de Isac Mihai | iul. 16, 2020 | Știri, Turcia, UE
Turcia amenință cu o ripostă dură
Un tribunal din Istanbul l-a condamnat în contumacie, joi, pe jurnalistul germano-turc Deniz Yucel la doi ani şi nouă luni de închisoare pentru propagandă în favoarea organizaţiei interzise Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), a anunţat avocatul său Veysel Ok, conform mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Sentinţa exactă este de doi ani, nouă luni şi 22 de zile, conform unui document al instanţei citat de mass-media. Decizia poate fi contestată în termen de şapte zile, fapt anunțat deja de avocatul jurnalistului, Veysel Ok, care a precizat că ”instanţa a ignorat Curtea Constituţională, apărarea noastră şi legile”.
Criză diplomatică
Procurorii turci au cerut o pedeapsă de 16 ani de închisoare pentru Yucel, oferind ca probă un interviu pe care acesta l-a luat comandantului PKK Cemil Bayik. PKK este clasificată drept organizaţie teroristă de Turcia, Uniunea Europeană şi SUA.
În iunie 2019, Curtea Constituţională a Turciei a decis cu unanimitate că arestul preventiv al jurnalistului este ilegal, citând încălcarea drepturilor lui Deniz Yucel.
Menținerea stării de arest pentru o perioadă de peste un an a jurnalistului, fără o condamnare definitivă, a cauzat o criză diplomatică gravă între Berlin şi Ankara. El a fost pus în libertate în februarie 2018 şi a revenit în Germania după ce a stat un an în detenţie în închisoarea de maximă securitate Silivri din apropiere de Istanbul fără a fi pus sub acuzare oficial.
În mai 2019, jurnalistul a susţinut în faţa unui tribunal din Berlin că ofiţeri turci l-au torturat în închisoarea Silivri. Într-o versiune scrisă a mărturiei sale, cunoscutul corespondent al cotidian german Die Welt afirmă că a fost lovit, umilit şi ameninţat în penitenciarul Silivri.
Jurnalistul Deniz Yucel a fost reţinut pe 14 februarie 2017 ca suspect de afiliere la o organizaţie teroristă, ulterior fiind arestat, ceea ce a provocat iritarea guvernului de la Berlin. Autorităţile turce au formulat şi alte acuzaţii la adresa lui, în cadrul unei campanii mai largi împotriva presei, după instituirea stării de urgenţă în Turcia ca urmare a puciului eşuat din 15 iulie 2016. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 16, 2020 | Arhiva, România, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Ucraina, încă 30 de zile de carantina adaptivă
Cetățenii ucraineni s-au săturat de măsurile de izolare implementate de autoritățile de la Kiev pentru prevenirea răspândirii coronavirusului, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski, care a cerut din acest motiv guvernului să fie precaut cu extinderea dincolo de luna august a restricţiilor antiepidemice prelungite acum pentru încă o lună, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
”Toată lumea s-a săturat de această carantină”, a declarat Zelenski în timpul întâlnirii cu oficiali guvernamentali. ”Avem nevoie de un cadru clar privind modul cum vom continua (această măsură), astfel încât oamenii să fie în siguranţă, afacerile să poată funcţiona, astfel încât economia să nu intre într-o pauză. Aşadar, o voi extinde încă o lună, dar nu mai mult”, a indicat şeful statului ucrainean. Prin urmare, dacă autoritățile de la Kiev nu vor lua alte măsuri, restricţiile antiepidemice ar urma să înceteze în Ucraina la finele lunii august.
”Carantina adaptivă”
Ucraina a impus în luna martie măsuri de prevenire a răspândirii noului coronavirus, pe care le-a relaxat parţial începând din luna mai 2020 pentru a permite redresarea economiei. De atunci, ”carantina adaptivă”, procedură prin care pot fi menţinute sau instituite restricţii antiepidemice, este prelungită lunar.
Această măsură, care expiră la 31 iulie şi a cărei prelungire a fost solicitată de guvernul de la Kiev pentru încă o lună, prevede în special purtarea obligatorie a măştii şi respectarea unor reguli stricte în restaurante şi locuri publice.
Fosta republică sovietică, cu o populatie de aproximativ 40 de milioane de locuitori, a înregistrat până în prezent 56.455 de cazuri de COVID-19, dintre care 1.445 de decese. Numărul noilor cazuri de infectare a crescut îngrijorător în ultimele săptămâni, pe fondul nerespectării măsurilor preventive de către populaţie. Ucraina a raportat joi 848 noi cazuri şi 18 decese în ultimele 24 de ore. Nu există suficiente date privind situația din Donbass și Crimeea. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 16, 2020 | Alte regiuni, Asia Centrală, Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, România, Știri, Turcia, UE, UE
Președintele român Klaus Iohannis promulgă legea prin care se declară 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a promulgat, joi, legea prin care se declară 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale de la București, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
„Se declară ziua de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor. În semn de conştientizare de către cetăţenii români a violenţelor şi persecuţiilor la care au fost şi sunt supuşi astăzi creştinii în lume, se iluminează în roşu, între orele 20,00 – 24,00, următoarele clădiri: Parlamentul României, Guvenul, sediile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, Arcul de Triumf şi Palatul Mogoşoaia. Cu prilejul acestei zile se pot organiza manifestări publice şi pot avea loc slujbe religioase în locurile în care se desfăşoară evenimente comemorative autorizate, conform legii”, se arată în legea promulgată.
