Maia Sandu, proteste masive în cazul fraudării prezidențialelor

Maia Sandu, proteste masive în cazul fraudării prezidențialelor

Republica Moldova la răscruce

Republica Moldova la răscruce

Într-un recent interviu acordat Balkan Insight, prelua de mass-media de la București, ex-premierul Maia Sandu, principalul contracandidat al actualului președinte Igor Dodon la alegerile din noiembrie 2020, a declarat că Igor Dodon este un exponent al corupției. Maia Sandu susține că, dacă alegerile ar urma să fie fraudate prin amendarea Codului Electoral, lipsa de observatori independenți și aducerea alegătorilor din Transnistria contra plată, va scoate oamenii în stradă.

Totodată, Maia Sandu a dezvăluit și care vor fi primele sale acțiuni în materie de politică externă în cazul în care va deveni președinte al R. Moldova.

R: V-ați poziționat ca un om politic care luptă împotriva corupției și a corupților. Veți marșa, ca temă principală, și în această campanie prezidențială pe aceste aspecte?

Din păcate, corupţia, și în special, corupția politică este în continuare motivul principal al marilor probleme ale societății noastre – sărăcia, economia subdezvoltată, justiţia precară, migrația.

Din cauza corupţiei statul este slab, iar instituţiile se află la cheremul unor grupuri de interese. Corupţia sufocă economia, seacă bugetul public şi lipseşte oamenii de perspectiva unui trai bun acasă, din care cauză pleacă masiv din ţară. Corupția e impedimentul principal în calea bunăstării oamenilor.

În același timp, oponentul meu în această campanie se asociază perfect cu această meteahnă a societăţii.

Dodon este produsul corupției sistemice. Este un simptom al unei boli grave pe care o are ţara noastră – boala corupţiei, oportunismului şi imposturii. Iar lupta împotriva corupţiei, reforma justiţiei şi buna guvernare sunt singurele metode de asanare a societății noastre.

Reforme oprite

R: Cât de grave sunt problemele din justiție pentru R. Moldova și care sunt consecințele acestora în raport cu partenerii occidentali ai R. Moldova?

Din momentul în care am plecat de la guvernare, reformele în justiție au fost stopate. Noi am avut un plan ambițios și, dacă nu era demis guvernul, am fi fost deja în plin proces de resetare a sistemului.

Acesta prevedea excluderea din sistem a judecătorilor și procurorilor corupți, care s-au îmbogățit prin luare de mită, trafic de influenţă sau au emis decizii ilegale.

Din păcate, guvernarea actuală promovează în funcții de conducere cei mai odioși judecători de pe vremea lui Plahotniuc (de exemplu, Vlad Clima, judecătorul care a menținut decizia ilegală de anulare a alegerilor în Chișinău, acum este promovat la funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău).

De facto, avem de-a face cu același sistem toxic construit de Plahotniuc, doar că acum aceeași oameni îl slujesc pe Dodon.

Și în procuratură lucrurile stagnează – nu vedem progrese reale pe cele mai importante dosare de corupție. În același timp, procuratura închide ochii când vine vorba de tentativele de mituire a preşedintelui Dodon de către Plahotniuc, care a fost filmat dându-i o sacoşă plină cu bani.

Comunitatea internațională insistă pe reformele în justiție, dar toți înțeleg că guvernul actual nu are voință politică pentru a face aceste lucruri, iar, din acest motiv, oamenii pierd de două ori: nu li se face dreptate și nu pot beneficia pe deplin de ajutoare din afara țării.

Liderul PAS Maia Sandu, considerată principala contracandidată a președintelui Dodon la următoarele prezidențiale

Liderul PAS Maia Sandu, considerată principala contracandidată a președintelui Dodon la următoarele prezidențiale

R: Am văzut recent o solidarizare a mai multor ambasade de la Chișinău pe problema dosarului Șor, ce trenează de ani de zile, indiferent de cine este la putere, Plahotniuc sau Dodon. Credeți că suspecții principali din dosarul „furtul miliardului” vor mai avea vreodată parte de proces real?

Noi nu doar credem, dar şi facem tot posibilul ca acest lucru să se întâmple. Partidul Acțiune și Solidaritate, pe care îl reprezint, a fost creat deoarece în Republica Moldova exista o pronunţată cerere socială pentru justiţie şi dreptate, pe fundalul protestelor legate de „furtul miliardului”.

