnalistului, fără o condamnare definitivă, a cauzat o criză diplomatică gravă între Berlin şi Ankara. El a fost pus în libertate în februarie 2018 şi a revenit în Germania după ce a stat un an în detenţie în închisoarea de maximă securitate Silivri din apropiere de Istanbul fără a fi pus sub acuzare oficial.
În mai 2019, jurnalistul a susţinut în faţa unui tribunal din Berlin că ofiţeri turci l-au torturat în închisoarea Silivri. Într-o versiune scrisă a mărturiei sale, cunoscutul corespondent al cotidian german Die Welt afirmă că a fost lovit, umilit şi ameninţat în penitenciarul Silivri.
Jurnalistul Deniz Yucel a fost reţinut pe 14 februarie 2017 ca suspect de afiliere la o organizaţie teroristă, ulterior fiind arestat, ceea ce a provocat iritarea guvernului de la Berlin. Autorităţile turce au formulat şi alte acuzaţii la adresa lui, în cadrul unei campanii mai largi împotriva presei, după instituirea stării de urgenţă în Turcia ca urmare a puciului eşuat din 15 iulie 2016. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 16, 2020 | Arhiva, România, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Ucraina, încă 30 de zile de carantina adaptivă
Cetățenii ucraineni s-au săturat de măsurile de izolare implementate de autoritățile de la Kiev pentru prevenirea răspândirii coronavirusului, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski, care a cerut din acest motiv guvernului să fie precaut cu extinderea dincolo de luna august a restricţiilor antiepidemice prelungite acum pentru încă o lună, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
”Toată lumea s-a săturat de această carantină”, a declarat Zelenski în timpul întâlnirii cu oficiali guvernamentali. ”Avem nevoie de un cadru clar privind modul cum vom continua (această măsură), astfel încât oamenii să fie în siguranţă, afacerile să poată funcţiona, astfel încât economia să nu intre într-o pauză. Aşadar, o voi extinde încă o lună, dar nu mai mult”, a indicat şeful statului ucrainean. Prin urmare, dacă autoritățile de la Kiev nu vor lua alte măsuri, restricţiile antiepidemice ar urma să înceteze în Ucraina la finele lunii august.
”Carantina adaptivă”
Ucraina a impus în luna martie măsuri de prevenire a răspândirii noului coronavirus, pe care le-a relaxat parţial începând din luna mai 2020 pentru a permite redresarea economiei. De atunci, ”carantina adaptivă”, procedură prin care pot fi menţinute sau instituite restricţii antiepidemice, este prelungită lunar.
Această măsură, care expiră la 31 iulie şi a cărei prelungire a fost solicitată de guvernul de la Kiev pentru încă o lună, prevede în special purtarea obligatorie a măştii şi respectarea unor reguli stricte în restaurante şi locuri publice.
Fosta republică sovietică, cu o populatie de aproximativ 40 de milioane de locuitori, a înregistrat până în prezent 56.455 de cazuri de COVID-19, dintre care 1.445 de decese. Numărul noilor cazuri de infectare a crescut îngrijorător în ultimele săptămâni, pe fondul nerespectării măsurilor preventive de către populaţie. Ucraina a raportat joi 848 noi cazuri şi 18 decese în ultimele 24 de ore. Nu există suficiente date privind situația din Donbass și Crimeea. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 16, 2020 | Alte regiuni, Asia Centrală, Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, România, Știri, Turcia, UE, UE
Președintele român Klaus Iohannis promulgă legea prin care se declară 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a promulgat, joi, legea prin care se declară 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale de la București, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
„Se declară ziua de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor. În semn de conştientizare de către cetăţenii români a violenţelor şi persecuţiilor la care au fost şi sunt supuşi astăzi creştinii în lume, se iluminează în roşu, între orele 20,00 – 24,00, următoarele clădiri: Parlamentul României, Guvenul, sediile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, Arcul de Triumf şi Palatul Mogoşoaia. Cu prilejul acestei zile se pot organiza manifestări publice şi pot avea loc slujbe religioase în locurile în care se desfăşoară evenimente comemorative autorizate, conform legii”, se arată în legea promulgată.
Sfintii Martiri Brancoveni, comemorați în România
Persecuții intolerabile
Deputatul PNL, Daniel Gheorghe, inițiatorul proiectului afirma anterior că este necesar un astfel proiect pentru conștientizarea „în societatea românească a persecuțiilor intolerabile cu care se confruntă creștinii”. „Ținând cont de prezența creștinismului de mai bine de două mii de ani în teritoriul actual al României precum și de rolul fundamental pe care cultul creștin l-a avut în consolidarea neamului românesc am dori să implementăm acest proiect și în țara noastră.
Astfel, am dori să subliniem importanța conștientizării în societatea românească a persecuțiilor intolerabile cu care se confruntă creștinii peste tot în lume în contextul rolului deținut de către Sfinții Brâncoveni, în istoria neamului românesc” arată Daniel Gheorghe în expunerea de motive a inițiativei legislative.
Reamintim că la sfârșitul lunii iunie 2020, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul de lege prin care se declară ziua de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor. Legislație similară a mai fost adoptată și în alte state occidentale, precum Statele Unite.
