de Isac Mihai | iul. 1, 2020 | Balcani, Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE
Uniunea Europeană, intră în mandatul Președinției germane
La 1 iulie 2020, Germania preia de la Croaţia, pentru a 13-a oară, preşedinţia rotativă a Uniunii Europene (UE) pentru o perioadă de şase luni, relatează Politico, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Statele membre care deţin preşedinţia lucrează împreună în grupuri de câte trei, numite „trio-uri”, pentru o perioadă de 18 luni. Trio-ul actual este format din Germania (iul.-dec. 2020), Portugalia (ian.-iun. 2021), Slovenia (iul.-dec. 2021), conform site-urilor https://eur-lex.europa.eu/ şi https://www.eu2020.de/.
Priorităţi germane
Gestionarea crizei provocate de noul coronavirus se află în centrul provocărilor Germaniei în perioada preşedinţiei UE, conform programului aprobat de guvernul german la 24 iunie 2020. Documentul de 24 de pagini stabileşte obiectivul preşedinţiei de şase luni, care are ca slogan „Să facem împreună Europa mai puternică din nou”, scrie site-ul preşedinţiei, https://www.eu2020.de/eu2020-en, citat de mass-media de la București.
Programul are la bază următoarele linii de orientare: depăşirea permanentă a crizei de coronavirus şi redresarea economică şi socială, o Europă mai puternică şi mai inovatoare, o Europă dreaptă, o Europă durabilă, o Europă a securităţii şi a valorilor comune, o Europă puternică în lume.
Alte subiecte aflate pe agenda preşedinţiei Germaniei sunt, conform site-ulu preşedinţiei, următorul cadru financiar multianual, schimbările climatice, digitalizarea, statul de drept sau rolul Europei în lume, negocierile UE cu Regatul Unit privind Brexitul.
Cea mai recentă preşedinţie a Germaniei la UE a fost asigurată în perioada ianuarie-iunie 2007, iar până la noul mandat german la UE a mai aderat și fosta republică iugoslavă a Croației, consolidând prezența blocului european în Balcanii de Vest.
Germania va fi nevoită să gestioneze relațiile dificile dintre UE și SUA
Direcții de acțiune
Cu privire la gestionarea efectelor provocate de criza Covid-19, cele trei state îşi asumă să urmeze cele cinci direcţii direcţii de acţiune identificate în declaraţia comună a membrilor Consiliului European din 26 martie 2020: limitarea răspândirii virusului (prin controale temporare la frontiere şi combaterea dezinformării); furnizarea de echipamente medicale (prin sporirea capacităţii de testare a statelor membre); promovarea cercetării (prin alocare de fonduri sau schimburi de informaţii şi experienţă); combaterea consecinţelor socio-economice (prin condiţii de finanţare avantajoase în toate ţările din zona euro, ajutoare de stat temporare alocate de Comisie); sprijinul acordat cetăţenilor blocaţi în ţări terţe, se arată în documentul din 26 martie 2020, precum şi în programul pe 18 luni al trio-ului, arată https://data.consilium.europa.eu/, citat de mass-media de la București.
Tot cu privire la pandemia de Covid-19, cele trei preşedinţii consideră importantă provocarea mondială pe care o reprezintă pandemia şi rolul UE de actor pe scena internaţională, căruia îi revine responsabilitatea de a contribui la elaborarea unui răspuns la nivel mondial prin multilateralism şi printr-o ordine internaţională bazată pe norme. Un răspuns la nivel mondial necesită o mai strânsă colaborare regională în cadrul eforturilor de descoperire a unor noi vaccinuri, cele trei preşedinţii angajându-se să se implice în toate aceste demersuri într-un spirit demn de „Echipa Europa”, după cum se arată în programul pe 18 luni.
Pilon european
Trio-ul se angajează totodată să transpună în practică principiile Pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv prin organizarea, în mai 2021, la invitaţia preşedintelui Consiliului European, a unui summit social al UE care va fi găzduit de preşedinţia portugheză.
În ceea ce priveşte Cadrul financiar multianual 2021-2027, trio-ul va face tot ce îi stă în putinţă pentru a evita întârzierile inutile legate de punerea în aplicare a bugetului pe termen lung şi a programelor conexe.
Trio-ul va depune eforturi pentru obţinerea unui parteneriat global cu Regatul Unit care să fie corect şi echitabil pentru toate statele membre, să fie în interesul cetăţenilor noştri şi să intre în vigoare înainte de încheierea perioadei de tranziţie, se mai arată în Documentul-program al celor trei preşedinţii.