Sfintii Martiri Brancoveni, comemorați în România
Persecuții intolerabile
Deputatul PNL, Daniel Gheorghe, inițiatorul proiectului afirma anterior că este necesar un astfel proiect pentru conștientizarea „în societatea românească a persecuțiilor intolerabile cu care se confruntă creștinii”. „Ținând cont de prezența creștinismului de mai bine de două mii de ani în teritoriul actual al României precum și de rolul fundamental pe care cultul creștin l-a avut în consolidarea neamului românesc am dori să implementăm acest proiect și în țara noastră.
Astfel, am dori să subliniem importanța conștientizării în societatea românească a persecuțiilor intolerabile cu care se confruntă creștinii peste tot în lume în contextul rolului deținut de către Sfinții Brâncoveni, în istoria neamului românesc” arată Daniel Gheorghe în expunerea de motive a inițiativei legislative.
Reamintim că la sfârșitul lunii iunie 2020, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul de lege prin care se declară ziua de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor. Legislație similară a mai fost adoptată și în alte state occidentale, precum Statele Unite.
„Pentru” au votat 258 de deputaţi români, iar 40 s-au abţinut. Proiectul fusese adoptat anterior de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.
Creștinii din Orient, una dintre cele mai persecutate minorități din lume
O formă de genocid
Omniprezenta persecutare a creștinilor, uneori chiar sub formă de genocid, este în plină desfășurare în Orientul Mijlociu, și a provocat un exod în ultimele două decenii, potrivit unui raport realizat anul trecut la cererea ministrului britanic de externe, Jeremy Hunt, relata Guardian, citat de mass-media de la București.
Milioane de creștini din regiune au fost nevoiți să plece din căminele lor, iar mulți au fost uciși, răpiți, întemnițați și discriminați, arată raportul citat. Documentul scoate în evidență faptul că discriminarea la adresa lor are loc și în țări din Asia de sud-est, din Africa subsahariană și din estul Asiei, cel mai adesea în cadrul unor regimuri autoritare.
Unele dintre concluziile raporturtului sunt incriminatoare pentru lideri din tot Orientul Mijlociu, acuzați fie că tolerează, fie instigă la persecutarea creștinilor. De exemplu, partidul AK al președintelui turc Tayyip Erdogan, este scos în evidență pentru denigrarea creștinilor.
Jeremy Hunt a spus că raportul, publicat joi, este ”cu adevărat o trezire la realitate”: ”Trebuie să realizăm – și acest lucru este arătat foarte clar de raport – că cel mai persecutat grup religios sunt creștinii”. ”Ceea ce am uitat în această atmosferă de corectitudine politică este că, de fapt, creștinii persecutați sunt printre cei mai săraci oameni de pe planetă. În Orientul Mijlociu, populația de creștini era de circa 20%, acum este 5%. Toți am dormit în post când a fost vorba de persecutarea creștinilor”, a adăugat Jeremy Hunt.
Raportul arată că acum un secol, creștinii reprezentau 20% din populația Orientului Mijlociu și a Africii de Nord, dar acum a ajuns la mai puțin de 4%, adică aproximativ 15 milioane de persoane.
În aceste zone, spune documentul, ”formele de persecuție ce variază de la discriminarea în educație, piața muncii și viața socială până la atacuri-genocid împotriva comunităților de creștini au dus la un exod semnificativ al credincioșilor creștini”.
”În țări precum Algeria, Egipt, Iran, Irak și Arabia Saudită, situația creștinilor și altor minorități au ajuns la un nivel alarmant. În Arabia Saudită sunt limitări stricte ale creștinismului, inclusiv manifestarea publică a actelor de credință. Există represiuni regulate împotriva slujbelor creștine. Conflictul arabo-israelian a făcut ca majoritatea creștinilor palestinieni să-și părăsească locurile. Populația de palestinieni creștini a căzut de la 15% la 2%”, se arată în raport. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iul. 16, 2020 | Alte regiuni, Știri, UE
Platforma Civică, cel mai mare partid de opoziţie din Polonia, va cere oficial invalidarea recentelor alegeri prezidenţiale din cauza utilizării resurselor de stat în campania preşedintelui Andrzej Duda, reales pentru al doilea mandat, relatează agențiile internaționale de presă, citând mass-media poloneză. „Votul în sine s-a desfăşurat poate bine, dar cadrul, implicarea finanţelor publice, implicarea mass-media publice au făcut ca regulile jocului să nu fie echitabile”, a declarat Borys Budka, liderul partidului de centru Platforma Civică (PO). Alegerile „nu au fost corecte”, a menționat el.
În consecinţă, Platforma Civică va depune joi un protest electoral la Curtea Supremă de Justiţie. „Dacă nu semnalăm sus şi tare neregulile, viitoarele alegeri vor fi şi mai denaturate”, a adăugat Budka.
