Turcia: Sultanul Erdogan oferă lecții de geopolitică

Turcia: Sultanul Erdogan oferă lecții de geopolitică

Liderul statului turc, Recep Tayyip Erdogan, a revenit în forță pe scena politică mondială, continuând un joc abil între marile puteri ale lumii. De la dialogul nuclear cu Federația Rusă și negocierile dure cu Statele Unite privind F-16, Reis-ul politcii neo-otomane  ține cu sufletul la gură cancelariile occidentale.

Schimbarea situaţiei de pe teren a afectat şi alianţele din sudul Caucazului, o zonă unde convieţuiesc multe etnii şi unde îşi dispută influenţa Rusia, Turcia, Iranul şi Statele Unite. Armenia, aliată tradiţională a Rusiei, a ajuns la diferende publice cu Moscova, care l-a avertizat pe premierul armean Nikol Paşinian – oricum presat să demisioneze de protestatari din ţara sa – să nu mai cocheteze cu Occidentul.

Foto: Facebook
Foto: Facebook

Negocieri dure

Şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna, a cerut recent Turciei şi Ungariei să ratifice aderarea Suediei la NATO, citată de mass-media internațională. „Ne-ar plăcea să vedem Suedia în NATO şi ne-ar plăcea să vedem cum Turcia şi Ungaria îşi pun în practică angajamentul”, a declarat Colonna la Helsinki, într-o conferinţă de presă alături de omoloaga ei finlandeză, Elina Valtonen.

Turcia şi Ungaria au renunţat în iulie la exercitarea dreptului de veto faţă de primirea Suediei în alianţa nord-atlantică, dar parlamentele de la Ankara şi Budapesta întârzie ratificarea.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat în iulie că ratificarea nu va avea loc mai devreme de octombrie. El face de câteva luni presiuni asupra guvernului de la Stockholm, cerând măsuri împotriva profanării Coranului, în urma unor manifestaţii publice care au tensionat relaţiile bilaterale.

Finlanda, care a cerut aderarea la NATO simultan cu Suedia, în mai anul trecut, a devenit membră a alianţei în aprilie anul acesta, punând capăt unei perioade de trei decenii de neutralitate. Cele două ţări nordice au luat decizia de a renunţa la deceniile de neutralitate după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022. 

F16, obiectiv strategic

Parlamentul turc îşi va ţine promisiunea de a sprijini aderarea Suediei la NATO dacă Statele Unite vor deschide calea pentru vânzările de avioane de luptă F-16 către Ankara, a declarat marţi preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, potrivit presei de stat, citată de mass-media internațională. „Dacă ei (SUA) îşi ţin promisiunile, şi parlamentul nostru îşi va ţine promisiunea”, a declarat Erdogan, citat de agenţia de ştiri Anadolu, în timpul zborului său de întoarcere din Azerbaidjan.

Erdogan a declarat că ministrul turc de externe Hakan Fidan şi secretarul de stat american Antony Blinken au negociat recent problema.

Parlamentul de la Ankara se întoarce din vacanţa de vară până la începutul lunii octombrie. Nu a fost imediat clar când va vota legislativul turc ratificarea aderării Suediei la NATO. Suedia nu are aprobarea Turciei şi nici pe cea a Ungariei.

După o opoziţie de luni de zile faţă de aderarea Suediei la NATO din cauza presupusului sprijin al Stockholmului pentru grupurile pe care Ankara le consideră „teroriste”, Erdogan şi-a încheiat blocada la summitul NATO de la Vilnius din iulie.

Preşedintele american Joe Biden susţine vânzarea, în ciuda unei anumite opoziţii în Congres.

Turcia încearcă separat să-şi modernizeze flota existentă de F-16. Statele Unite au exclus Turcia dintr-un proiect de dezvoltare a avionului de luptă F-35 după ce Ankara a achiziţionat sistemul rusesc de apărare antirachetă S-400 în 2017.

Problema euro-turcă a refugiaților

Recentul război din Caucazul de Sud, intensificarea conflictului din Siria, precum și situația explozivă din regiunea Sahel pun o presiune imensă asupra Uniunii Europene în problema refugiaților.

Astfel, statul elen vrea înnoirea şi ‘extinderea’ acordului încheiat în 2016 între Uniunea Europeană şi Turcia vizând stoparea sosirilor de migranţi în Europa, a declarat recent ministrul grec al migraţiei, Dimitris Kairidis.
‘Vrem un acord. Climatul este pozitiv’, a declarat Dimitris Kairidis la televiziunea publică ERT. ‘Acest acord va fi în principal euro-turc. Este o problemă euro-turcă’, a adăugat el.
După criza din 2015, statele UE au încheiat cu Turcia un acord pentru ca aceasta să reţină pe teritoriul său migranţii, mai ales sirieni, în schimbul a 6 miliarde de euro, dintre care o parte încă nu a fost livrată.
Potrivit ministrului Kairidis, obiectivul este de a amenda şi de a ‘extinde’ acordul din 2016 ‘la iniţiativa Greciei, pentru că noi avem un interes mai imediat’, ca ţară europeană în prima linie a migraţiei.
Subiectul urmează să se afle în centrul unei întâlniri pe care o vor avea pe 7 decembrie, la Salonic, responsabili de rang înalt greci şi turci.
Premierul elen Kyriakos Mitsotakis şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan au avut o întrevedere la New York, trezind speranțe pentru relansarea relațiilor.
Ca şi Italia, Grecia a cunoscut o recrudescenţă a sosirilor de migranţi în acest an. Potrivit autorităţilor elene, mai mult de 18.000 de persoane au sosit în primele opt luni, o creştere de 106% faţă de 2022, relatează mass-media .

