de Isac Mihai | mai 29, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri
Gaza, fortăreața Hamas
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a denunţat drept o ”decizie ruşinoasă” deschiderea de către Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a unei anchete internaţionale. Aceasta vizează atingerile aduse drepturilor omului în teritoriile palestiniene ocupate şi în Israel.
„Decizia ruşinoasă de astăzi este un nou exemplu al obsesiei flagrante anti-israeliene a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului”, a declarat premierul Netanyahu..
De partea palestiniană, la rândul său, Ministerul de Externe a salutat o decizie „care promovează (…) protecţia drepturilor omului pentru palestinieni”. Mişcarea islamistă Hamas a salutat, de asemenea, deschiderea unei anchete privind „încălcările israeliene în teritoriile palestiniene”. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | mai 29, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri
Israel, tatonări cu noua administrație Biden
Rivlin va avea o întrevedere cu omologul său Biden la începutul lunii iulie, au anunţat autoritățile de la Ierusalim. Reuven Rivlin este primul înalt responsabil israelian ce se va întâlni cu preşedintele american.
Invitaţia a fost transmisă de către secretarul de stat american, Antony Blinken, în timpul întrevederii avute cu Rivlin la Ierusalim, în cadrul unui turneu diplomatic.
Preşedintele israelian „a acceptat această invitaţie” şi „va fi fericit” să se deplaseze la Washington înainte de încheierea mandatului său, pe 5 iulie, a precizat biroul de presă al lui Rivlin.
„Preşedintele Biden este nerăbdător să vă primească la Washington”, a scris la rândul său secretarul de stat american pe Twitter.
Vizită strategică
Rivlin şi Blinken au discutat la Ierusalim despre armistiţiul fragil între statul Israel şi mişcarea Hamas, la putere în Fâşia Gaza, armistiţiu intrat în vigoare pe 21 mai, după 11 zile de conflict.
În timpul vizitei sale la Ierusalim, şeful diplomaţiei americane a reafirmat „susţinerea totală pentru dreptul Israelului de a se apăra”, după tiruri de rachete lansate dinspre enclava palestiniană Gaza.
Blinken a susţinut de asemenea soluţia cu două state, israelian şi palestinian, şi a anunţat că doreşte „reconstruirea” legăturii SUA cu palestinienii.
Alegeri prezidențiale
Preşedintele israelian Reuven Rivlin, a cărui funcţie este mai degrabă onorifică, a devenit preşedinte în 2014. Mandatul său de şapte ani nu poate fi reînnoit şi se va încheia pe 5 iulie.
Deputaţii din Knesset, parlamentul israelian, vor alege pe 2 iunie un nou şef de stat. Doi candidaţi îşi revendică această funcţie: Isaac Herzog, fostul lider al Partidului Laburist, şi Miriam Peretz, educatoare şi activistă. Dacă va fi aleasă, Peretz, care şi-a pierdut doi dintre fii în timpul serviciului lor militar, va deveni prima femeie preşedinte al Israelului. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | mai 28, 2021 | Balcani, Știri, UE
Macedonia de Nord visează la aderarea euro-atlantică
Preşedintele bulgar Rumen Radev a declarat că nu acceptă implicarea istoricilor UE în activitatea comisiei mixte bulgaro-nord-macedonene. ”Nu avem nevoie de mediatori”, a spus şeful statului bulgar, citat de novinite.com.
”Nimeni nu ne cunoaşte istoria mai bine decât noi”, a subliniat Radev, referindu-se la o discuţie avută cu omologul său nord-macedonean, Stevo Pendarovski.
„Depinde de noi să avem un dialog constructiv deschis, bazat pe documente istorice, pe surse originale”, a adăugat el. Oficialul bulgar a precizat că paşii pe care cele două ţări vecine trebuie să îi facă nu trec prin alte capitale europene.
Șarjă bulgară
În opinia sa, este nevoie de o soluţie durabilă şi ireversibilă la problemele existente între Bulgaria şi Macedonia de Nord.
La începutul lunii noiembrie a anului trecut, Bulgaria a informat Comisia Europeană că nu acceptă proiectul cadrului de negociere propus.
Guvernul de la Skopje a apreciat că poziţia Bulgariei contravine Tratatului de prietenie, bună-vecinătate şi cooperare. Acesta a fost încheiat de cele două ţări în august 2017.
Bulgaria contestă în special existenţa unei limbi macedonene şi vorbeşte despre un dialect bulgar. Cele două ţări îşi dispută, de asemenea, personalităţi istorice care au luptat împotriva ocupaţiei otomane. Declarația președintelui Radev conform căreia nu acceptă implicarea istoricilor UE este susținută de majoritatea clasei politice de la Sofia.