Şi dacă acum suntem un partid de top în toate sondajele, este tocmai datorită faptului că am inspirat încredere concetăţenilor noştri că suntem capabili să facem ordine în acest domeniu.

Vă amintesc că tocmai reforma justiţiei şi insistența noastră de a alege un procuror independent a fost motivul principal din care forţele oligarhice au demis guvernul nostru.

Sperăm că la toamnă, după alegerile prezidenţiale, să putem relua în forţă acest proces, care trenează din cauza lui Dodon şi a celor care nu-şi doresc ca Republica Moldova să devină un stat de drept veritabil, cu o justiţie independentă şi funcţională, iar suspecţii principali să fie aduşi pe banca acuzaţilor cu garantarea unui proces echitabil.

Corupție pe bandă rulantă

R: Care este punctul dvs de vedere legat de explozia de la Beirut? A jucat și înregistrarea navei și purtarea de pavilion moldovenesc vreun rol în această tragedie?

Cercetările întreprinse de colegii mei de la PAS au arătat că sub pavilionul Republicii Moldova navighează sute de vase (astăzi sunt în jur de 300, dar au fost și 700). Teoretic, avem una dintre cele mai mari “flote comerciale” din lume şi doar o mică ieşire la mare printr-o fâşie de 400 de metri la Dunăre.

Aceste lucruri au fost posibile graţie unei legislaţii imperfecte, ce înlesneşte schemele de corupţie, de care s-au folosit diverse grupuri oligarhice, protejate şi astăzi de oameni din anturajul lui Dodon.

Unul din aceste vase a intrat în Beirut, aducând mii de tone de explozibil, iar presa internaţională a înfierat Republica Moldova pentru aceste practici nocive.

Este un caz tragic, în lanţul cauzal al căruia se afla şi corupţia din Republica Moldova, din păcate. Corupţia şi iresponsabilitatea organelor de stat au dus la detonarea unei bombe, a dus la o catastrofă adevărată.

Asemenea lucruri se pot întâmpla și la noi. De aceea e nevoie să curățăm sistemul de conducere a țării de corupți și să numim în funcţii de răspundere oameni onești și buni profesioniști.

R: Ce se întâmplă în cazul posibilei modificări a Codului Electoral și a mișcărilor recente de tatonare pe care Dodon le întreprinde în Transnistria? Care este planul său, sunteți de părere că se pregătește scenariul fraudării acestor alegeri prezidențiale prin mai multe pârghii? Care este miza voturilor din Transnistria?

Modificarea Codului electoral este necesară în contextul în care avem mai multe probleme de soluționat, care au fost semnalate și de Curtea Constituțională după alegerile din 2016. Altceva este că în proiectul de modificare a Codului electoral, pe lângă aceste aspecte necesare, au fost strecurate și alte prevederi, care nu au nimic în comun cu adresele Curţii, dar sunt în măsură să avantajeze un anumit concurent electoral.

De aceea, am spus că noi trebuie să votăm de urgență doar acele amendamente la Codul electoral, care sunt în măsură că creeze cadrul necesar pentru desfășurarea alegerilor libere și corecte.

Referitor la voturile locuitorilor din Transnistria, am expus poziția noastră de mai multe ori: cetăţenii noştri care locuiesc acolo și care se interesează de ceea ce se întâmplă în dreapta Nistrului, care își leagă viitorul de Republica Moldova, fără îndoială, trebuie să poată vota.

Și pentru aceasta trebuie create condiţiile necesare. Însă noi suntem categoric împotriva repetării situației din 2019, când zeci de mii de oameni au fost aduși organizat în dreapta Nistrului și plătiți să voteze un anumit concurent electoral. Aceasta este fraudă electorală.

De aceea, transportarea organizată și contra bani trebuie interzisă prin lege, or acest lucru periclitează libertatea și corectitudinea scrutinului.

Știm că Dodon mizează pe cumpărarea voturilor din Transnistria, or, cum am mai spus, fără a frauda nu are nicio șansă în acest scrutin.

Cu această ocazie, îl avertizăm public pe Dodon că nu-i vom permite să fure votul cetățenilor. Îl avertizăm că dacă va continua aceste acțiuni de fraudare, ne vom apăra votul inclusiv în stradă. Evenimentele de ultimă oră din Belarus arată cât de periculos este jocul de-a fraudarea şi că societăţile moderne nu mai sunt dispuse să le mai tolereze.

