de Isac Mihai | aug. 31, 2020 | Alte regiuni, Federatia Rusa, România, Știri, Turcia, UE
Gazprom, armă politică pentru Kremlin
Producţia de gaze a Uniunii Europene a scăzut cu 23% în primul trimestru al acestui an, iar România a rămas pe locul doi în topul ţărilor care extrag gaze naturale, potrivit unui raport al Direcţiei Generale pentru Energie din cadrul Comisiei Europene, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Astfel, producţia totală a UE în primele trei luni ale anului a ajuns la 16 miliarde de metri cubi.
Olanda este principalul producător, cu 7,2 miliarde de metri cubi, în scădere de la 10,6 miliarde de metri cubi în trimestrul întâi din 2019. Pe locul doi, România a avut o producţie de 2,5 miliarde de metri cubi, în scădere cu 5%, de la 2,6 miliarde de metri cubi.
Creșterea dependenței de importuri
Ţara noastră este urmată de Germania, cu 1,3 miliarde de metri cubi, în scădere de la 1,5 miliarde de metri cubi, şi de Italia, cu 1,1 miliarde de metri cubi, faţă de 1,3 miliarde de metri cubi în aceeaşi perioadă a anului trecut.
„Dincolo de cererea scăzută de gaze, producţia în Olanda şi în celelalte ţări din UE a fost afectată şi de importurile mai ieftine de LNG (gaz natural lichefiat – n.r.)”, precizează autorii raportului.
Reculul producţiei autohtone duce la creşterea dependenţei de importuri, mai ales după retragerea Marii Britanii din UE. Aceasta în condiţiile în care, în 2018, dependenţa UE de gaz importat era de 83%, iar în Marea Britanie era de doar 77%.
Raportul Comisiei Europene mai arată că importurile nete de gaze au scăzut cu 6% în primul trimestru al anului, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în principal ca urmare a declinului consumului, cu 5%, în aceeaşi perioadă.
Statistici variate
Importurile nete au variat de la o ţară la alta, de la o reducere de 46% în Austria, la o creştere de 217% în Malta (chiar dacă în termeni absoluţi este o valoare mică: 0,1 miliarde de metri cubi). Dintre marii consumatori europeni de gaze, Franţa şi-a redus cu 25% dependenţa de importuri, Polonia – cu 12%, Italia – 9%, Germania – 8% şi Spania a importat mai puţin cu 4%. Importurile nete au crescut uşor în Grecia (cu 4%) şi în România (cu 1%).
În ceea ce priveşte consumul, cea mai mare creştere se poate observa în cazul Maltei (20%, chiar dacă foarte puţin în cifre absolute, adică 0,02 miliarde de metri cubi). Consumul a crescut şi în Portugalia (cu 17%, respectiv 0,2 miliarde de metri cubi), dar şi în Ungaria şi Croaţia (cu 4% în cazul ambelor ţări).
De asemenea, în Olanda, cererea s-a majorat cu 3%, cu 0,4 miliarde de metri cubi, reprezentând cea mai mare creştere ca volum a cererii.
În România, Letonia, Finlanda şi Slovacia, consumul de gaze a scăzut cu mai mult de 20%, în timp ce în Estonia, a fost mai mic cu 14%. În Marea Britanie, consumul a fost mai mic cu 4,5% (cu 1,2 miliarde de metri cubi).
Perimetru Neptun, speranță românească
În urmă cu opt ani, Petrom a descoperit în perimetrul Neptun din Marea Neagră un depozit de gaze estimat la 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze, cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii. Aceste gaze ar asigura auto-suficienţa României, iar dacă vor fi exportate ar permite României să devină un hub regional în aprovizionarea cu gaze.
România are proiecte de gaze în ape de mică adâncime dar rezervele de gaze din blocul Neptun, descoperite în urmă cu opt ani de Petrom şi Exxon, nu au fost încă exploatate. De asemenea, o companie susţinută de fondul Carlyle Group explorează şi ea un perimetru din apele teritoriale ale României şi intenţionează să livreze primele cantităţi de gaze naturale în 2021.