Preşedinţiile îşi anunţă sprijinul pentru crearea şi implementarea unui mecanism european pentru statul de drept, care să se aplice în mod egal tuturor statelor membre.
În program, cele trei preşedinţii mai salută anunţul Comisiei care urmează să propună un nou pact privind migraţia şi azilul, precum şi propunerile legislative aferente şi se angajează să acorde prioritate avansării acestor lucrări.
Unitatea europeană, preocupare majoră pentru mandatul german
Agenda 2030
Cele trei preşedinţii sunt pe deplin angajate în îndeplinirea obiectivului de a realiza o UE neutră din punct de vedere climatic până în 2050, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, asigurând, în acelaşi timp, o tranziţie eficientă din punctul de vedere al costurilor şi echilibrată din punct de vedere social, mai informează documentul.
Trio-ul de preşedinţii subliniază că punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă şi a celor 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) ale sale este esenţială pentru construirea unui viitor mai bun şi mai durabil pentru toţi.
În privinţa relaţiilor externe, parteneriatul transatlantic şi relaţiile comerciale ale UE cu SUA vor fi una dintre principalele priorităţi ale trio-ului de preşedinţii, conform sursei citate.
Reamintim că Preşedinţia Consiliului se asigură prin rotaţie la fiecare şase luni între statele membre ale UE, în decursul acestei perioade statul membru asigurând continuitatea agendei UE în cadrul Consiliului şi conducând reuniunile acestei formaţiuni.
Moștenirea Lisabona
Sistemul de conducere rotativă a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trio-ul stabileşte obiective pe termen lung şi pregăteşte o agendă comună, determinând subiectele şi aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. În baza acestui program, fiecare dintre cele trei ţări îşi pregăteşte propriul său program, mai detaliat, pentru şase luni, conform https://www.consilium.europa.eu/, citat de mass-media de la Bucuresti.
Preşedinţia are două misiuni principale: planificarea şi conducerea reuniunilor din cadrul Consiliului şi al grupurilor sale de pregătire şi reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE.
În ceea ce priveşte planificarea şi conducerea reuniunilor, preşedinţia conduce întâlnirile formale din cadrul diferitelor formaţiuni ale Consiliului (cu excepţia Consiliului Afaceri Externe), se asigură că discuţiile se desfăşoară în acord cu Regulamentul de procedură şi metodele de lucru ale Consiliului şi organizează, de asemenea, şi reuniuni informale la Bruxelles şi în ţara care asigură preşedinţia prin rotaţie.
Cu privire la rolul său de reprezentare, preşedinţia UE reprezintă Consiliul în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE, în special cu Comisia şi cu Parlamentul European. Rolul său este de a încerca obţinerea unui acord privind dosarele legislative prin aşa-numitele triloguri sau prin reuniuni de negociere informale şi prin reuniuni ale Comitetului de conciliere. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 23, 2020 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE
Forțele navale ale statelor NATO, implicate în incidente
Noile incidente navale care au implicat nave militare franceze și turcești, constituie „una dintre cele mai frumoase demonstraţii” a faptului că NATO este „în moarte cerebrală”, a declarat președintele Emmanuel Macron, citat de cotidianul Ouest France și La Croix, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Incidentul, care face obiectul unei anchete a NATO, este doar unul dintre o serie de evenimente care au opus Turcia unor state aliate din NATO, precum Franța ori Grecia, în teatrul de operațiuni din Libia.
Situație intolerabilă
„Vă trimit la declaraţiile mele de la sfârşitul anului trecut cu privire la moartea cerebrală a NATO”, a afirmat Macron la finalul unei întrevederi cu omologul său tunisian Kais Saied la Palatul Elysee. „Consider că este una dintre cele mai frumoase demonstraţii posibile”, a adăugat el, apreciind situaţia drept „intolerabilă”.
„Atâta vreme cât vom continua, membri ai NATO, europeni, părţi interesate în acest subiect, să fim slabi în demersurile noastre sau lipsiţi de claritate, vom lăsa puterile necooperante să-şi facă jocul”, a apreciat Macron. „Nu vreau ca în şase luni, un an, doi ani, să constatăm că Libia este în situaţia Siriei de astăzi”, a adăugat şeful statului francez.