Tratatul semnat în 2017 de Sofia şi Skopje prevede crearea unei comisii alcătuite în principal din istorici pentru a soluţiona aceste diferende, dar activitatea comisiei a fost suspendată la cererea Macedoniei de Nord înaintea legislativelor din iulie 2020. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | mai 26, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
NATO, obiectiv pentru Ucraina
Ucraina a criticat NATO, reproşându-i că nu a făcut nimic pentru a accelera aderarea sa, în pofida puternicelor tensiuni cu Rusia. Kremlinul a masat zeci de mii de soldaţi la frontiera cu Ucraina, trezind îngrijorări în capitalele NATO.
Exprimându-se la Kiev în cursul unei conferinţe de presă comune cu secretarul general al OSCE, Helga Schmid, şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a afirmat că ţara sa este recunoscătoare Alianței pentru „uşa deschisă” fostelor republici sovietice.
„Dar nu s-a luat nici o măsură pentru punerea în aplicare a acestei decizii”, şi-a exprimat el regretul, în contextul în care Ucraina şi-a exprimat încă din 2008 dorinţa de a adera la NATO.
Demers prezidențial
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut în aprilie Alianţei să accelereze procesul de aderare a ţării sale. Zelenski consideră că este singura modalitate de a pune capăt insurgenței din estul Ucrainei.
El a făcut această solicitare atunci când Moscova trimisese aproximativ 100.000 de soldaţi la frontiera şi în peninsula anexată Crimeea. Desfășurate sub pretextul unor manevre militare, aceste trupe au fost retrase de atunci.
Ţările membre NATO sunt însă reticente să accepte Ucraina în rândul lor. Se consideră că această aderare ar fi percepută de Rusia ca o ameninţare serioasă la frontierele sale.
Nemulțumiri diplomatice
Dmitro Kuleba a denunţat decizia NATO de a nu invita Ucraina la summitul din 14 iunie de la Bruxelles. La acest summit este așteptat și preşedintele american, Joe Biden.
„Nu înţelegem cum este posibil să nu inviţi Ucraina şi de ce nu este posibil să găseşti un format adecvat pentru participarea Ucrainei la summitul din acest an”, a spus şeful diplomaţiei de la Kiev.
El a spus că se aşteaptă ca Georgia să primească o invitaţie în cadrul Planului de acţiune pentru aderare. Fosta republică sovietică va demara prima etapă oficială spre a deveni membru al Alianţei. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 22, 2021 | Balcani, Intelligence, Știri, UE
Ex-premierul bulgar Boyko Borisov, acuzat de spionaj
Parchetul bulgar a anunţat deschiderea unei anchete pentru a verifica dacă membri ai opoziţiei au fost puşi ilegal sub ascultare înaintea alegerilor legislative din 4 aprilie la indicațiile fostului premier conservator Boiko Borisov , relatează BTA. Premierul Boiko Borisov a mai fost anterior acuzat de spionaj, țintele fiind politicieni din opoziție.
Anunţul survine după ce un fost candidat a vorbit în faţa presei despre spionarea clandestină a 32 de politicieni. Aceștia sunt principalii adversari în calea menţinerii lui Borisov în postul de premier.
Watergate bulgar
Unul dintre liderii opoziţiei, Atanas Atanassov, fost şef al contra-spionajului, susţine şi el că principalii adversari ai lui Borisov au fost supravegheaţi de serviciile de informaţii. El consideră că se poate vorbi despre un ”Watergate” bulgar. Deși a mai fost anterior acuzat de spionaj, Borisov a respins acuzațiile.
Ministrul de interne din actualul guvern interimar, Boiko Rashkov, a declarat la rândul său agenţiei BTA că mai mulţi politicieni au fost interceptaţi de către două servicii secrete bulgare, respectiv agenţia pentru securitate naţională (SANS) şi agenţia pentru operaţiuni tehnice (SATO). Acelaşi ministru a mai susţinut că a primit informaţii despre distrugerea unor materiale de către SANS.
Actualul guvern interimar, condus de premierul Stefan Ianev, un apropiat al preşedintelui Rumen Radev, a fost numit de acesta din urmă să conducă Bulgaria până la anticipatele din 11 iulie, după ce niciun partid nu a reuşit să formeze o majoritate după scrutinul de pe 4 aprilie. Preşedintele Rumen Radev este un adversar înverşunat al fostului premier Boiko Borisov.