Înfrângere la limită
La alegerile de duminică, Rafal Trzaskowski, primarul Varşoviei şi vicepreşedintele PO, a pierdut în faţa lui Andrzej Duda la diferenţă de 2%, considerat un rebel de majoritatea liderilor de la Bruxelles.
Declaraţia lui Budka se înscrie în aceeaşi linie cu o evaluare făcută de către Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care a considerat alegerile ca „fiind bine gestionate în pofida lacunelor în reglementarea unor aspecte importante”.OSCE a declarat că postul de televiziune public „a acţionat ca un vehicul de campanie pentru preşedintele în exerciţiu” şi că implicarea premierului în campania lui Duda „a estompat linia dintre stat şi partid”.
Proteste amânate
Îndemnul de organizare a unor proteste masive transmise pe rețelele sociale Facebook ori TikTok nu a sunt susținute de liderii principalelor partide de opoziție. În rândul membrilor Platformei Civice există puţine speranţe că alegerile vor fi invalidate de sistemul judiciare.
„Nu vreau să vorbesc în numele echipei de campanie, dar cred că această diferenţă este suficient de mare pentru ca noi să acceptăm rezultatul”, a declarat anterior fostul lider al PO, Grzegorz Schetyna. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 8, 2020 | Balcani, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, România, Știri, Turcia
Patriarhul român Daniel susține poziția Patriarhiei Ecumenice
În data de 8 iulie 2020, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat o scrisoare Sanctităţii Sale Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului – Noua Romă, Patriarh Ecumenic, în care exprimă susţinerea Patriarhiei Române pentru menţinerea statutului actual al Basilicii Sfânta Sofia din Constantinopol (Istanbul), ca muzeu, se arată într-un comunicat transmis de Sectorul relaţii bisericeşti, interreligiose şi comunităţi bisericeşti externe, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Demersul Patriarhiei Române are în vedere valoarea inestimabilă a acestei basilici, unanim recunoscută ca simbol al credinţei şi civilizaţiei creştine şi al artei universale, ceea ce a determinat înscrierea sa de către UNESCO în patrimoniul cultural universal, în anul 1985.
În acest context, Patriarhul României îşi exprimă solidaritatea cu toţi cei care apără acest simbol al Bisericii Ortodoxe universale.
Prin demersul Bisericii Ortodoxe Române, membrii Sfântului Sinod, clerul şi întregul popor român dreptcredincios din România exprimă un sprijin concret faţă de Patriarhia Ecumenică, în apărarea statutului actual al Basilicii Sfânta Sofia.
Semnale similare de susținere a actualului statut au fost transmise și de către bisericile ortodoxe din Grecia, Bulgaria, Serbia, Georgia, Rusia, Albania, dar și alte state.
Hagia Sofia, ținta ambițiilor regimului Erdogan
Inițiativă controversată
Consiliul de Stat (Danistay) din Turcia, cea mai înaltă instanță de drept administrativ, a examinat joia trecută o cerere depusă de o asociaţie apropiată guvernului turc privind schimbarea decretului care a impus laicizarea catedralei în urmă cu 85 de ani şi a anunţat că va lua o decizie în următoarele 15 zile.
Potrivit acestei asociaţii, decretul care stă la baza laicizării monumentului conţine semnătura falsificată a fondatorului Turciei moderne, Mustafa Kemal Ataturk.
Iniţiativa, cu o puternică simbolistică religioasă, a fost sprijinită atât de partidul islamist AKP, condus de preşedintele ţării, Recep Tayyip Erdogan, cât şi de partenerul său din Parlament, ultranaţionalistul MHP, dar se confruntă cu o puternică opoziţie din partea sectorului academic şi a unei părţi a societăţii civile laice.
Conform unor speculații apărute în mass-media, în cazul în care va redeveni moschee, turiştii vor putea continua să viziteze monumentul conform unui program, pe fondul tradiției musulmane de a nu permite realizarea de filme ori poze într-un templu în timpul slujbelor.
Prăpastie periculoasă
Patriarhul ecumenic Bartolomeu, unul dintre cei mai importanți lideri spirituali pentru aproximativ 300 de milioane de creştini ortodocşi din întreaga lume, a declarat că transformarea Catedralei Sfânta Sofia într-o moschee i-ar dezamăgi pe creştini şi provoca o „prăpastie” între est şi vest. Patriarhul de origine greacă are o relație complicată cu statul turc, care a eșuat în respectarea angajamentelor luate de sprijinire a activității Patriarhiei Ecumenice. De exemplu, partea turcă nu finalizează lichiderea dosarelor privind situația actuală a proprietăților Patriarhiei, multe preluate ilegal în ultimele decenii, și nu adoptă o legislație care ar permite redeschiderea seminarului ortodox de pe insula Heybeliada, închis în 1971.
Hagia Sophia a fost cea mai importantă catedrală a creştinătăţii timp de 900 de ani, înainte de a fi transformată în moschee, timp de 500 de ani, până în 1934 când a devenit muzeu. (Mihai Isac)