Declarația făcută în marja conferinței de presă comune cu liderul Tunisiei, stat vecin Libiei și afectat direct de războiul din statul arab, a provocat îngrijorări la nivelul factorilor decizionali ai NATO, pe fondul agravării conflictului libian.
Rusia, Franța, Egiptul, Iordania și Emiratele Arabe Unite sprijină forțele loiale liderului militar Khalifa Haftar, în timp ce Turcia, care a și trimis trupe, drone și mercenari sirieni în Libia sprijină, alături de Qatar ori Italia, guvernul din Tripoli, recunoscut și de ONU.
Armata turcă, trimisă în Libia
Anchetă tardivă
Europenii au obţinut săptămâna trecută inițierea unei anchete de către NATO asupra „agresivităţii” Turciei. Ankara este acuzată că se opune controlului de către navele Alianţei Nord-Atlantice a vaselor suspectate că încalcă embargoul ONU asupra armelor în Libia.
Două incidente în cursul tentativelor de control asupra unui cargo suspect în Mediterana în 10 iunie se află la originea demersului. Incidentul cel mai serios s-a produs cu o navă franceză angajată într-o misiune a NATO de implementare a embargoului. Navele militare turceşti au folosit sistemele de armament și radar din dotare pentru a amenința nava franceză, potrivit declarațiilor oficialilor de la Paris.
Florence Parly, ministrul francez al apărării, a relatat incidentele la o reuniune a miniştrilor apărării din cadrul NATO săptămâna trecută. Opt ţări europene i-au susţinut cererea.
Secretarul general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, a evocat un simplu „dezacord între aliaţi”, anunţând ulterior deschiderea unei anchete pentru „a clarifica tot ceea ce s-a petrecut”.
Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO
Supărare à la Française
NATO se confruntă de fapt cu o criză provocată de foarte puternice disensiuni între membrii săi, inclusiv SUA, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit, consideră mass-media franceză, citând surse guvernamentale politice și militare de la Paris. Aceste disensiuni vin pe fondul nemulțumirii Franței privind intensificarea implicării tot mai acerbe a Turciei în state pe care Parisul le consideră în zona sa de influență. Decizia Ankarei de a susține atât de direct, militar și politic, o tabără implicată în conflictul libian a luat prin surprindere Franța, nemulțumită de acțiunile Turciei.
La sfârşitul anului 2019, Emmanuel Macron a declarat că NATO se află în „moarte cerebrală” după ofensiva lansată de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan în nord-estul Siriei, fără nicio consultare cu aliaţii europeni din NATO, dar cu asentimentul preşedintelui american Donald Trump, care dorește începerea procesului de rezolvare a conflictului sirian până la alegerile prezidențiale americane din noiembrie 2020.
„Când mă uit la Turcia, văd că luptă în prezent împotriva celor care au luptat alături de noi. Şi uneori lucrează cu intermediari ai SI”, a declarat atunci Macron presei cu puţin timp înainte de începerea summitului NATO de la Londra, precedat de schimburi dure de replici între liderul francez şi cel turc, Recep Tayyip Erdogan
Îngrijorarea Franței este împărtășită și de alte state membre NATO, precum Grecia, care are un diferend teritorial latent cu Turcia în zona Mării Egee. Statele NATO cu interese majore în Africa, precum fostele puteri coloniale Franța, Marea Britanie ori Italia privesc cu îngrijorare evoluția rapidă a implicării turcești în Libia, considerată un test pentru capacitatea turcă de proiectare a puterii militare în statele musulmane de pe continentul african. Recentele acorduri cu caracter militar dintre Turcia și state precum Sudan, Eritreea și Somalia au arătat interesul crescut al Ankarei pentru zonă, o nouă formă de exprimare a politicii externe neo-otomane a regimului Erdogan. Din punct de vedere istoric, Imperiul Otoman a avut o prezență politică, economică și militară consistentă timp de câteva sute de ani în regiune, pe fondul confruntărilor cu puterile europene Spania și Portugalia pentru controlul rutelor comerciale.
O extindere a conflictului din Libia ar atrage după sine și o confruntare militară între regimurile de la Ankara și Cairo, liderul egiptean Abdel Fattah Al-Sisi amenințând deja cu o intervenție militară directă. Cairo a trimis deja trupe suplimentare, însoțite de tancuri și sisteme de artilerie grea la granița cu Libia. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iun. 23, 2020 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, România, Știri, UE, UE
Kosovo, problema strategica in Balcani
În urma victoriei decisive a formațiunii sale politice în alegerile parlamentare de duminică, liderul sârb Aleksandr Vucic a demarat consultările destinate să dezghețe dialogul cu Republica Kosovo, relatează publicația Kurir, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Dialogul, blocat de aproape doi ani, a fost facilitat și de recenta decizie a noului guvern de la Priștina a eliminat toate sancțiunile comerciale la adresa Serbiei.