ExxonMobil, care şi-a anunţat anul trecut intenţia de a se retrage din România, şi OMV Petrom explorează zăcământul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră. Cele două companii au participaţii egale în proiect, iar decizia finală de investiţii pentru extracţia resurselor nu a fost încă luată.
OMV Petrom a anunțat, în repetate rânduri, că vrea să continue proiectul Neptun Deep, însă este nevoie de modificări legislative care să asigure stabilitate, competitivitate fiscală şi dreptul la o piaţă liberă a gazelor.
În aprilie, directorul general de la grupul austriac OMV, Rainer Seele, declara că decizia finală de investiţie în proiectul Neptun din Marea Neagră este aproape sigur că nu va fi luată în acest an, ci abia în 2021, deoarece foarte multe depind de existenţa unei legislaţii offshore adecvate în România.
Potrivit Deloitte, România ar putea câştiga peste 20 de miliarde de dolari din extracţia gazelor din Marea Neagră, în următorii 10-12 ani și și-ar asigura independența energetică.
Mavi Vatan (Patra Albastră), ampla strategie turcă de apărare a intereselor maritime
Ofensivă turcă
Ankara se aşteaptă la o scădere semnificativă a importurilor sale de gaze după descoperirea depozitelor din Marea Neagră, mai ales că este posibil să descopere şi alte depozite într-o altă zonă care este în prezent evaluată, a declarat ministrul turc al Energiei, Fatih Donmez.
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan a anunţat descoperirea celor mai mari depozite de gaze naturale din istoria Turciei, un câmp din Marea Neagră care ar conţine 320 de miliarde metri cubi de gaze naturale. Erdogan a mai spus că Turcia intenţionează să înceapă să utilizeze aceste resurse încă din 2023 şi să devină un exportator net de energie.
Locul unde au fost descoperite gazele naturale este perimetrul Tuna-1, amplasat aproximativ 150 de kilometri de coasta Turciei, la intersecţia dintre frontierele maritime ale Bulgariei şi României cu apele teritoriale ale Turciei şi aproape de blocul Neptun din România, cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii.
Ambiții energetice
Dacă aceste gaze vor putea fi extrase comercial aceasta ar putea transforma radical dependenţa Turciei de importurile energetice din Iran, Irak şi Rusia, care au costat Turcia aproximativ 41 miliarde de dolari anul trecut. În plus, orice reducere a importurilor energetice ar fi o veste bună şi pentru finanţele guvernului turc şi ar ajuta de asemenea la reducerea unui deficit de cont curent cronic care pune presiune asupra lirei turceşti.
„Cu această descoperire ne aşteptăm la o scădere serioasă a importurilor. Am pus bazele pentru ca cetăţenii noştri să utilizeze gaze naturale la costuri mult mai mici”, le-a declarat Fatih Donmez jurnaliştilor. „Avem în vedere şi o altă zonă cu o suprafaţă de 6.000 de kilometri pătraţi. Evaluările experţilor noştri arată că am putea avea depozite similare şi acolo” a mai spus ministrul turc al Energiei.
„Putem spune deja că gazele pe care le vom produce singuri vor fi mai ieftine decât cele pe care le importăm… Este inevitabil ca preţurile să scadă atunci când există un produs din abundenţă”, a concluzionat Fatih Donmez.
În ultimii ani, Turcia a cumpărat trei nave de foraj maritim şi a extins în mod semnificativ operaţiunile de explorare energetică în Marea Neagră şi în apele disputate din estul Mediteranei.
