Ucraina, zăvorâtă de pandemie pentru septembrie

Ucraina, zăvorâtă de pandemie pentru septembrie

Ucraina, închisă de pandemie

Ucraina, închisă de pandemie

Republica Ucraina își închide granițele pentru cetățenii străini până pe 28 septembrie, relatează mass-media de la Kiev, preluată de presa internațională. Decizia a fost luată în cadrul ședinței guvernului ucrainean din data de miercuri,  26 august, ca urmare a situației grave cu care se confruntă fosta republică sovietică.

Potrivit ministrului ucrainean al afacerilor interne, Arsen Avakov, această restricție nu se va aplica persoanelor care au permis de ședere, sunt membri ai misiunilor internaționale și umanitare, cei care intră în țară în tranzit, sunt șoferi de vehicule marfare, instructori militari ai statelor membre NATO, sunt personalități culturale, care au o invitație de la o instituție culturală, precum și o serie de alte categorii de persoane, transmite presa ucraineană, citată de deschide.md. Aceste restricții vor intra în vigoare de la 00:00 pe 29 august, putând fi prelungite dacă situația o va impune.

Timoșenko, stare gravă

Iulia Timoşenko, fost premier al Ucrainei, este în stare gravă, fiind internată în weekend, cu diagnostic de COVID-19. Este la terapie intensivă, ventilată artificial, iar doctorii nu reușesc să-i scadă temperatura sub 39 de grade Celsius.

Presa ucraineană scrie că fiica și ginerele Iuliei Timoşenko s-ar fi îmbolnăvit și ei, împreună cu mai mulți apropiați și deputați ai partidului.

În vârstă de 59 de ani, Iulia Timoşenko a fost unul dintre liderii Revoluţiei Portocalii din 2004, când pro-occidentalul Viktor Iuşcenko a fost confirmat preşedinte după ce o instanţă a stabilit că alegerile au fost falsificate în favoarea adversarului său pro-Moscova, Viktor Ianukovici.

Timoșenko a fost de două ori premier în timpul preşedinţiei lui Iuşcenko, înainte ca cei doi să îşi despartă drumurile după ani de dispute politice.

Timoşenko a candidat la preşedinţie în 2010, dar a pierdut în faţa lui Viktor Ianukovici, sprijinit de Rusia.

În 2011 a fost condamnată la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere, acuzaţie pe care a negat-o şi despre care a spus că a fost motivată politic. Ea a fost eliberată din închisoare la începutul lui 2014 după ce Ianukovici a fost înlăturat de la putere în urma unei revolte populare ce a îndepărtat Ucraina de Rusia şi a apropiat-o de Uniunea Europeană şi SUA, dar a dus, totodată, la anexarea Crimeei de către Rusia.

În 2014, cea supranumită „Doamna de fier a Ucrainei” a candidat din nou la președinția Ucrainei, dar a pierdut în favoarea fostului președinte Petro Poroșenko. (N.G.)

Share our work
Çavuşoğlu, desant diplomatic la Chișinău și Comrat

Çavuşoğlu, desant diplomatic la Chișinău și Comrat

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, înger politic pentru Erdogan

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, înger politic pentru Erdogan

Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Turcia, Mevlüt Çavuşoğlu, va întreprinde miercuri și joi, 26 și 27 august 2020, o vizită oficială în Republica Moldova, se arată în comunicatul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova (MAEIE), citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

În prima zi a vizitei, în cadrul întrevederilor la MAEIE va fi inaugurată prima reuniune a Grupului comun pentru planificare strategică, co-prezidat de miniștrii de Externe celor două țări.

Tot astăzi 26 august, miniștrii Oleg Țulea și Mevlüt Çavuşoğlu vor susține un briefing de presă, programul vizitei ministrului turc incluzând și întrevederi cu președintele Republicii Moldova Igor Dodon și prim-ministrul Ion Chicu.

Reduta găgăuză

De asemenea, în data de 27 august 2020, înaltul oficialul turc va întreprinde o vizită la Comrat pentru participare la ceremonia oficială de inaugurarea a Consulatului General al Turciei. În marja deplasării la Comrat Mevlüt Çavuşoğlu va avea întrevederi cu guvernatoarea Găgăuziei, Irina Vlah, și alți oficiali din autonomie, inclusiv din cadrul conducerii Adunării Populare a UTAG, parlamentul local găgăuz.

Inaugurarea consulatului general este o dovadă în plus a interesului crescut al Turciei pentru regiunea autonomă din sudul Republicii Moldova. Administrația Irinei Vlah a cultivat relații strategice cu Ankara, atrăgând diferite investiții în sectorul privat, partea turcă alocând și importante fonduri nerambursabile pentru investiții în sectorul public din autonomie.