Foto: Facebook
Foto: Facebook

Arbitrul Caucazului

Recenta victorie a armatei azere împotriva separatiștilor armeni din egiunea Nagorno-Karabach a cimentat poziția Turciei în Caucazul de Sud. Erdogan este beneficiarul geopolitic direct al acestor schimbări manu militari.

La rândul său, consilierul pentru politică externă al preşedintelui azer, Hikmet Hajiyev, a declarat recent că Azerbaidjanul nu intenţionează escaladeze conflictul și să întreprindă acţiuni militare pentru a crea un coridor terestru în sudul Armeniei.

Operaţiunea militară a Azerbaidjanului de săptămâna trecută de a prelua controlul asupra enclavei Nagorno-Karabah, dominată de etnici armeni, a stârnit temerile armenilor că Baku ar putea folosi acum forţa pentru a crea un coridor prin Armenia către exclava Nahicevan din Azerbaidjan.

Hikmet Hajiyev, consilier pentru politică externă al preşedintelui Azerbaidjan, Ilham Aliyev, a declarat că Baku doreşte doar să creeze legături de transport către Nahicevan prin Armenia, despre care a spus că ar aduce beneficii ambelor ţări, cât şi regiunii.”Azerbaidjanul nu are niciun scop sau obiectiv militar pe teritoriul suveran al Republicii Armenia, asta… este complet în afara agendei Azerbaidjanului”, a declarat el pentru Reuters.

„Sugestia noastră pentru Armenia este de a construi linii de conectivitate, linii de transport, într-un mod foarte paşnic”, a spus Hikmet Hajiyev la Bruxelles, după discuţiile găzduite de UE cu omologul său armean, Armen Grigoryan, şi oficiali europeni.

Războiul declarațiilor

Declaraţiile lui Hajiyev au fost făcute a doua zi după ce preşedintele Aliyev a purtat discuţii cu omologul său turc, Tayyip Erdogan, în care a făcut aluzie la perspectiva creării unui astfel de coridor terestru, care i-ar oferi în plus Azerbaidjanului o legătură directă cu aliatul său apropiat, Turcia.

Un canal influent pe Telegram, care are conexiuni cu armenii din Karabah, numit „Republic of Arţah”, a apreciat ca fiind de rău augur cuvintele lui Aliyev.”Noua ţintă a Azerbaidjanului şi Turciei este Syunik (o provincie din sudul Armeniei prin care ar trece un astfel de coridor). Deja o declară deschis. Pregătiri active pentru război sunt în curs de desfăşurare”, se afirmă pe acest canal.

La discuţiile de la Bruxelles, oficialii au discutat despre o posibilă întâlnire între preşedintele Aliyev şi premierul armean Nikol Pashinyan la un summit european ce va avea loc la Granada, în Spania, pe 5 octombrie.

Într-o declaraţie după discuţiile de marţi de la Bruxelles, UE şi-a exprimat opinia că „posibila întâlnire de la Granada ar trebui folosită atât de Erevan, cât şi de Baku, pentru a reitera public angajamentul faţă de integritatea teritorială şi suveranitatea celuilalt”.

Turul victoriei

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, aflat într-o vizită în exclava azeră Nahicevan, a celebrat „victoria” Azerbaidjanului în Nagorno-Karabah, care deschide, în opinia sa, „noi oportunităţi pentru normalizare” în regiune. „Este un motiv de mândrie pentru Turcia de a vedea operaţiunile antiteroriste ale Azerbaidjanului îndeplinite cu succes într-un timp scurt şi cu respectarea drepturilor civililor”, a afirmat preşedintele turc într-o declaraţie făcută presei alături de omologul său Ilham Aliev. „Cu această victorie, noi ferestre de oportunitate se deschid pentru o normalizare generală în regiune”, a continuat el.

Şeful statului turc efectuează o vizită de o zi în exclava azeră Nahicevan, situată între Armenia şi Iran şi la frontiera cu Turcia. El a fost primit de preşedintele Aliev, care l-a îmbrăţişat călduros la scara avionului, la câteva zile după preluarea controlului militar asupra Nagorno-Karabah de către Azerbaidjan. „Sperăm ca Armenia va sesiza mâna paşnică întinsă către ea”, a adăugat el.

