de Isac Mihai | dec. 21, 2020 | Arhiva, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE
Alegerile din Găgăuzia vor influența politica internă de la Chișinău
Alegerile pentru mandatele de deputați din Adunarea Populară a Găgăuziei se vor desfășura în aprilie 2021, relatează mass-media locală. Cele două tururi de scrutin se vor desfășura pe 4 și 18 aprilie, urmând să fie aleși 35 de deputați. Alegerile vin pe fondul acutizării crizei economice și politice din Republica Moldova.
Competențele actualei componențe a legislativului găgăuz expiră în data de 20 ianuarie. Conform legislației, mandatele deputaților poate fi prelungit cu o perioadă de maxim 3 luni.
Legislativul local nu a reușit să aprobe componența Comisiei Electorale Centrale de la Comrat, trezind suspiciuni privind legalitatea alegerilor.
Adunarea Populară (n.r.-Halk Toplusu) a Găgăuziei este compusă din 35 de deputați aleși pentru un mandat de 4 ani. Din cele 35 circumscripții electorale, 17 sunt din raionul Comrat; 12 în raionul Ceadîr-Lunga și 6 în raionul Vulcănești.
Găgăuzia este considerată o zonă pro-rusă, dominată de forțe politice care pledează pentru o relație strânsă dintre Chișinău și Moscova. Analiștii locali consideră că Partidul Socialiștilor va domina viitoarea legislatură. Găgăuzia s-a bucurat de o atenție deosebită din partea administrației fostului președinte pro-rus Igor Dodon. Acesta a câștigat cele două tururi ale prezidențialelor din noiembrie la secțiile de vot din zona autonomă. Candidatura acestuia a fost puternic susținută de guvernatoarea Irina Vlah.
Strategii politice
Alianța formată din deputații socialiști și ai platformei Pentru Moldova din Parlamentul central a adoptat un pachet legislativ favorabil Găgăuziei. Acesta oferă noi prerogative Comratului și reglementează procesul de aderare al altor localități la autonomie.
Autoritățile regionale au salutat adoptarea noii legislații dar opoziția a contestat-o în justiție. Experții consideră că adoptarea pachetului de legi are un puternic impact electoral, garantând victoria candidaților socialiști la scrutinul din aprilie.
Alegerile din aprilie 2021 vor marca apariția pe scena politică găgăuză a doi noi actori. Partidul Politic Șor și Partidul Nostru vor câștiga câteva mandate, urmând să poată participa la formarea unei coaliții regionale. (Isac Mihai)
de Isac Mihai | dec. 21, 2020 | Arhiva, Federatia Rusa, România, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Ortodoxia-din-Ucraina-zguduita-din-temelii.
Mitropolitul Epifanie Dumenko, liderul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, a anunțat formarea unei comisii speciale pentru organizarea vizitei Patriarhului Bartolemeu în 2021. Vizita este programată pentru perioada Zilei Independenței Ucrainei, aniversată în data de 24 august, relatează mass-media din Ucraina.
Vizita va fi prima în Ucraina după acordarea Tomosului de autocefalie Bisericii Ortodoxe din fosta republică sovietică, condusă de mitropolitul Epifanie Dumenko. Independența acestei structuri este recunoscută doar parțial la nivelul comunității ortodoxe mondiale. Patriarhatul Ecumenic, Biserica Greciei, Biserica Ciprului și Patriarhia Alexandriei sunt printre cei mai fervenți susținători. Bisericile ortodoxe din alte state, inclusiv România, nu au recunoscut tomosul.
Vizita va avea loc la invitația președintelui, fiind un semnal puternic al politicii de desprindere de sfera de influență rusească.
Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, un susținător al independenței Bisericii Ortodoxe din Ucraina, condusă de mitropolitul Epifanie
Patriarhia Ortodoxă Rusă, cu sprijinul autorităților de la Moscova, respinge independența noii structuri, considerând Ucraina teritoriul său canonic. Poziția Moscovei este susținută de o parte a bisericilor ortodoxe autocefale, inclusiv de Biserica Sârbă, un aliat fervent al părții ruse. (N.G.)
de Isac Mihai | dec. 21, 2020 | România, Știri, UE
UK, afară din UE
Premierul britanic, Boris Johnson, organizează astăzi o reuniune de criză consacrată aprovizionării Regatului Unit după decizia mai multor ţări, inclusiv state europene, de a suspenda legăturile cu monarhia din cauza noii tulpini de coronavirus, relatează mass-media de la Londra. Autoritățile engleze consideră că noua tulpină este „scăpată de sub control”, fiind cu 70% mai contagioasă.