Divergențele dintre Belgrad și Priștina sunt considerate un test pentru capacitatea UE și SUA de a gestiona o situație cu un grad conflictual ridicat. Serbia, sprijinită de Moscova și Beijing, refuză să recunoască independenţa proclamată în 2008 de Republica Kosovo după confruntările interetnice din anii 90, urmate de intervenția NATO.
Rezolvarea diferendului kosovar este privită cu interes de actorii politici de pe diferite continente, putând deveni un precedent din punct de vedere al dreptului internațional. Experții consideră că orice acord va include și un schimb de teritorii ori autonomizarea regiunii din Republica Kosovo locuită majoritar de etnici sârbi.
În acest moment independența Republicii Kosovo este recunoscută de aproximativ 100 de state, diplomațiile de la Priștina și Belgrad ducând un război dur, susținute de SUA și UE, respectiv Moscova și Beijing. Cinci state membre UE nu recunosc independența Republicii Kosovo, inclusiv Grecia, România și Spania, ultima confruntată cu separatismul catalan și basc.
Victorie categorică
Alegerile parlamentare au întărit dominaţia Partidului Progresist Sârb (SNS) pe scena politică de la Belgrad, președintele Aleksandr Vucic încercând să rezolve o situație extrem de sensibilă din punct de vedere politic pentru electoratul sârb.
Pe fondul boicotării alegerilor de către mai multe partide de opoziție, SNS a obținut peste 60% din voturile exprimate, partidul urmând să formeze singur guvernul de la Belgrad. Președintele Vucic încearcă să finalizeze acest proces cât mai repede pentru a evita o criză politică ori apariția unor manifestări de protest la adresa sa.
Serbia mizează pe sprijinul rus în problema Kosovo
Șarjă diplomatică
Preşedintele sârb a avut deja prima întrevedere cu Miroslav Lajcak, emisar special al Uniunii Europene însărcinat cu dialogul între Belgrad şi Pristina, suspendat de la sfârşitul lui 2018. Înaltul oficial UE a declarat, în cadrul unei conferințe comune cu președintele sârb, că prin viitorul acord se va încerca rezolvarea tuturor problemelor bilaterale și va fi acceptabil pentru ambele părți.
Miroslav Lajcak a mai declarat că va fi propus un tratat prin care să fie rezolvate definitiv toate divergențele dintre Priștina și Kosovo. El a mai precizat că Serbia este parte a Europei, iar problemele Serbiei sunt și problemele UE, așa cum sunt și soluțiile. El s-a mai referit și la necesitatea intensificării luptei împotriva corupției și a crimei organizate, precum și la importanța reformei justiției din statul balcanic.
Preşedintele sârb a avertizat deja că „zilele şi săptămânile următoare vor fi dificile, în special în ceea ce priveşte Kosovo”. El a asigurat totuşi că recunoaşterea independenţei Pristinei de către Belgrad „nu va fi subiect” de discuţie la Washington. „Nu vom permite acest lucru”, a declarat el pentru presa sârbă.
Interes electoral american
Înainte de desantul de la Belgrad, Miroslav Lajcak s-a oprit la Pristina pentru a se întâlni cu noul guvernkosovar, care a cedat recent presiunii occidentale şi a ridicat restricţiile la importul de produse sârbeşti, un obstacol în calea reluării dialogului.
După etapa kosovară, emisarul european a estimat că ”acum sunt îndeplinite condiţiile” pentru continuarea discuţiilor. El a refuzat să comenteze întâlnirea organizată la 27 iunie la Casa Albă de către trimisul lui Donald Trump, Richard Grenell, considerată drept un demers al administrației Trump de a monopoliza orice succes diplomatic în dosarul kosovar. Trump dorește să obțină semnarea unui acord până la alegerile prezidențiale americane din noiembrie 2020, pentru a îl prezenta drept un succes al administrației sale în domeniul politicii externe, dublate de începerea retragerii contingentului american, aflat de peste două decenii în statul balcanic.