La rândul său, preşedintele azer Ilham Aliev a dat asigurări luni că drepturile etnicilor armeni din Nagorno-Karabah vor fi „garantate”, potrivit mass-media internațională. „Locuitorii din Nagorno-Karabah, indiferent care este etnia lor, sunt cetăţeni ai Azerbaidjanului. Drepturile lor vor fi garantate de statul azer”, a declarat el. „Am încredere în procesul de reintegrare a armenilor din Karabah în societatea azeră”, a adăugat Aliev, menţionând „interesul comun” al Turciei şi Azerbaidjanului pentru ca „pacea” să domnească în Caucaz.

Armata azeră a repurtat săptămâna trecută o victorie militară fulgerătoare împotriva „republicii” autoproclamate în Nagorno-Karabah, regiune populată în majoritate de etnici armeni, alipită în 1921 Azerbaidjanului de puterea sovietică. În ultimele zile, mii de locuitori din Nagorno-Karabah s-au refugiat în Armenia.

Oficial, cei doi lideri urmează să lanseze construirea unui gazoduct de 85 km între estul Turciei şi Nahicevan şi să prezideze inaugurarea unui complex militar. Dar, potrivit presei turce, ei urmează să discute de asemenea despre deschiderea coridorului Zanghezur pentru azeri prin Armenia.

Deschiderea coridorului Zanghezur, de-a lungul frontierei armene cu Iranul, ar permite Baku să stabilească o continuitate teritorială până la Nahicevan şi, de acolo, cu Turcia. Ankara speră că în acest context va avea o legătură directă terestră cu Azerbaidjan, Marea Caspică și statele Asiei Centrale.

Azerbaidjanul a recâştigat teritorii în şi în jurul Nagorno-Karabah într-un al doilea război în 2020, încheiat cu un acord de pace negociat de Moscova şi desfăşurarea de trupe ruse de menţinere a păcii.

Turcia, care a susţinut Azerbaidjanul cu arme în conflictul din 2020, a declarat săptămâna trecută că sprijină obiectivele ultimei operaţiuni militare a Azerbaidjanului, dar că nu a jucat niciun rol în aceasta.

Foto: wikipedia
Foto: wikipedia

Axa Turcia-Israel

După summitul de la Soci, Erdogan a făcut noi eforturi de a reveni pe scena politică internațională. El a avut o întrevedere cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, la New York, demers ce marchează o piatră de hotar majoră, în contextul în care cele două ţări sunt într-un proces lent de îmbunătăţire a relaţiilor bilaterale.
Cândva aliaţi regionali apropiaţi, relaţiile dintre Israel şi Turcia au fost tensionate timp de mai bine de un deceniu. Ankara l-a expulzat pe ambasadorul israelian în urma unui raid israelian din 2010 asupra unei nave care transporta ajutoare în Fâşia Gaza în care şi-au pierdut viaţa zece cetăţeni turci.
Relaţiile diplomatice au fost restabilite în 2016, dar doi ani mai târziu, Turcia şi-a rechemat diplomaţii şi i-a expulzat pe cei israelieni, după ce forţele israeliene au ucis mai mulţi de palestinieni care luaseră parte la protestele din Fâşia Gaza.
O vizită în Turcia a preşedintelui israelian Isaac Herzog în martie 2022, urmată de vizite ale ambilor miniştri de externe, au ajutat la încălzirea relaţiilor după mai bine de un deceniu de tensiuni.
Cei doi lideri au discutat subiecte politice, economice şi regionale, precum şi problema israeliano-palestiniană, a declarat preşedinţia turcă într-o postare pe platforma de socializare X despre întâlnirea din marja Adunării Generale anuale a ONU.
Preşedintele Erdogan i-a comunicat premierului Netanyahu că cele două ţări pot coopera în materie de energie, tehnologie, inovare, inteligenţă artificială, precum şi securitate cibernetică, conform sursei citate.
Energia a devenit un domeniu principal de cooperare potenţială.”În cadrul întâlnirii au fost discutate oportunităţi de cooperare energetică, în primul rând în domenii precum explorarea, producţia şi comerţul cu gaze naturale”, a declarat ministrul turc al Energiei, Alparslan Bayraktar, care a participat la discuţii.
Din 2020, Turcia a început o ofensivă de îmbunătăţire a relaţiilor cu rivalii săi, făcând paşi în dialogul cu Emiratele Arabe Unite, Israel, Arabia Saudită şi Egipt. 

Califul politic al lumii musulmane

Președintele turc Erdogan a folosit tribuna ONU pentru a face noi eforturi de a se erija în purtător de cuvânt al lumii musulmane. Alături de liderii altor state musulmane, precum Qatar și Republica Islamică Iran, Erdogan a profitat de prezența la tribuna Adunării Generale a ONU pentru a condamna state europene, printre care Suedia, unde au avut loc acte „josnice” de profanare şi de ardere a Coranului.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a fost primul care a denunţat aceste presupuse atacuri „intolerabile” asupra islamului în Europa. În timpul discursului său la Adunarea Generală a ONU de la New York, şeful statului turc a declarat că „rasismul, xenofobia şi islamofobia”, în ţări europene pe care nu le-a menţionat, au atins praguri „intolerabile”.