Cu toate acestea, analiştii avertizează că Turcia nu are experienţă în producţia de gaze din ape adânci şi cel mai probabil va fi nevoită să se alieze cu o mare companie petrolieră pentru a putea exploata zăcământul. „Chiar dacă descoperirea va fi confirmată şi va fi dezvoltată, ar putea fi nevoie de patru până la şase ani pentru a ajunge în faza de producţie” subliniază John Bowlus, editor şef la Energy Reporters. „Cererea şi preţurile la gaze sunt la minime istorice şi puţini sunt interesaţi în noi producţii” care ar putea să suplimenteze şi mai mult oferta pest 3-4 ani”, a mai spus John Bowlus, potrivit mass-media regională. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 31, 2020 | Federatia Rusa, Știri
Mass-media, atacată sistematic
Un jurnalist şi activist critic la adresa Kremlinului a fost rănit grav într-un atac la Moscova, a informat luni postul de radio Eho Moskvî, relatează mass-media internațională citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Iegor Jukov, 22 de ani, a fost dus la spital, cu tăieturi în zona feţei şi cu posibile leziuni cerebrale. Jukov, un cunoscut blogger din Rusia, a lucrat pentru Eho Moskvî după ce statul i-a interzis să aibă propriul său canal video online.
Emisiunile sale au atras un număr mare de urmăritori. El l-a intervievat pe disidentul rus Aleksei Navalnîi, care se află în prezent internat într-un spital din Berlin după ce ar fi fost otrăvit într-o cafenea dintr-un aeroport.
Atac sălbatic
Echipa lui Jukov a publicat imagini cu rănile sale pe reţelele de socializare. Ei afirmă că bărbatul a fost lovit în zona capului după ce se afla culcat la pământ.
Potrivit redactorului şef al Eho Moskvî, Aleksei Venediktov, Jukov a depus o plângere la poliţie. Doi bărbaţi necunoscuţi l-ar fi atacat duminică în faţa apartamentului său.
Jukov este un critic al lui Vladimir Putin şi a afirmat în trecut că ar vrea să fie el însuşi preşedinte al Rusiei. El a devenit cunoscut prin implicarea sa în protestele opoziţiei ruse.
Jukov a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare şi i s-a interzis să aibă propriul site timp de doi ani de către o instanţă din Moscova în decembrie anul trecut. El a fost cooptat ulterior în echipa Eho Moskvî. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 31, 2020 | Balcani, Știri, UE
Macedonia de Nord visează la aderarea euro-atlantică
Liderul social-democraţilor din Macedonia de Nord, Zoran Zaev, a fost reconfirmat în funcţia de prim-ministru, duminică, la finalul unui vot în parlament care a aprobat acordul său de coaliţie cu principalul partid al etnicilor albanezi din ţara balcanică, DUI, relatează mass-media regională citată de agenția KARADENIZ PRESS.
Acordul prevede că Zoran Zaev îşi va ceda postul unui membru al minorităţii albaneze a ţării pentru o perioadă de o sută de zile după expirarea mandatului de patru ani al noului guvern şi înainte de viitoarele alegeri parlamentare.
„Se deschide o perioadă de ordine, justiţie şi disciplină”, a declarat Zoran Zaev în plenul parlamentului care a aprobat acordul de coaliţie cu 62 de voturi din totalul de 120, după două zile de dezbateri furtunoase.
Scrutin crucial
Social-democraţii au obţinut o victorie foarte strânsă asupra taberei naţionaliste la legislativele din 15 iulie, cu 46 din cele 120 de locuri ale parlamentului unicameral de la Skopje.
Acest scrutin a fost primul după ce guvernul lui Zoran Zaev a adăugat termenul „de Nord” la numele ţării, pentru a soluţiona un vechi conflict cu Grecia şi a deschide calea spre aderarea ţării sale la Uniunea Europeană şi NATO, un dosar în legătură cu care prim-ministrul a promis să se avanseze.
Acordul cu Atena, puternic criticat de naţionaliştii de dreapta din VMRO-VPMNE, a aprofundat divizările politice și etnice din fosta republică iugoslavă. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 29, 2020 | Info Militar, Știri, Turcia, UE
Marina-militară-turcă-blochează-proiectele-energetice elene
Turcia a început sâmbătă noi manevre militare în Mediterana de Est care ar urma să dureze două săptămâni, semn că tensiunile dintre Ankara şi Atena legate de împărţirea resursele de gaze din această regiune se vor prelungi, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Într-o notă de informare maritimă (Navtex) publicată vineri seara, marina turcă a transmis că va efectua „exerciţii de tir” de la 29 august la 11 septembrie într-o zonă situată în largul oraşului Anamur (sudul Turciei), la nord de insula Republica Turcă a Ciprului de Nord, stat secesionist susținut de Turcia.