Putin-îngerul-geopolitic-al-președintelui-Igor-Dodon

Avertisment pentru partea rusă

R: Cum vedeți implicarea tot mai activă a Moscovei în viața politică de la Chișinău și în jocurile politice interne? Chiar și la dvs. a venit domnul ambasador al Rusiei, diplomat care nu este tocmai toată ziua la ușa PAS. Cum explicați acest interes în creștere al Moscovei?

Nu am mai avut o întâlnire cu ambasadorul Rusiei de pe timpul când eram la guvernare. De curând, acesta a venit cu o solicitare pentru întâlnire și am acceptat-o, așa cum fac în raport cu ambasadorii altor state.

Este clar pentru toată lumea că Rusia are un mare interes în regiune, iar noi fiind principalii oponenți ai socialiștilor și ai lui Dodon, e firesc ca ambasadorul să vrea să discute cu noi.

Am vorbit despre situația politică din țară și despre alegeri. Am spus ceea ce spun de mai multă vreme – că Igor Dodon este o persoană coruptă, legată de sistemul mafiot și că el a compromis efortul început în vara anului trecut de curățare a justiției.

Am vorbit despre pericolul fraudării alegerilor, iar ambasadorul a vrut să știe dacă vom scoate oameni în stradă în cazul în care Dodon va câștiga alegerile. I-am comunicat că vom scoate oamenii în stradă dacă Dodon va continua acțiunile de fraudare.

După această întâlnire au apărut tot felul de speculații și acuzații din partea unora că aș face jocul Moscovei.

Pe cealaltă parte, după vizita pe care am întreprins-o la București acum câteva săptămâni, am fost acuzată că sunt controlată de România.

Nu fac jocuri și sunt ghidată doar de interesul cetățenilor. Am demonstrat, și atunci când am fost la putere, și în opoziție, că promovez valorile europene ale democraţiei şi libertăţilor omului şi că militez pentru integrarea Republicii Moldova în UE. Pentru aceasta am venit în politică şi pentru aceasta avem sprijinul cetăţenilor.

R: Cât de mult își dorește clasa politică de la Chișinău o Românie mai activă la Chișinău? Ar fi mai bine ca Bucureștiul să rămână în marja de acțiune a UE, atunci când vine vorba de R. Moldova, sau ar trebui să fie un jucător mai activ?

România ne-a fost mereu alături, şi la bine, şi la greu, şi rămâne cel mai sincer avocat al aspiraţiilor noastre europene.

Apreciem mult ajutorul pe care guvernul Orban l-a acordat Republicii Moldova în combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 şi susţinerea europarlamentarilor români în alocarea unor ajutoare pentru ţara noastră.

Recent, a fost finalizată construcția gazoductului Iași-Chișinău, un proiect foarte important pentru noi.

Din păcate, comportamentul iresponsabil și arogant al autorităților de la Chișinău este un impediment serios pentru realizarea altor proiecte importante, dar, până reușim să schimbăm președintele și guvernul, se poate continua colaborarea la nivel de comunități.

Odată cu schimbarea situației politice la Chișinău, vom putea reveni la o agendă mult mai ambițioasă de cooperare.

R: Dacă ar fi să caracterizați Guvernul și Președinția în privința gestionării pandemiei de COVID-19, ce etichete le-ați pune și de ce?

Ca să punem punctele pe i: iresponsabili, incompetenţi, incoerenţi.

București și Kiev, primele vizite oficiale

R: Care ar fi primele trei măsuri pe care le-ați lua ca președinte, în scenariul unei victorii, în marja prerogativelor pe care le are un președinte în R. Moldova?

Am promis public că unul din primele lucruri pe care le voi face ajunsă în funcţia de Preşedinte, va fi să reduc cheltuielile exorbitante pentru întreţinerea Preşedinţiei.

Este inadmisibil ca o țară unde tot mai mulți oameni se confruntă cu sărăcie să plătească sume fabuloase pentru luxul unui demnitar de stat.

Apoi voi întreprinde vizite oficiale la Bucureşti şi Kiev, ca să refac ceea ce a stricat Igor Dodon – relaţiile cu vecinii.

Şi, foarte important, voi cere dizolvarea Parlamentului. Acest Parlament este nefuncţional, fiind produsul înţelegerii dintre Plahotniuc şi Dodon. Dacă ne dorim o ţară liberă şi prosperă, trebuie să curăţăm clasa politică.