Igor Dodon se bucură de relații apropiate cu Erdogan

Axa Dodon-Erdogan

La rândul său, Igor Dodon este un aliat fidel al autorităților de la Ankara, mizând pe sprijinul administrației Erdogan pentru a evita izolarea internațională. În timpul mandatului său prezidențial, Igor Dodon a permis arestarea și transportarea în Turcia a unui număr de profesori turci, adepți ai mișcări Hizmet, condusă de Fethullah Gulen. Republica Moldova a fost condamnată la CEDO în acest dosar, fiind obligată să achite câteva sute de mii de Euro despăgubiri în acest dosar.

Concomitent, președintele Igor Dodon, confruntat cu alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, mizează pe votul masiv în favoarea sa al alegătorilor din Găgăuzia, situație favorizată de prietenia publică cu Erdogan. (N.G.)

Share our work
Israel, răspuns militar pentru Hezbollah

Israel, răspuns militar pentru Hezbollah

Aviația israeliană pedepsește atacurile Hezbollah

Aviația israeliană pedepsește atacurile Hezbollah

Armata israeliană a revendicat miercuri dimineaţă lovituri aeriene împotriva poziţiilor Hezbollah din Liban, de-a lungul graniţei libanezo-israeliene, ca răspuns la „tiruri” ale mişcării radicale şiite spre soldaţii săi, informează France Presse, citată de mass-media de la București. „S-au tras focuri din Liban spre soldaţii israelieni (…). Soldaţii au răspuns cu rachete de semnalizare şi foc. Apoi, în timpul nopţii, elicopterele şi avioanele de luptă au lovit posturi ale Hezbollah”, a declarat armata israeliană într-un comunicat, citat de mass-media străină.

În cursul nopţii, armata israeliană a anunţat un „incident de securitate” în apropiere de kibuţul Manara, aflat doar la câteva sute de metri de „linia albastră”, frontiera de facto ce separă cele două ţări aflate teoretic în stare de război.

Mai multe surse locale au declarat pentru AFP că au fost trase tiruri din Liban spre Israel. Agenţia naţională de presă libaneză a menţionat, la rândul său, „rachete de semnalizare” din Israel spre zona Mays al-Jabal, precum şi tiruri israeliene de „armă automată”.

Incidentul a avut loc în timp ce Hezbollahul libanez a anunţat în weekend că a doborât o dronă israeliană care a trecut graniţa cu Libanul, iar Israelul a declarat pur şi simplu că una dintre dronele sale „a căzut pe teritoriul libanez”. (Mihai Isac)

Share our work
Turcia, partener în ambițiile energetice românești din Marea Neagră

Turcia, partener în ambițiile energetice românești din Marea Neagră

Flota militară turcă, pregătită să apere pretențiile maritime

Flota militară turcă, pregătită să apere pretențiile maritime

Republica Turcia ar putea deveni partenerul României în proiectele de exploatare a gazelor din Marea Neagră, odată cu descoperirea uriaşă de gaze din apele turceşti, a declarat, luni, pentru agenția AGERPRES, Daniel Apostol, director de relaţii externe al Federaţiei Patronale de Petrol şi Gaze din România (FPPG), citat de mass-media de la București.

Vineri, Turcia a anunţat descoperirea unor zăcăminte evaluate la 320 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră, în apropierea perimetrului Neptun Deep din apele teritoriale româneşti.

Pas important

„Descoperirea realizată de Turcia se înscrie în efortul statelor riverane Mării Negre – altele decât Federaţia Rusă (şi mă refer aici la Turcia, România, Bulgaria, Ucraina şi Georgia) – de a scăpa de sub hegemonia energetică rusească. Dintr-un importator net, Turcia s-ar transforma într-un producător semnificativ şi exportator de gaze naturale. Dar, potrivit experţilor, acest lucru nu se va întâmpla mai curând de minimum cinci ani. Turcia ar putea atrage în exploatarea acestor noi zăcăminte jucători majori la nivel global, aşa cum îşi dorea România să o facă cu perimetrele deţinute la Marea Neagră”, spune Apostol, citat de mass-media.

Potrivit acestuia, am putea asista astfel la intrarea prin Bosfor a unor mari producători mondiali, dacă Turcia nu va alege cumva o cale naţionalistă şi nu va încerca să exploateze cu resurse proprii de producţie.