„Alte reuniuni vor mai avea loc (…) pentru a se asigura că sunt puse în aplicare planuri solide”, a adăugat premierul britanic.
Izolare internațională
Măsuri de suspendare a legăturilor cu Marea Britanie au fost luate de Franța, Belgia, Olanda, Italia, Germania, România sau Irlanda. Statelor europene li s-au alăturat și țări din Asia, Africa și cele două Americi, o manifestare a sentimentului de îngrijorare care a cuprins mapamondul.
Această închidere intervine într-un moment complet nepotrivit, pentru că porturile și aeroporturile engleze cunosc în prezent un trafic masiv, numeroase firme pregătindu-se pentru ieşirea Regatului Unit din UE pe 31 decembrie seara.
Brexit vs. COVID
Cu zece zile înainte de termen, negocierile comerciale post-Brexit din Londra şi Bruxelles nu s-au încheiat şi, în cazul unui eşec, introducerea de cote şi taxe vamale stârneşte temeri cu privire la aprovizionarea ţării.
„Ne aşteptăm la perturbări importante în zonă”, a scris pe Twitter ministrul transporturilor, Grant Shapps, adăugând că se lucrează la „măsuri de urgenţă” pentru a minimaliza impactul.
Noua tulpină de SARS-CoV-2 a determinat guvernul britanic să introducă de urgenţă măsuri de izolare duminică pentru 16 milioane de locuitori din Londra şi sud-estul Angliei.
„Din păcate noua tulpină este în afara controlului. Trebuie să reluăm controlul şi singurul mod de a-l face este de a restricţiona contactele sociale”, a declarat ministrul britanic al sănătăţii, Matt Hancock. „Va fi greu să o ţinem sub control până când nu va fi implementat un vaccin”, a adăugat el, lăsând să se înţeleagă că restricţiile ar putea dura cel puţin „două luni”. (N.G.)
de Isac Mihai | dec. 21, 2020 | R. Moldova, Știri, UE
Parlamentul Republicii Moldova, contestat de noul președinte Maia Sandu
Parlamentul Republicii Moldova se va întruni miercuri în ședință specială pentru a examina moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Chicu, relatează mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. O decizie finală va fi luată astăzi de către Biroului Permanent al Legislativului de la Chișinău.
Anunțul, făcut de președintele în exercițiu, Igor Dodon, liderul de facto al Partidului Socialiștilor, s-a vrut o nouă dovadă a sprijinului puternic de care se bucură actualul guvern de la Chișinău din partea coaliției formate din deputații socialiști și cei ai Platformei Pentru Moldova, finanțată și coordonată de Ilan Șor. Această coaliție informală dispune de peste jumătate din madatele Legislativului din fosta republică sovietică.
Demers constituțional
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Chicu a fost depusă de către deputații PAS, Platforma DA și PDM. Demersul opoziției vine în urma adoptării unui număr de legi controversate de coaliția majoritară. Acestea au fost atacate de opoziție în justiție.
Actualul guvern de la Chișinău se bucură de sprijinul a aproximativ 53-55 de deputați, liderii socialiști considerând discuțiile de miercuri doar un exercițiu de imagine din partea opoziției.
Strategii politice
Analiști de la Chișinău au speculat că actuala coaliție va permite demiterea Guvernului Chicu pentru a arunca republica în haos politic în pragul debutului mandatului noului președinte, Maia Sandu. Liderii socialiști au refuzat să comenteze speculațiile apărute în mass-media.
2021 se anunță un an electoral pentru Republica Moldova, noul președinte și opoziția cerând organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Recentele proteste nu au dus la declanșarea procedurilor constituționale necesare.