R: Cu un președintele pro-european și o majoritate în Parlament la fel gata să facă reforme, relația cu Bruxelles-ul va avansa mai rapid? Câtă nevoie are R. Moldova, în acest moment, de o infuzie financiară dinspre Vest, fie sub formă de împrumuturi sau grant-uri?

Şi până la criza pandemică, dar mai ales după, pentru tot mai multă lume devine tot mai clar că fără suportul Occidentului Republica Moldova nu va putea evita colapsul.

E mare nevoie să sprijinim agenții economici, în special businessul mic și mijlociu, să supraviețuiască crizei pandemice, e mare nevoie să susținem fermierii să supraviețuiască crizei legate de secetă, e nevoie să ajutăm oamenii care ajung sub pragul sărăciei.

Pentru aceasta avem nevoie și de sprijin extern. Sondajele arată o tot mai pronunțată creştere a numărului cetăţenilor care salută apropierea Moldovei de UE şi România.

Chiar dacă societatea noastră rămâne încă extrem de polarizată, aceste tendinţe sunt îmbucurătoare. Oamenii încep să înţeleagă că avem nevoie de Europa, în primul rând ca model de dezvoltare a unei societăţi prospere. Tot mai mulţi moldoveni înţeleg avantajele acestui model şi sperăm că la toamnă acest lucru se va materializa într-o alegere corectă.

A consemnat Mădălin Necșuțu, corespondent Balkan Insight la Chișinău. Titlul și intertitlurile aparțin redacției.

Share our work
Cazul Navalnîi, noi contre pe axa Berlin-Moscova

Cazul Navalnîi, noi contre pe axa Berlin-Moscova

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Preşedinţia Federației Ruse a anunţat că deocamdată nu este necesară nicio investigaţie în cazul lui Aleksei Navalnîi, aflat în comă după ce ar fi fost otrăvit. „Nu înţelegem graba colegilor germani. Avem nevoie de un motiv pentru o anchetă. Până în momentul de faţă, avem doar un pacient în comă”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de mass-media europeană, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Dmitri Peskov a insistat asupra faptului că până în prezent nici medicii germani nu au identificat vreo substanţă toxică, subliniind că actualul diagnostic poate avea mai multe cauze.

Insistență germană

Angela Merkel a cerut luni seară Administraţiei Prezidențiale de la Moscova să investigheze presupusa otrăvire a disidentului rus Aleksei Navalnîi, transferat din Rusia în Germania în comă. „În contextul rolului important jucat de domnul Aleksei Navalnîi în opoziţia politică din Rusia, autorităţile de acolo sunt îndemnate urgent să investigheze această infracţiune în detaliu şi în mod total transparent. Cei responsabili trebuie identificaţi şi traşi la răspundere”, a declarat Angela Merkel, citată de mass-media internațională. (N.G.)

Share our work
Kremlinul se vrea arbitru în cazanul politic moldovenesc

Kremlinul se vrea arbitru în cazanul politic moldovenesc

Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească

Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească

Federația Rusă va sprijini forțele politice din Republica Moldova să identifice un consens pentru rezolvarea diferendelor politice interne, a declarat ministrul adjunct de Externe de la Moscova, Andrei Rudenko, într-un interviu acordat directorului general adjunct al agenției TASS, Mikhail Gusman, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Rudenko a declarat că situația politică internă din Republica Moldova este „imprevizibilă din punctul de vedere al componenței parlamentare și din cauza antagonismului permanent dintre principalele forțe politice parlamentare, președintele Dodon, Partidul Socialiștilor și oponenții acestora din Parlament”.

Republica Moldova la răscruce

Republica Moldova la răscruce

Interviu-avertisment

Ministrul rus de Externe, Andrei Rudenko, a mai declarat că nu a renunțat la speranța că principalele forțe politice din Republica Moldova vor putea ajunge la un consens. „Rusia, la rândul ei, va ajuta R. Moldova să găsească acest consens”, a adăugat înaltul oficial rus, citat de agenția TASS.

Transmiterea acestui semnal politic clar de către viceministrul Andrei Rudenko, fost șef al Departamentului CSI din Ministerul de Externe de la Moscova, și unul din principalii arhitecți ai politicii ruse în spațiul ex-sovietic, arată importanța acordată de partea rusă și vine pe fondul depunerii unei moțiuni de cenzură de către opoziția de la Chișinău, într-un gest rar de unitate. Atât PPDA, cât și PAS și-au unit forțele pentru a obține demiterea guvernului condus de premierul Chicu, pe fondul acutizării crizei economice și pandemice din fosta republică sovietică. Inițiativa principalelor formațiuni de opoziție va fi susținută și de o parte a deputaților independenți, grupul Pro Moldova și deputații Partidului Politic Șor din Parlamentul de la Chișinău.