Acuzând „politicieni populişti din multe ţări că se joacă în continuare cu focul”, Erdogan a mai spus că „atacurile josnice din Europa împotriva Coranului (…) întunecă viitorul” Bătrânului Continent.

Ankara exercită de luni de zile presiuni asupra Suediei pentru a lua măsuri împotriva acestor profanări, într-un context de tensiuni ridicate între cele două ţări: Ankara a ajuns în iulie, după 14 luni de impas, să renunţe la veto-ul său privind aderarea Suediei la NATO. Turcia acuză Stockholmul de presupusă indulgenţă faţă de militanţii kurzi care s-au refugiat pe teritoriul său.

Foto: Facebook
Foto: Facebook

Oportunități economice

Turcia condusă de Erdogan are nevoie de investiții imense, iar industria turistică rămâne una din principalele surse de valută pentru Ankara.

33,4 milioane de vizitatori străini au fost în Turcia în perioada ianuarie-august 2023, o creştere de 13,95% faţă de perioada similară din 2022, arată datele publicate de Ministerul Culturii şi Turismului.

Cea mai populară destinaţie a fost Istanbulul, centrul cultural şi financiar al ţării, care a atras 11,5 milioane de vizitatori, în primele opt luni din acest an.

Provincia Antalya, celebră pentru plajele sale, s-a situat pe locul doi, cu 10,2 milioane de turişti, iar pe trei se află provincia Edirne, cu 3,2 milioane de vizitatori, în special din ţările vecine Grecia şi Bulgaria.

În perioada ianuarie-august 2023, cei mai mulţi turişti au venit din Rusia, Germania şi Marea Britanie.

Guvernul turc se aşteaptă ca în acest an să genereze venituri de 56 de miliarde de dolari din turism. Anul trecut, 51,4 milioane de turişti au vizitat Turcia, iar veniturile s-au situat la peste 46 de miliarde de dolari.

Turismul este responsabil pentru aproximativ 10% din Produsul Intern Brut al Turciei şi aproximativ 1,7 milioane de persoane lucrau în sectorul turismului în 2022, adică aproximativ 5% din forţa de muncă totală.

Ofensivă gaziferă

Turcia vrea să devină un jucător principal pe piața europeană a gazelor. Recent și OMV Petrom a semnat un contract pentru achiziţia de gaze naturale cu Botas, compania naţională de petrol şi gaze din Turcia, document care prevede achiziţia a până la 4 milioane metri cubi pe zi.

Contractul a fost semnat pentru o perioadă de 18 luni, începând cu luna octombrie 2023. Gazele urmează să fie livrate în afara Turciei, în punctul Malkoclar/Strandja, iar principala piaţă de destinaţie a gazelor este România.

„Gazele naturale sunt esenţiale pentru o tranziţie energetică de succes. Prin contractul semnat cu Botas asigurăm accesul la o nouă sursă de gaze naturale pentru România şi contribuim la consolidarea aprovizionării cu energie a ţării. În plus, memorandumul va permite diversificarea accesului la GNL al României”, a declarat Franck Neel, membru al directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea de Gaze şi Energie, potrivit unui comunicat al companiei.

Totodată, cele două companii îşi vor extinde colaborarea prin intermediul unui memorandum de înţelegere în domeniul GNL.

OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze la nivel de grup de aproximativ 43 milioane bep în 2022. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi în ţările învecinate prin intermediul a aproximativ 780 benzinării, sub două branduri, OMV şi Petrom.

Fondată la 15 august 1974, Botas (Petroleum Pipeline Corporation) este una dintre cele mai mari şi mai prestigioase companii din Turcia care operează în domeniul energiei. Una dintre cele mai mari instituţii publice din sectorul energetic al Turciei, principalele domenii de activitate ale companiei sunt: exploatarea conductelor de petrol şi gaze naturale – operarea terminalelor GNL/FSRU – servicii portuare – proiectare, inginerie, amenajare, expropriere şi lucrări de construcţie pentru conducte de petrol şi gaze naturale şi staţii de compresoare – comerţ cu gaze naturale şi GNL – activităţi de stocare a gazelor naturale şi GNL – proiecte internaţionale de Transport de gaze naturale şi petrol. 

Investiții Tesla

Directorul general al constructorului american de automobile electrice Tesla, Elon Musk, s-a întâlnit cu preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care l-a încurajat pe Musk să construiască următoarea uzină Tesla în Turcia.

Întâlnirea a avut loc la Turkish House, un zgârie nori amplasat în apropiere de sediul ONU din New York, precizează agenţia de presă Anadolu, citată de mass-media regională. Cu prilejul acestei întâlniri, Erdogan a mai spus că Turcia este deschisă la cooperare în domenii precum inteligenţa artificială şi Starlink, reţeaua de sateliţi de comunicaţii a companiei SpaceX, deţinută tot de Musk. Acesta din urmă a spus că SpaceX vrea să lucreze cu autorităţile turceşti pentru a obţine autorizaţiile necesare astfel încât să ofere servicii de comunicaţii prin satelit Starlink în Turcia.