Trăinicia coaliției actuale de la Chișinău a fost demonstrată cu ocazia aprobării pe bandă rulantă a unor legi controversate. Pare puțin probabil că opoziția va reuși să identifice voturile necesare pentru demiterea actualului Guvern. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 21, 2020 | Uncategorized @ro
UE nu își folosește pe deplin potențialul militar
Liderii Uniunii Europene au admis că blocul comunitar nu dispune de capacităţile necesare pentru a-şi îndeplini obiectivele strategice, relatează agențiile internaționale de presă, citate de agenția KARADENIZ PRESS. Dezideratul de a deveni putere militară de sine stătătoare, capabilă să ajute NATO sau să desfăşoare rapid trupe în crize regionale, este pus în pericol de retragerea Regatului Unit din UE.
Prima „trecere în revistă” anuală a UE privind apărarea, prezentat miniştrilor apărării din bloc, a constatat că doar 60% dintre militarii şi armele statelor membre care pot fi puse teoretic la dispoziţia NATO sunt apte să fie realmente desfăşurate.
Reticențe naționale
În acelaşi timp, guvernele din UE au reţineri în privinţa desfăşurării acestor militari, a mai consemnat raportul, conform căruia misiunile militare oficiale ale UE beneficiază de numai 7% din totalul personalului militar al statelor Uniunii angajat în misiuni pe plan internaţional, existând probleme în procesul de generare a forţelor.
Cu toate că aceste slăbiciuni ale UE erau în mare parte cunoscute, dat fiind că blocul nu a dispus niciodată de o putere militară corespunzătoare puterii sale economice, principalele guverne din UE, cum sunt cele din Franţa, Germania, Italia şi Spania speră ca această evaluare detaliată şi recunoaştere publică a vulnerabilităţilor să reprezinte un moment de cotitură, scrie Reuters.
„UE nu are la dispoziţie toate capacităţile militare necesare pentru a se ridica la nivelul său de ambiţie”, conchide raportul citat de mass-media.
Probleme grave
„Apărarea europeană suferă de fragmentare, suprapuneri şi insuficient angajament operaţional”, a recunoscut în faţa presei şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell.
State membre mai mici cum sunt Grecia, Suedia şi Polonia au încercat să-şi protejeze industriile de armament naţionale, ceea ce a subminat coordonarea direcţionată pentru a asigura apărarea continentului în ansamblul său.
State şi mai mici ca Belgia şi Luxemburgul sunt printre ţările cu cel mai mic buget al apărării din Europa, în timp ce Danemarca nu participă la iniţiativele de apărare ale UE.
În plus, există un dezacord între Franţa şi Germania în ce priveşte nivelul de dezvoltare a cooperării militare independent de SUA, care sunt de departe cea mai mare putere din NATO şi garantul efectiv al securităţii Europei după Al Doilea Război Mondial.
După patru ani de ostilitate faţă de NATO din partea preşedintelui american Donald Trump, UE afirmă însă că nu se mai poate baza exclusiv pe Statele Unite pentru reglementarea crizelor din vecinătatea sa.
UK, afară din UE
Buturuga britanică
UE face de câșiva ani demersuri pentru a-şi dezvolta capacităţile militare independent de SUA, în fruntea acestui efort plasându-se Franţa, principala putere militară din bloc după ce Regatul Unit – care se opunea unei astfel de cooperări – a ieşit din UE.
Ieșirea Marii Britanii din UE va lipsi blocul de capacități militare importante, precum și baze aero-navale strategice, precum cele din Oceanul Atlantic ori Cipru, unde ambițiile regionale ale Turciei amenință direct state membre UE.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a făcut apel la mai multă „suveranitate” în capacitatea UE a-şi asigura apărarea, iar în premieră în bugetul UE sunt prevăzute pentru anul viitor 8 miliarde de euro pentru dezvoltarea de armamente.
Totodată, UE are în vedere ca până în 2022 să elaboreze o doctrină militară care să definească viitoarele ameninţări şi ambiţiile blocului.
Raportul citat de Reuters şi care face parte din strategia blocului de a-şi dezvolta în următorii 10 ani o capacitate militară de sine stătătoare face apel la guvernele UE să-şi pună în comun capacităţile de producţie de arme şi să pună capăt duplicării la nivel naţional, concentrându-se în special asupra producerii unui nou tanc de luptă, a unei nave de patrulare şi asupra tehnologiei anti-dronă. (N.G.)