SUA au câteva sute de soldați în trupele de menținere a păcii din Kosovo, majoritatea fiind desfășurate la baza Bondsteel, considerată în urmă cu câțiva ani una dintre cele mai importante facilități militare americane de peste hotare. La începutul misiunii de menținere a păcii, câteva zeci de mii de soldați americani erau în această zonă.
Administrația Trump nu este impresionată de efortul UE
Reduta rusă
Înainte de întrevederea cu oficialii kosovari în SUA, președintele Vucic se va deplasa în Federația Rusă, cel mai important aliat al Serbiei și membru al Consiului de Securitate al ONU. Vucic are programate întrevederi cu președintele rus Vladimir Putin, patriarhul rus Kirill și alți înalți oficiali ruși. Veto-ul rus a fost folosit în mod constant pentru a bloca accesul Republicii Kosovo în diferite structuri internaționale ori pentru a anula orice înțelegere nefavorabilă intereselor Federației Ruse.
Interesul rus pentru Kosovo a crescut după evenimentele din 2014 din Ucraina care au dus la anexarea peninsulei Crimeea de către Federația Rusă și apariția insurgenței pro-ruse din Donbass, dar și pe fondul sprijinului acordat de către Moscova regiunilor separatiste Abhazia și Oseția de Sud, a căror independență a recunoscut-o în 2008.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a precizat, săptămâna trecută, că orice acord între Kosovo și Serbia va trebui să fie aprobat de Consiliul de Securitate al ONU, unde Moscova are drept de veto. „Nu vom permite rescrierea istoriei celui de-al Doilea Război Mondial ori a evenimentelor care au avit loc în Balcani în urmă cu 25 de ani”.
Serghei Lavrov a criticat Uniunea Europeană pentru că s-a ”auto-izolat” de procesul privind normalizarea relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo şi nu a fost capabilă să impună aplicarea acordurilor pe care însuşi blocul comunitar le-a mediat.
”Poziţia Rusiei nu s-a schimbat. Vom sprijini orice efort, paşi şi iniţiative care ajută Belgradul şi Pristina să ajungă la o soluţie reciproc acceptabilă pe baza rezoluţiei 1.244 a Consiliului de Securitate al ONU”, care confirmă integritatea teritorială a Serbiei şi nu recunoaşte independenţa autoproclamată de Kosovo în anul 2008, a indicat Lavrov, citat de agenţia EFE. El a insistat că ”soluţia la care se va ajunge trebuie să fie conformă cu dreptul internaţional şi să primească acordul Consiliului de Securitate al ONU”. Ministrul rus de externe a mai cerut să nu fie impuse termene pentru soluţionarea acestui proces. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iun. 19, 2020 | Orientul Mijlociu, Știri, UE
SUA avertizează UE
Secretarul de stat al SUA Mike Pompeo i-a avertizat pe liderii europeni în privința riscurilor unei ”dependenţe” de China a blocului comunitar, care ameninţă, potrivit lui, democraţiile occidentale, relatează mass-media occidentală, citată de agenția de presă KARADENIZ-PRESS. “Partidul Comunist Chinez doreşte să vă forţeze să alegeţi” între Statele Unite şi China, a avertizat el, într-o videoconferinţă, la summitul privind democraţia de la Copenhaga.
”Nu se poate urma această alternativă fără a nega cine suntem. Democraţiile care depind de regimuri autoritare nu-şi merită numele ”, a spus el. “Sper să aud mai multe declaraţii publice din partea Europei despre provocarea chineză”, a adăugat secretarul de stat american într-unul dintre cele mai dure discursuri rostite până în prezent la adresa regimului de la Beijing.
”Trebuie să vorbim clar. Mai presus de toate, trebuie să acţionăm într-o manieră decisivă pentru a nu lăsa loc niciunei confuzii în alegerea dintre tiranie şi libertate”, a insistat Mike Pompeo, la două zile după întâlnirea cu înaltul oficial chinez Yang Jiechi în Hawaii.
Rezoluția PE
Parlamentul European (PE) a condamnat legea cu privire la securitatea în Hong Kong adoptată de China şi a cerut UE să prevadă sancţiuni împotriva liderilor chinezi, potrivit unei rezoluţii adoptate înaintea unui summit între Uniunea Europeană şi China.
Europenii şi chinezii organizează luni un summit prin video conferinţă pentru a încerca să aplaneze numeroasele lor divergenţe şi a pregăti o reuniune extraordinară a liderilor lor.