În prezent, Tesla are şase uzine şi construieşte a şaptea uzină în statul Nuevo Leon din nordul Mexicului, în cadrul unui plan destinat extinderii operaţiunilor sale mondiale. În luna mai, Musk a anunţat că este foarte probabil ca Tesla să aleagă până la finele anului o locaţie pentru o nouă uzină iar luna trecută Tesla şi-a exprimat interesul pentru a construi o uzină în India unde să producă vehicule electrice ieftine.

De la începutul anului şi până în prezent, acţiunile Tesla au înregistrat o creştere de 123% iar zilele trecute firma a anunţat că a produs automobilul cu numărul cinci milioane. 

Intenții chineze

Gigantul chinez din domeniul e-commerce Alibaba Group Holding Ltd a anunţat că intenţionează să investească două miliarde de dolari în Turcia, la finalul unei reuniuni cu preşedintele Recep Tayyip Erdogan, transmite Bloomberg.

Preşedintele Alibaba, Michael Evans, a făcut acest anunţ după o reuniune cu Erdogan care a avut loc vineri la Istanbul, a informat Trendyol, divizia din Turcia a Alibaba, într-un comunicat de presă. În comunicat nu se precizează când anume ar urma să fie făcută investiţia.

Michael Evans precizează în comunicat că firma are „încredere în fundamentele economice sănătoase ale Turciei” şi a investit deja 1,4 miliarde de dolari în Turcia via Trendyol, cea mai mare platformă de e-commerce din Turcia.

Evans şi-a exprimat sprijinul pentru planurile de expansiune internaţională ale Trendyol şi a adăugat că Turcia are potenţialul de a deveni una dintre principalele ţări de e-export.

Trendyol a ajuns la o evaluare de 16,5 miliarde de dolari în 2021, strângând fonduri de la investitori precum SoftBank Group, General Atlantic, Qatar Investment Authority şi fondul suveran din Abu Dhabi. Trendyol precizează că grupul chinez Alibaba are o participaţie de 76,1% din operatorul de e-commerce.

Datele oficiale arată că volumul total de e-commerce din Turcia a crescut cu 109% anul trecut până la 800 de miliarde de lire şi aproape o cincime din toate achiziţiile au fost făcute online. 

Share our work
Republica Moldova: războiul pentru reformă și toamna electorală

Republica Moldova: războiul pentru reformă și toamna electorală

Toamna anului 2023 este un sezon geopolitic și electoral important în Republica Moldova, pe fondul ofensivei militare ruse îndreptate împotriva Ucrainei și a problemelor economice. În data de 5 noiembrie 2023 în Republica Moldova vor avea loc alegeri locale generale în toate unitățile administrativ-teritoriale de nivelul I – orașe (municipii), sate (comune), și de nivelul II – raioane, municipiile Chișinău și Bălți, cu excepția localităților din stânga Nistrului și a municipiului Bender/Tighina. În cadrul acestui exercițiu electoral vor fi aleși pentru un mandat de patru ani 898 de primari și 11 058 de consilieri locali (raionali, municipali, orășenești, comunale și sătești). Pentru a fi validate, la alegeri trebuie să participe cel puțin 1/4 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale din fiecare circumscripție.

Alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023, al VIII-lea exercițiu electoral de acest tip de la proclamarea independenței Republicii Moldova, se vor desfășura într-o singură zi pe întreg teritoriul țării, inclusiv în UTA Găgăuzia, excepție făcând localitățile aflate sub controlul administrației nerecunoscute din Transnistria.

Scrutinul se desfășoară în baza votului universal, egal, direct, secret și liber exprimat conform prevederilor constituționale. La alegeri pot participa cetățenii Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani, cu excepția celor privați de acest drept prin hotărârea judecătorească. Pentru a fi aleși, candidații trebuie să respecte o limită de vârstă: pentru funcția de consilier local – 18 ani împliniți, inclusiv în ziua scrutinului, iar pentru funcția de primar – 23 de ani.

Alegerile locale din acest an vin pe fondul unor crize succesive, iar situația economică și lipsa unor rezultate rapide al reformelor a dus la scăderea încrederii oamenilor. Erodarea guvernării este un proces normal în orice democrație, mai ales în cele în proces de consolidare. Din păcate, pe segmentul politic de dreapta din Republica Moldova nu există formațiuni proeuropene solide care să asigure continuitatea vectorului european, în colaborare cu actualul partid de guvernare.

Rezultatul acestor alegeri locale este extrem de important, fiind urmărit cu atenție de statele europene, care doresc să se asigure de ireversibilitatea parcursului european.

Lipsa unor rezultate rapide în procesul de reformă al justiției a dus la dezamăgirea unei părți a electoratului, existând pericolul unei prezențe reduse la vot, mai ales în lipsa unei coaliții largi a partidelor pro-europene.