Ankara a anunţat deja desfășurarea unor exerciţii navale de tir într-o zonă situată mai la est.
Aceste manevre militare survin într-un context de tensiuni puternice în Mediterana de Est, unde descoperirea unor importante rezerve de gaz în ultimii ani a reactivat o veche dispută teritorială între Turcia, de o parte, şi Grecia şi Cipru, de cealaltă parte.
Duel în manevre
Ankara şi Atena au desfăşurat în ultimele zile manevre rivale, stârnind îngrijorarea unor ţări europene, membre ale UE și NATO, din ultimul făcând parte atât Turcia, cât și Grecia.
Semn al volatilităţii situaţiei, Ministerul turc al Apărării a transmis vineri că avioane de vânătoare ale Ankarei au interceptat cu o zi în urmă aparate greceşti care se apropiau de o o zonă unde a fost desfăşurată o navă de cercetare seismică, forţându-le să se întoarcă.
Desfăşurarea acestei nave turce de cercetare seismică în apele revendicate de Grecia, la 10 august, a fost punctul declanşator al tensiunilor din prezent.
Sancțiuni europene
Preocupată, Uniunea Europeană a ameninţat vineri că va aplica noi sancţiuni Turciei în caz că nu se înregistrează progrese în dialogul dintre Ankara şi Atena.
„Faptul că UE face apel la dialog, pe de o parte, şi pregăteşte alte planuri, pe de altă parte, reflectă o anume lipsă de sinceritate”, a reacţionat sâmbătă vicepreşedintele turc Fuat Oktay. „Stăpânim limbajul diplomatic, însă Turcia nu va ezita să facă ce trebuie pentru a-şi apăra interesele”, a adăugat el.
Cu o zi în urmă, Ministerul de Externe a afirmat că aceste sancţiuni europene nu vor face decât „să întărească determinarea” Ankarei. (N.G.)
de Isac Mihai | aug. 29, 2020 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, recunoscut de Kremlin
Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a recunoscut drept legitime alegerile prezidențiale care au avut loc pe 9 august în Belarus, relatează RIA NOVOSTI citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Autoritățile belaruse au chemat OSCE să monitorizeze alegerile. De ce nu au venit? Acest lucru ne duce cu gândul la faptul că deja era pregătită poziția referitor la rezultatele acestor alegeri. De aceea, cineva poate să aibă îndoieli referitor la rezultate, dar eu am temei să cred că acei care au îndoieli nu sunt absolut sinceri”, a declarat Putin, citat de mass-media rusă.
Amenințări belicoase
Ieri, Alexandr Lukașenko a anunțat că Rusia și Belarus şi-ar putea uni trupele în cazul unei ameninţări dinspre Occident. El a acuzat ţările occidentale că încearcă să îl înlăture de la putere pentru ca în acest fel ele să slăbească Rusia, relatează mass-media internațională.
Zeci de mii de belaruşi au ieşit pe străzi în ultimele aproape trei săptămâni pentru a denunţa realegerea lui Lukaşenko, pe care o consideră frauduloasă, estimând că adevărata câştigătoare a scrutinului prezidenţial este reprezentanta opoziţiei, Svetlana Tihanovskaia, care s-a refugiat în Lituania după scrutin. Măsurile brutale luate de poliţie contra manifestanţilor în Belarus în zilele care au urmat alegerilor s-au soldat cu trei morţi, zeci de răniţi şi peste 7.000 de persoane arestate.
Media străină, interzisă
Autorităţile din Belarus au retras sâmbătă acreditarea mai multor jurnalişti ai unor media străine, cu o zi înainte de o nouă mare manifestaţie pregătită de opoziţie, care contestă rezultatele alegerilor prezidenţiale de la 9 august, transmite agenţia France Presse, care se numără printre instituţiile de presă vizate.