Implicarea în transmiterea mesajului a directorului general adjunct al agenției TASS, Mikhail Gusman, un apropiat al Kremlinului, are rolul de a marca liniile roșii pe care Federația Rusă dorește să le impună în politica moldovenească.

Întâlnire cu tâlc

Pavel Filip, liderul Partidului Democrat, formațiune membră a colaiției de guvernământ de la Chișinău, a avut astăzi o întâlnire cu ambasadorul rus în Republica Moldova, Oleg Vasnețov. Potrivit lui Filip, cei doi au discutat relațiile moldo-ruse, democratul reiterând că formațiunea pe care o conduce pledează pentru o relație onestă, pragmatică și bazată pe respect reciproc, indiferent de complexitatea subiectelor problematice.

„Am menționat clar că Republica Moldova nu trebuie să fie un câmp de confruntare geopolitică. Opțiunea suverană a țării noastre este vectorul european de dezvoltare și modernizare și ea trebuie să fie respectată de către toți actorii internaționali. Pe subiectul dosarului transnistrean, am precizat că pentru noi este important ca toți partenerii internaționali din formatul 5+2 implicați în acest proces să acționeze împreună și coordonat, în baza unei agende comune”, a informat Filip, citat de mass-media de la Chișinău.

Igor Dodon mizează pe votul anti-românesc la irmătoarele alegeri prezidențiale

Igor Dodon mizează pe votul anti-românesc la irmătoarele alegeri prezidențiale

Sprijin pentru Dodon

Confruntat cu o dură campanie împotriva sa pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, Igor Dodon se bucură de loialitatea PSRM. Într-un gest de unitate deputații socialiști au semnat „Declarația în susținerea Guvernului condus de prim-ministrul Ion Chicu”. La ședința fracțiunii a participat și liderul informal al formațiunii, Igor Dodon. Socialiștii acuză opoziția de faptul că aceasta vrea „să provoace haos și să apere interesele oligarhice”.

La fel, ei menționează că piedicile puse în activitatea Executivului au dus la faptul că Guvernul nu a reușit să implementeze mai multe proiecte „pentru oameni”. Documentul a fost semnat de 37 de deputați, inclusiv Ștefan Gațcan, implicat într-o adevărată odisee politică în urmă cu câteva săptămâni.

Într-un demers menit să intesifice divergențele dintre Maia Sandu, liderul PAS, și Andrei Năstase, liderul PPDA, amândoi posibili candidați la alegerile prezidențiale, Dodon i-a transmis public liderei PAS că poate sprijini candidatura liderului PPDA Năstase la postul de premier. „Dar dacă îl înaintez pe Năstase la funcția de premier, ce veți face? Nu v-ați gândit la asta? Gândiți-vă!” a declarat acesta în cadrul emisiunii „Președintele răspunde”.

Dodon s-a arătat convins că dacă Maia Sandu obține victoria la prezidențiale cu suportul oligarhilor Ilan Șor și Vlad Plahotniuc aceasta nu îl va numi premier pe partenerul său politic Andrei Năstase.

„Ilan Șor poate să revină în țară ca să-i facă campanie electorală Maiei Sandu. Doar Candu i-a propus staff comun și a spus că o susține pe Maia Sandu. Iată Șor să ducă foi volante „Votați Maia Sandu!”. Dacă fac alianță, dau jos Guvernul și o pun pe Tauber premier. Nu cred că Maia Sandu o să-l pună pe Năstase prim-ministru. Apropo, doamna Maia Sandu, dar dacă eu îl înaintez pe Năstase premier, mata ce faci? Nu v-ați gândit la asta? Gândiți-vă!”, a conchis președintele de la Chișinău, cunoscut pentru poziția sa pro-rusă. (Mihai Isac)

Share our work
Deniz Yucel, condamnare contestată în Turcia

Deniz Yucel, condamnare contestată în Turcia

Turcia amenință cu o ripostă dură

Turcia amenință cu o ripostă dură

Un tribunal din Istanbul l-a condamnat în contumacie, joi, pe jurnalistul germano-turc Deniz Yucel la doi ani şi nouă luni de închisoare pentru propagandă în favoarea organizaţiei interzise Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), a anunţat avocatul său Veysel Ok, conform mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Sentinţa exactă este de doi ani, nouă luni şi 22 de zile, conform unui document al instanţei citat de mass-media. Decizia poate fi contestată în termen de şapte zile, fapt anunțat deja de avocatul jurnalistului, Veysel Ok, care a precizat că ”instanţa a ignorat Curtea Constituţională, apărarea noastră şi legile”.