Criză epocală

„Problema la ora asta este să aflăm cât din descoperirea anunţată înseamnă se va putea transforma în producţie efectivă. Iar pieţele internaţionale de energie vor dori să afle ce volum de producţie anuală ar putea intra în circuitul global al energiei şi la ce preţuri. Dar din cauza pandemiei, piaţa globală a ţiţeiului şi gazelor naturale traversează cea mai mare criză din ultimii 100 de ani, cu minime istorice la volumul cererii şi la preţuri şi cu interes şi mai scăzut în investiţii în noi producţii”, a arătat oficialul federaţiei de gaze.

Apostol a amintit că, potrivit unui studiu prezentat de FPPG realizat de Deloitte, România ar putea câştiga în următoarea decadă peste 20 de miliarde de dolari din extracţia gazelor naturale din Marea Neagră şi şi-ar asigura independenţa energetică.
„Din păcate, atitudinile populiste din Parlamentul României au dat naştere unui cadru legislativ care nu a încurajat prezenţa investitorilor strategici la Marea Neagră. Se accentuează din ce în ce mai mult riscul să „pierdem trenul” şi să nu mai găsim momentul oportun al exploatării zăcămintelor descoperite în subsolul marin, cu atât mai mult cu cât pandemia a agravat criza sectorului petrol şi gaze şi a alungat investitorii din multe zone cu grade mari de incertitudine. Iar zăcămintele descoperite de turci sunt foarte aproape de o zonă în care graniţele maritime ale Bulgariei şi României converg şi sunt nu departe de blocul Neptun al României, cel mai mare zăcământ de gaze din Marea Neagră descoperit în urmă cu opt ani de Petrom şi Exxon”, a completat Apostol.

Parteneriat pontic

Astfel că descoperirea părții turce poate fi o ameninţare economică, în condiţiile în care astfel competiţia în producţia de gaze naturale într-un areal vecin nouă, dar în acelaşi timp poate fi şi o oportunitate: dezvoltarea de unităţi de extracţie din zăcăminte de adâncime poate conduce la dezvoltarea unei infrastructuri de transport corespunzător volumelor extrase.

Pe de altă parte, o prezenţă activă a Turciei în proximitatea zăcămintelor româneşti ar putea face din această ţară riverană Mării Negre un partener posibil în realizarea proiectelor româneşti, un partener care deţine şi cheia de intrare şi ieşire către platformele marine, susţine expertul.

În opinia sa, este prematur de spus dacă descoperirea din Turcia reduce şansele de realizare a proiectului Neptun, în momentul în care nu se ştie cum anume va proceda Turcia în urmă descoperirii de la Marea Neagră. „Cum am arătat anterior, poate fi şi o ameninţare dar şi o oportunitate. Deocamdată, şansele de realizare a proiectului Neptun Deep depind de cota de populism şi de nuanţa de înţelepciune a deciziilor de la Bucureşti”, a adăugat Apostol.

Turcia, potențial enorm

Pentru Ankara, aceasta este o şansă uriaşă de a deveni exportator în regiune, scăpând de dependenţa de Rusia. „Pentru Turcia, intrarea în rândul producătorilor şi exportatorilor de energie poate fi o mare oportunitate de dezvoltare economică. În primul rând, Turcia va putea reduce semnificativ volumul importurilor de gaze naturale, salvând astfel valută forţe ce poate fi alocată altor direcţii de dezvoltare. Sigur, de la descoperire până la exploatare mai este cale lungă, dar dacă aceste rezerve de gaze naturale vor intra în circuitul comercial, Turcia poate scăpa de dependenţa de importurile de energie din Rusia, Iran, Irak, Azerbaidjan, Qatar şi chiar din SUA. Experţii sunt de părere că astfel Turcia ar economisi circa 40 de miliarde de dolari anual, ar reduce semnificativ deficitul de cont curent şi ar întări moneda naţională, lira turcească. Importurile de energie sunt cea mai importantă componentă a deficitului cronic de cont curent, la rândul său sursă masivă pentru pentru instabilitatea financiară a ţării”, a continuat reprezentantul Federaţiei Patronale de Petrol şi Gaze, citat de mass-media.

Mavi Vatan (Patra Albastră), ampla strategiei turcă de apărare a intereselor maritime

Mavi Vatan (Patra Albastră), ampla strategiei turcă de apărare a intereselor maritime

„Patria albastră”

Turcia s-ar transforma astfel dintr-un consumator net de energie la Marea Neagră, într-un producător şi exportator de energie, întărindu-şi astfel poziţia strategică pe care, cel puţin geografic, o ocupă la porţile Mării Negre.