Recenta decizie a Curții Constituționale a Republicii Moldova privind suspendarea, până la soluționarea cauzei în fond, a prevederii care restricționează participarea la alegerile locale generale a reprezentanților fostului partid Șor, declarat neconstituțional, a dus la creșterea speculațiilor privind capacitatea autorităților de a răspunde tacticilor folosite de aceste medii pentru coruperea alegătorilor.

Chiar dacă această decizie nu este definitivă, iar entitatea electorală va analiza fiecare dosar în parte, electoratul este destul de bulversat de acest război juridic neașteptat.

Reamintim că Partidul Șor a fost înregistrat în noiembrie 2016, în baza unei alte formațiuni pro-ruse – Mişcarea Ravnopravie, condusă de pro-rusul Valeri Klimenco. Formațiunea, condusă de Ilan Șor, condamnat de instanța de apel la 15 ani de închisoare pentru escrocherii în proporții deosebit de mari, a reușit să intre în Parlamentul Republicii Moldova în 2019 și în 2021.

„„

Într-un demers de sprijin diplomatic, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, s-a întâlnit astăzi, la Chișinău, cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

Aceștia au reafirmat importanța relațiilor dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova. Discuțiile au vizat progresele înregistrate de Republica Moldova în drumul său către UE.

Înaltul Reprezentant a remarcat dedicarea guvernului față de reforme, subliniind în același timp încrederea sa în capacitatea instituțiilor moldovenești de a continua să abordeze efectele secundare ale agresiunii rusești împotriva Ucrainei.

Înaltul Reprezentant a subliniat importanța cooperării în curs de desfășurare în domeniile securității și apărării, evidențiind recenta înființare a Misiunii de Parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova (MPUE). Misiunea lucrează deja în strânsă cooperare cu partenerii săi moldoveni pentru a consolida sectorul de securitate al țării, au declarat oficialii europeni.

Aceste semnale din partea forurilor europene privind solidaritatea cu Republica Moldova și sprijinul pentru reforme pot ajuta din punct de vedere electoral candidații formațiunii de guvernământ.

Lipsa importantei diaspore din statele Uniunii Europene la acest exercițiu electoral își va spune cuvântul, atât din punct de vedere al prezenței la vot, cât și al rezultatelor.

Share our work
KARADENIZ PRESS: Concurs prelungit!

KARADENIZ PRESS: Concurs prelungit!

Datorită solicitărilor și interesului dumneavoastră, redacția KARADENIZ PRESS a decis prelungirea perioadei în care cei interesați pot trimite materiale pentru a participa la concursul de analize de securitate și politică externă. Puteți trimite lucrarea și un CV până în data de 15 octombrie 2023!
Agenția de știri si analize Karadeniz Press este focusată pe acoperirea mediatică a evoluțiilor de securitate și politică externă din Regiunea Mării Negre (conflicte în regiune, precum invazia militară rusă din Ucraina, securitate energetică, relații diplomatice și tratate internaționale care caracterizează evoluțiile de securitate și de politică externă pentru statele riverane Mării Negre, în raport cu alte state sau cu organisme internaționale precum ONU, NATO, UE, OSCE etc.


Redacția Karadeniz Press este formată din tineri cercetători în domeniul studiilor de securitate și apărare și relațiilor internaționale care își propun să ofere publicului interesat știri și analize de calitate, bine documentate, care să fie livrate la momentul oportun pentru înțelegerea evoluțiilor în plan regional!
Vrei să fii și tu unul dintre acești tineri cercetători?
Dacă da, noi îți oferim ocazia!
Karadeniz Press lansează un concurs de analize de securitate și politică externă pentru surprinderea unor evoluții și fenomene cu impact în regiunea Mării Negre! Temele de reflecție propuse de noi se referă la:
– statutul Mării Negre în tratate și convenții internaționale, bilaterale sau multilaterale (Convenția de La Montreux, OCEMN, Inițiativa celor trei mări etc),
– provocările de securitate la adresa statelor din regiunea Mării Negre (conflictul din Ucraina, migrația ilegală, traficul de droguri, securitate energetică etc),
– evoluții politice interne, de securitate și politică externă ale statelor riverane Mării Negre sau cu impact direct asupra ecuației de securitate regională (România, Ucraina, Federația Rusă, Georgia, Turcia, Bulgaria și Republica Moldova).
Dacă ești student sau cercetător în domeniul științe politice, sociologie, studii de securitate, relații internaționale și vrei să devii contributor la Karadeniz Press, te rugăm să ne trimiți o analiză de circa 4000 de cuvinte, care să cuprindă una sau mai multe dintre temele enumerate mai sus, după modelul analizelor publicate de Councif on Foreign Relations (de exemplu: https://www.cfr.org/backgrounder/ukraine-conflict-crossroads-europe-and-russia) sau Rand Corporation (de exemplu: https://www.rand.org/pubs/research_briefs/RBA1862-1.html), pe adresa de email redactia@karadeniz-press.ro.
Și pentru că noi considerăm că munca trebuie răsplătită, avem și premii pentru voi!
Premiul 1 este în valoare de 300 euro, premiul 2 este 200 euro, premiul 3 este 150 euro, iar cele 5 mențiuni care vor fi acordate sunt în valoare de 100 euro!
De asemenea, toți câștigătorii vor fi invitați să publice regulat analize și știri pentru Karadeniz Press, pe baza unui contract de drepturi de autor, contribuțiile voastre urmând a fi retribuite!