Potrivit purtătorului de cuvânt al diplomaţiei belaruse, Anatoli Glaz, decizia a fost luată pe baza unei recomandări a Comisiei interministeriale de luptă împotriva extremismului şi terorismului.
El nu a precizat câţi jurnalişti sunt vizaţi de această măsură, însă media străine, între care BBC şi Radio Liberty, au informat despre retragerea acreditării în cazul mai multor jurnalişti ai lor.
„Ministerul Afacerilor Externe belarus m-a sunat şi m-a informat despre anularea acreditării mele şi a acreditării uneia dintre colegele mele în calitate de corespondenţi ai BBC. Mi-au cerut să îmi predau legitimaţia”, a spus pentru AFP jurnalista Tatiana Melniciuc.
Alexandr Lukașenko, un aliat cheie al liderului rus Vladimir Putin
Proteste permanente
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, la putere din 1994, se confruntă cu o mişcare inedită de contestare după alegerile de la 9 august, care l-au dat câştigător cu 80% din sufragii şi pe care opoziţia le-a denunţat ca fiind frauduloase.
Opoziţia, a cărei lideră, Svetlana Tihanovskaia, s-a refugiat în Lituania, a organizat două manifestaţii uriaşe la 16 şi 23 august şi pregăteşte o nouă acţiune de amploare pentru duminică.
Rezultatele alegerilor prezidenţiale au fost respinse de Uniunea Europeană, care pregăteşte sancţiuni împotriva unor înalţi reprezentanţi ai regimului belarus şi i-a cerut lui Aleksandr Lukaşenko să dialogheze cu opoziţia.
Lukaşenko a refuzat în schimb orice concesie şi denunţă un complot occidental menit a-l înlătura de la putere.
Primele manifestaţii din Belarus după alegerile de la 9 august au fost reprimate prin forţă. Trei persoane au murit, mai multe zeci au fost rănite şi peste 7.000 au fost arestate, relatează mass-media internațională.
Avertismente europene
Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a cerut vineri Moscovei să se abţină să intervină în Belarus şi să ”respecte alegerile democratice” ale poporului belarus, relatează mass-media internațională. „Dacă Rusia respectă independenţa şi suveranitatea unei naţiuni, ea trebuie să respecte dorinţele şi alegerile democratice ale poporului belarus”, a declarat Josep Borrell jurnaliştilor, după ce Vladimir Putin a declarat că este pregătit să desfăşoare forţe în ţara vecină dacă situaţia scapă de sub control.
”Am auzit de multe ori Rusia spunând că ceea ce se întâmplă în Belarus este o chestiune internă şi că nu doreşte amestec extern. Presupun că asta este valabil şi în ceea ce o priveşte”, a adăugat responsabilul UE, în cadrul unei conferinţe de presă, la încheierea unei reuniuni, la Berlin, a miniştrilor de externe europeni.
Liderul rus Vladimir Putin, înger politic pentru liderul de la Minsk
Desant militar
Putin a declarat joi că este pregătit să desfăşoare forţe în Belarus dacă protestele post-electorale degenerează în această ţară, cerând totodată părţilor o soluţionare negociată.
Întrebat despre sancţiunile pregătite de europeni împotriva autorităţilor de la Minsk, Borrell a spus că această listă neagră vizează în prezent aproximativ douăzeci de persoane, dar că aceasta ”va creşte în zilele următoare” şi va include ”înalţi oficiali” ai regimului belarus.
El nu a răspuns la o întrebare privind eventuala prezenţă pe lista neagră a preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, o problemă asupra căreia miniştrii europeni au opinii diferite.
Aceste persoane vor avea interdicţie de călătorie în UE şi conturile lor din blocul comunitar vor fi îngheţate, pentru participarea la fraudarea alegerilor prezidenţiale din 9 august sau la reprimarea opoziţiei.
Miniştrii de externe din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns vineri la un acord politic cu privire la instituirea de sancţiuni împotriva a circa 20 de oficiali apropiaţi preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko. (N.G.)