Criză diplomatică

Procurorii turci au cerut o pedeapsă de 16 ani de închisoare pentru Yucel, oferind ca probă un interviu pe care acesta l-a luat comandantului PKK Cemil Bayik. PKK este clasificată drept organizaţie teroristă de Turcia, Uniunea Europeană şi SUA.

În iunie 2019, Curtea Constituţională a Turciei a decis cu unanimitate că arestul preventiv al jurnalistului este ilegal, citând încălcarea drepturilor lui Deniz Yucel.

Menținerea stării de arest pentru o perioadă de peste un an a jurnalistului, fără o condamnare definitivă, a cauzat o criză diplomatică gravă între Berlin şi Ankara. El a fost pus în libertate în februarie 2018 şi a revenit în Germania după ce a stat un an în detenţie în închisoarea de maximă securitate Silivri din apropiere de Istanbul fără a fi pus sub acuzare oficial.

În mai 2019, jurnalistul a susţinut în faţa unui tribunal din Berlin că ofiţeri turci l-au torturat în închisoarea Silivri. Într-o versiune scrisă a mărturiei sale, cunoscutul corespondent al cotidian german Die Welt afirmă că a fost lovit, umilit şi ameninţat în penitenciarul Silivri.

Jurnalistul Deniz Yucel a fost reţinut pe 14 februarie 2017 ca suspect de afiliere la o organizaţie teroristă, ulterior fiind arestat, ceea ce a provocat iritarea guvernului de la Berlin. Autorităţile turce au formulat şi alte acuzaţii la adresa lui, în cadrul unei campanii mai largi împotriva presei, după instituirea stării de urgenţă în Turcia ca urmare a puciului eşuat din 15 iulie 2016. (N.G.)

Share our work
Ucraina, încă 30 de zile sub mantia carantinei

Ucraina, încă 30 de zile sub mantia carantinei

Ucraina, amenințată de o nouă criză politică

Ucraina, încă 30 de zile de carantina adaptivă

Cetățenii ucraineni s-au săturat de măsurile de izolare implementate de autoritățile de la Kiev pentru prevenirea răspândirii coronavirusului, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski, care a cerut din acest motiv guvernului să fie precaut cu extinderea dincolo de luna august a restricţiilor antiepidemice prelungite acum pentru încă o lună, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

”Toată lumea s-a săturat de această carantină”, a declarat Zelenski în timpul întâlnirii cu oficiali guvernamentali. ”Avem nevoie de un cadru clar privind modul cum vom continua (această măsură), astfel încât oamenii să fie în siguranţă, afacerile să poată funcţiona, astfel încât economia să nu intre într-o pauză. Aşadar, o voi extinde încă o lună, dar nu mai mult”, a indicat şeful statului ucrainean. Prin urmare, dacă autoritățile de la Kiev nu vor lua alte măsuri, restricţiile antiepidemice ar urma să înceteze în Ucraina la finele lunii august.

”Carantina adaptivă”

Ucraina a impus în luna martie măsuri de prevenire a răspândirii noului coronavirus, pe care le-a relaxat parţial începând din luna mai 2020 pentru a permite redresarea economiei. De atunci, ”carantina adaptivă”, procedură prin care pot fi menţinute sau instituite restricţii antiepidemice, este prelungită lunar.

Această măsură, care expiră la 31 iulie şi a cărei prelungire a fost solicitată de guvernul de la Kiev pentru încă o lună, prevede în special purtarea obligatorie a măştii şi respectarea unor reguli stricte în restaurante şi locuri publice.

Fosta republică sovietică, cu o populatie de aproximativ 40 de milioane de locuitori, a înregistrat până în prezent 56.455 de cazuri de COVID-19, dintre care 1.445 de decese. Numărul noilor cazuri de infectare a crescut îngrijorător în ultimele săptămâni, pe fondul nerespectării măsurilor preventive de către populaţie. Ucraina a raportat joi 848 noi cazuri şi 18 decese în ultimele 24 de ore. Nu există suficiente date privind situația din Donbass și Crimeea. (N.G.)

Share our work