Share our work
România, obiective geopolitice ambițioase în bazinul pontic

România, obiective geopolitice ambițioase în bazinul pontic

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că România va continua să fie alături de Republica Moldova, grav afectată de război, prin asistenţă financiară, expertiză şi sprijin politic, urmând să sprijine „multidimensional şi cuprinzător” Ucraina, atât timp cât va fi necesar. Liderul de la București nu a făcut decât să reafirme strategia externă a ultimilor ani, implementată de diplomația de la București.  „Vom continua să sprijinim multidimensional şi cuprinzător Ucraina, atât timp cât va fi necesar. Totodată, vom continua să fim alături de Republica Moldova, grav afectată de război, prin asistenţă financiară, expertiză şi sprijin politic fără precedent, în edificarea unui parcurs european ireversibil, dar şi în construcţia unui stat sigur şi prosper, pentru toţi cetăţenii săi”, a spus şeful statului român.

Sprijinul României pentru Republica Moldova este practic unul din singurele obiectice considerate cruciale de partidele politice parlamentare românești pentru securitatea națională a României.

Prioritatea acestui moment pentru diplomația de la București constă în obţinerea deciziei politice de deschidere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Republica Moldova şi Ucraina.
De la declanşarea războiului de către Rusia solidaritatea României faţă de Ucraina a rămas de neclintit, România primind peste 5,7 milioane de ucraineni, furnizând importante ajutoare umanitare, dar și facilitând tranzitul a peste 22,5 milioane de tone de produse agricole ucrainene prin România. Acestor eforturi li se alătură sprijinul politic puternic acordat Ucrainei la nivelul Uniunii Europene şi al NATO, dar și implicarea României în politica de izolare a Federației Ruse pe plan internațional.

Elita politică de la București este unită în ideea că este datoria României să continue să fie un autentic furnizor de securitate şi prosperitate în regiune, astfel încât Marea Neagră să devină o regiune în care pacea şi prosperitatea nu mai pot fi supuse niciunei ameninţări.

Interesul României pentru consolidarea formatului de securitate din bazinul Mării Negre a fost subliniat și de faptul că preşedintele Klaus Iohannis a declarat că la summitul Iniţiativei celor Trei Mări (I3M) care va avea loc pe 6 septembrie la Bucureşti se prefigurează lărgirea platformei cu un nou stat participant, Grecia, respectiv acordarea statutului de stat participant asociat Ucrainei şi Republicii Moldova.
În contextul geopolitic creat de războiul din Ucraina, Iniţiativa celor Trei Mări poate deveni o platformă mult mai importantă în consolidarea rezilienţei regionale şi europene.

La Summitul din 6 septembrie 2023 de la București, România își propune reconfirmarea rolului Iniţiativei de promovare a creşterii economice şi a interconectărilor strategice, inclusiv prin consolidarea şi rafinarea instrumentelor Iniţiativei, şi redefinirea relaţiei Iniţiativei cu vecinătatea sa, reconfigurată geopolitic.  

Este de așteptat ca România să aprofundeze relaţiile bilaterale cu partenerii europeni, mai ales cu cei strategici sau cu relevanţă strategică: Germania, Franţa, Spania, Italia, Regatul Unit, Polonia, Turcia, Grecia, Bulgaria, Portugalia, Belgia, Ungaria şi statele baltice.

Foto: presidency.ro
Foto: presidency.ro

Sistemul de trilaterale, care a caracterizat o parte a acțiunilor diplomatice românești trebuie consolidat și nu trebuie să se suprapună altor eforturi. Trilateralele România – Polonia – Turcia, România – Republica Moldova – Ucraina ori România – Polonia – Spania răspund unor nevoi de securitate diverse, iar aceste opțiuni regionale nu trebuie să aducă prejudicii intereselor României din alte zone, mai ales din bazinul pontic.
Un aspect important este interesul românesc pentru asigurarea unor resurse energetice care să nu poată să fie folosite în scop politic, după modelul rusesc. România trebuie să se concentreze în continuare şi pe dezvoltarea accelerată a relaţiilor cu partenerii din Caucazul de Sud, Azerbaidjan şi Georgia având în vedere „importanţa acestei regiuni sub aspect energetic şi din punctul de vedere al rolului său în configuraţia politică, economică şi de securitate de la Marea Neagră”.
România poate juca poate un rol în rezolvarea conflictului din Nagorno-Karabach, având în vedere relațiile bilaterale privilegiate dintre București și cele două capitale implicate direct în conflict, Baku și Erevan. Chiar și bunele relații dintre România și Ankara pot spijini acest deziderat, chiar dacă Turcia nu vede cu ochi buni o implicare a altor state în procesul de stabilizare a regiunii. Ca parte a Uniunii Europene și NATO, România poate furniza o expertiză aparte, dar și să participe la desfășurarea unui eventual contingent internațional de forțe de menținere a păcii. Bucureștiul trebuie să sprijine eforturile de eliminare a influenței nocive a Federației Ruse din regiune, influență care a dus la apariția focarelor de separatism din Azerbaidjan, dar și din Georgia, Ucraina și Republica Moldova.