„Pentru” au votat 258 de deputaţi români, iar 40 s-au abţinut. Proiectul fusese adoptat anterior de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.
Creștinii din Orient, una dintre cele mai persecutate minorități din lume
O formă de genocid
Omniprezenta persecutare a creștinilor, uneori chiar sub formă de genocid, este în plină desfășurare în Orientul Mijlociu, și a provocat un exod în ultimele două decenii, potrivit unui raport realizat anul trecut la cererea ministrului britanic de externe, Jeremy Hunt, relata Guardian, citat de mass-media de la București.
Milioane de creștini din regiune au fost nevoiți să plece din căminele lor, iar mulți au fost uciși, răpiți, întemnițați și discriminați, arată raportul citat. Documentul scoate în evidență faptul că discriminarea la adresa lor are loc și în țări din Asia de sud-est, din Africa subsahariană și din estul Asiei, cel mai adesea în cadrul unor regimuri autoritare.
Unele dintre concluziile raporturtului sunt incriminatoare pentru lideri din tot Orientul Mijlociu, acuzați fie că tolerează, fie instigă la persecutarea creștinilor. De exemplu, partidul AK al președintelui turc Tayyip Erdogan, este scos în evidență pentru denigrarea creștinilor.
Jeremy Hunt a spus că raportul, publicat joi, este ”cu adevărat o trezire la realitate”: ”Trebuie să realizăm – și acest lucru este arătat foarte clar de raport – că cel mai persecutat grup religios sunt creștinii”. ”Ceea ce am uitat în această atmosferă de corectitudine politică este că, de fapt, creștinii persecutați sunt printre cei mai săraci oameni de pe planetă. În Orientul Mijlociu, populația de creștini era de circa 20%, acum este 5%. Toți am dormit în post când a fost vorba de persecutarea creștinilor”, a adăugat Jeremy Hunt.
Raportul arată că acum un secol, creștinii reprezentau 20% din populația Orientului Mijlociu și a Africii de Nord, dar acum a ajuns la mai puțin de 4%, adică aproximativ 15 milioane de persoane.
În aceste zone, spune documentul, ”formele de persecuție ce variază de la discriminarea în educație, piața muncii și viața socială până la atacuri-genocid împotriva comunităților de creștini au dus la un exod semnificativ al credincioșilor creștini”.
”În țări precum Algeria, Egipt, Iran, Irak și Arabia Saudită, situația creștinilor și altor minorități au ajuns la un nivel alarmant. În Arabia Saudită sunt limitări stricte ale creștinismului, inclusiv manifestarea publică a actelor de credință. Există represiuni regulate împotriva slujbelor creștine. Conflictul arabo-israelian a făcut ca majoritatea creștinilor palestinieni să-și părăsească locurile. Populația de palestinieni creștini a căzut de la 15% la 2%”, se arată în raport. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iul. 16, 2020 | Alte regiuni, Știri, UE
Platforma Civică, cel mai mare partid de opoziţie din Polonia, va cere oficial invalidarea recentelor alegeri prezidenţiale din cauza utilizării resurselor de stat în campania preşedintelui Andrzej Duda, reales pentru al doilea mandat, relatează agențiile internaționale de presă, citând mass-media poloneză. „Votul în sine s-a desfăşurat poate bine, dar cadrul, implicarea finanţelor publice, implicarea mass-media publice au făcut ca regulile jocului să nu fie echitabile”, a declarat Borys Budka, liderul partidului de centru Platforma Civică (PO). Alegerile „nu au fost corecte”, a menționat el.
În consecinţă, Platforma Civică va depune joi un protest electoral la Curtea Supremă de Justiţie. „Dacă nu semnalăm sus şi tare neregulile, viitoarele alegeri vor fi şi mai denaturate”, a adăugat Budka.
Înfrângere la limită
La alegerile de duminică, Rafal Trzaskowski, primarul Varşoviei şi vicepreşedintele PO, a pierdut în faţa lui Andrzej Duda la diferenţă de 2%, considerat un rebel de majoritatea liderilor de la Bruxelles.
Declaraţia lui Budka se înscrie în aceeaşi linie cu o evaluare făcută de către Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care a considerat alegerile ca „fiind bine gestionate în pofida lacunelor în reglementarea unor aspecte importante”.OSCE a declarat că postul de televiziune public „a acţionat ca un vehicul de campanie pentru preşedintele în exerciţiu” şi că implicarea premierului în campania lui Duda „a estompat linia dintre stat şi partid”.
Proteste amânate
Îndemnul de organizare a unor proteste masive transmise pe rețelele sociale Facebook ori TikTok nu a sunt susținute de liderii principalelor partide de opoziție. În rândul membrilor Platformei Civice există puţine speranţe că alegerile vor fi invalidate de sistemul judiciare.
„Nu vreau să vorbesc în numele echipei de campanie, dar cred că această diferenţă este suficient de mare pentru ca noi să acceptăm rezultatul”, a declarat anterior fostul lider al PO, Grzegorz Schetyna. (N.G.)