“Impunerea unilaterală a legii cu privire la securitatea naţională de către Beijing la Hong Kong este o atingerea globală adusă autonomiei, statului de drept şi libertăţilor fundamentale ale oraşului”, au afirmat deputaţii în această rezoluţie adoptată cu o largă majoritate de 565 de voturi pentru, 34 contra şi 62 de abţineri.
UE şi statele membre trebuie “să aibă în vedere, dacă noua lege este aplicată, să aducă acest dosar în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie”, potrivit documentului.
Parlamentarii preconizează, de asemenea, să adopte “sancţiuni împotriva liderilor responsabili de represiunea de la Hong Kong şi de grave încălcări ale drepturilor omului”. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 14, 2020 | Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE
Flota militară turcă, desfășurată în sprijinul GNA
Uniunea Europeană a solicitat ajutorul NATO pentru misiunea sa navală destinată să facă respectat embargoul asupra armelor în Libia, care a fost împiedicată de armata turcă să inspecteze o navă suspectă, potrivit unor surse militare, citate de https://www.middleeasteye.net/, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Un oficial european cu rang înalt a declarat că UE a contactat NATO pentru a vedea „cum se pot găsi aranjamente” cu operaţiunea Sea Guardian a Alianţei, în curs în estul Mediteranei.
Contre navale
Acest demers a avut loc la puțin timp după ce flota turcă s-a opus inspectării de către fregata grecească Spetsai din misiunea navală a UE (operaţiunea Irini) a unui cargou sub pavilion tanzanian, Cirkin, suspectat că încalcă embargoul ONU asupra livrărilor de arme în Libia. Cargoul era escortat de nave militare turce, beneficiind și de sprijin aerian consistent din partea aviației militare turce.
Conform speculațiilor organizațiilor internaționale, cargoul a transportat echipament militar greu, inclusiv variante îmbunătățite ale tancurilor M-60T Patton (bazate pe modelul Sabra), vehicule militare de diferite categorii și sisteme de artilerie grea. Acestea au ajuns în dotarea forțelor loiale Guvernul de uniune libian (GNA), condus de Fayez al-Sarraj, bazat la Tripoli, și care se bucură de recunoașterea ONU. Sursele citate au menționat că Ankara va trimite noi transporturi similare în săptămânile următoare.
Armata turcă, gata să trimită noi forțe în Libia
Irini, răspunsul UE
Operaţiunea Irini a fost demarată pentru a întrerupe aprovizionarea cu arme a Libiei, unde un conflict opune Guvernul libian de Uniune (GNA), condus de premierul Fayez al-Sarraj, susţinut de turci şi recunoscut de Naţiunile Unite, forţelor mareşalului Khalifa Haftar, susţinut de Rusia, Egipt şi Emiratele Arabe Unite.
Două nave ale NATO patrulează în Mediterana în cadrul operaţiunii Sea Guardian pentru a observa traficul maritim, a preveni eventuale activităţi „teroriste” şi „a contribui la stabilitatea” regională.
NATO a furnizat informaţii şi sprijin logistic mai mulţi ani operaţiunii Sophia, anterioară operaţiunii Irini. „Aliaţii (membrii NATO) discută în prezent despre modalitatea în care NATO ar putea sprijini noua misiune maritimă Irini a UE”, a declarat un înalt oficial al Alianţei. „Este important ca embargoul asupra armelor decretat de ONU să fie aplicat complet”, a adăugat el.
Libia fierbe
Miniştrii apărării din ţările membre ale NATO vor discuta despre Libia săptămâna viitoare într-o videoconferinţă, au mai declarat sursele citate, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Turcia, membră a NATO, sprijină ferm forțele loiale GNA, care în ultimele săptămâni a ocupat toate enclavele deținute anterior de forțele mareșalului Haftar din vestul Libiei. Acesta a lansat în urmă cu 14 luni o ofensivă pentru a cuceri capitala Tripoli, operațiune care a eșuat spectaculos, în pofida sprijinului rus.
Pentru a permite operaţiunii Sea Guardian a NATO să vină în ajutorul operaţiunii Irini a UE este necesar acordul tuturor celor 30 de membri ai Alianţei, situaţie în care Turcia ar putea să facă uz de dreptul său de veto. Decizia turcă poate veni pe fondul relansării divergențelor cu Atena în dosarele cipriot și al demarcării granițelor comune din zona Mării Egee. (Mihai Isac)