„Pe de altă parte, din perspectivă geo-strategică, exploatarea zăcămintelor de gaze naturale descoperite la Marea Neagră va întări şi mai mult doctrina „patria albastră”, lansată ca teorie în urmă cu peste 10 ani de contraamiralul turc Cem Gurdeniz şi readusă pe tapet de către preşedintele Erdogan, o doctrină care încurajează Ankara să-şi impună suveranitatea pe o suprafaţă de peste 462.000 km pătraţi în Marea Neagră, Egeea şi Mediterana”, a adăugat Apostol.

În acest peisaj, Federaţia Rusă ar pierde din relevanţă, iar Turcia ar deveni un „rival”, un producător semnificativ de gaze naturale la Marea Neagră, care nu ar mai apela la importurile ruseşti. Alături de Rusia,perdanţi vor fi ceilalţi furnizori internaţionali de gaz natural din zonă, al căror loc va fi diminuat de către noul jucător astfel apărut.

Marea Neagră, interese strategice majore

Marea Neagră, interese strategice majore

România, în pericol

„Dar, în contextul căderii masive a cererii globale, în contextul unor stocuri semnificative de gaze naturale şi al preţurilor scăzute, o demarare a producţiei turce de gaze naturale la Marea Neagră poate însemna şi o scădere a relevanţei investiţiilor viitoare în acelaşi areal. România, cu cât întârzie mai mult demararea producţiei de gaze din apele adânci ale Mării Negre, cu atât mai mult are de pierdut. Independenţa energetică şi influenţa regională sunt un câştig major pentru oricine începe producţia la Marea Neagră”, a conchis responsabilul federaţiei de la București.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat vineri că ţara a descoperit cele mai mari depozite de gaze naturale din istoria sa, un câmp din Marea Neagră care ar conţine 320 de miliarde metri cubi de gaze naturale, adăugând că există o posibilitate ridicată să fie descoperite şi alte resurse în aceeaşi zonă, transmite Reuters, citat de mass-media de la București.

Perimetrul Tuna-1 este amplasat aproximativ 150 de kilometri de coasta Turciei, la intersecţia dintre frontierele maritime ale Bulgariei şi României cu apele teritoriale ale Turciei şi aproape de blocul Neptun din România, cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii.

În perimetrul Neptun, ExxonMobil şi OMV Petrom au descoperit zăcăminte de gaze evaluate la 42-84 de miliarde de metri cubi, însă companiile nu au luat încă decizia finală de investiţie datorită climatului politic din regiune și din România. (N.G.)

Share our work
Timoșenko, diagnostic de COVID-19

Timoșenko, diagnostic de COVID-19

Iulia Timoșenko, sun amenințarea COVID-19

Iulia Timoșenko, sub amenințarea COVID-19

Iulia Timoşenko, fost premier al Ucrainei, este în stare gravă, fiind internată în weekend, cu diagnostic de COVID-19, relatează mass-media de la Kiev, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Este la terapie intensivă, ventilată artificial, iar doctorii nu reușesc să-i scadă temperatura sub 39 de grade Celsius.

Presa ucraineană scrie că fiica și ginerele Iuliei Timoşenko s-ar fi îmbolnăvit și ei, împreună cu mai mulți apropiați și deputați ai partidului din Rada Supremă de la Kiev.

În vârstă de 59 de ani, Iulia Timoşenko a fost unul dintre liderii Revoluţiei Portocalii din 2004, când pro-occidentalul Viktor Iuşcenko a fost confirmat preşedinte după ce o instanţă a stabilit că alegerile au fost falsificate în favoarea adversarului său pro-Moscova, Viktor Ianukovici.

Timoșenko a fost de două ori premier în timpul preşedinţiei lui Iuşcenko, înainte ca cei doi să îşi despartă drumurile după ani de dispute politice.

Timoşenko a candidat la preşedinţie în 2010, dar a pierdut în faţa lui Viktor Ianukovici, sprijinit de Rusia.

În 2011 a fost condamnată la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere, acuzaţie pe care a negat-o şi despre care a spus că a fost motivată politic. Ea a fost eliberată din închisoare la începutul lui 2014 după ce Ianukovici a fost înlăturat de la putere în urma unei revolte populare ce a îndepărtat Ucraina de Rusia şi a apropiat-o de Uniunea Europeană şi SUA, dar a dus, totodată, la anexarea Crimeei de către Rusia.

În 2014, cea supranumită „Doamna de fier a Ucrainei” a candidat din nou la președinția Ucrainei, dar a pierdut în favoarea fostului președinte Petro Poroșenko. (N.G.)

Share our work