Aceasta rămâne cel mai vulnerabil stat din regiunea Mării Negre, iar sprijinul României este crucial pentru supraviețuirea sa ca entitate statală.

Chiar dacă recent preşedintele Consiliului European, Charles Michel, declara că Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să primească noi state membre până în 2030, este greu de crezut că acest ideal poate fi atins, datorită problemelor complexe din statele vizare: politice, sociale, economice și de securitate.
Cele şase state din Balcanii de Vest – Albania, Bosnia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia – se află în stadii diferite ale procesului de aderare la blocul comunitar.
Anul trecut, Republica Moldova şi Ucraina au primit statutul de candidat, iar Georgia aşteaptă să primească de asemenea acest statut.
Desigur, toate statele candidate trebuie să-şi rezolve conflictele bilaterale înainte de a adera la Uniunea Europeană, iar România poate juca un rol important pentru ca că niciunul dintre conflictele din trecut să nu fie importante în UE ori NATO, dacă este cazul.

UE ar trebui să implementeze la rândul său unele reforme în interior pentru a fi pregătită de extindere, proces în care România poate juca un rol activ.

Share our work
Republica Moldova: oligarhii fugari joacă cartea găgăuză

Republica Moldova: oligarhii fugari joacă cartea găgăuză

Toamna anului 2023 se anunță extrem de activă din punct geopolitic în sudul Republicii Moldova. Forțele politice finanțate de către oligarhii fugari Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc agită apele în regiunea autonomă găgăuză pe fondul apropierii alegerilor locale. Republica Moldova a trimis acasă zeci de diplomați ruși în ultimele săptămâni.

Foto: presidency.ro
Foto: presidency.ro

Republica Găgăuză

Unul din principalii lideri locali, președintele legislativului regional, Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), Dmitri Constantinov, nu exclude crearea „Republicii Găgăuze”. El a declarat  într-un interviu pentru un post TV din refiunea separatistă transnistreană, că „oamenii cer asta”, fără însă a furniza dovezi ale acestei voințe. Constantinov şi-a reconfirmat ulterior afirmația pentru mass-media de la Chișinău, apreciind că Republica Moldova are „o atitudine cam neglijentă față de legile Găgăuziei”. Pe 9 septembrie, la Comrat va avea loc o reuniune a deputaților de toate nivelurile și „este posibil”, după cum a spus Constantinov, ca „unii dintre deputați să susțină această idee”.

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov a declarat ulterior că se va prezenta la Procuratură dacă va fi citat pentru explicații în urma declarațiilor pe care le-a făcut despre posibila proclamare a Republicii Găgăuzia. Tot el susține că nu este adeptul acestei idei, menționând că afirmația sa nu a fost înțeleasă corect.

Reacția lui Constantinov vine după ce secretarul general al Platformei DA, Liviu Vovc, a anunțat pe Facebook că a depus o sesizare la autpritățile de resort pe numele său. Potrivit lui Vovc, președintele Adunării Populare, în calitatea sa de persoană publică, militează împotriva integrității teritoriale a Republicii Moldova. Asta după ce a spus că Găgăuzia ar putea să se autoproclame ”republică”.

Referinduse la declarațiile alesului local din Găgăuzia, Victor Petrov, care în urmă cu câteva zile a calificat afirmațiile lui Constantinov drept o provocare, care ar putea duce la eliminarea autonomiei, președintele Adunării Populare a spus că afirmația sa nu a fost înțeleasă corect. Mai mult, la câteva zile de la declarația privind crearea unei republici, Constantinov declară că renunță la această idee. „Eu am spus că pe data de 9 va fi continuarea ședinței, unde vor fi convocați deputații, cei cu mandate și eu am un mandat și am fost întrebat dacă poate fi ridicată acolo întrebarea despre Republica Găgăuză, eu am spus că nu vă pot spune ce întrebări vor fi discutate acolo și cum vor fi votate, eu nu pot să știu. De aceea, nu am exclus că orice întrebare poate fi discutată și orice votare poate avea loc. De asta, nu pot să garantez” a declarat acesta

În fiecare an, pe 19 august, Găgăuzia sărbătorește proclamarea Republicii Găgăuze. Din 1990 până în 1994, Găgăuzia s-a autoproclamat republică separată de Moldova, dar în perioada decembrie 1994 – iulie 1995, Găgăuzia a fost reintegrată în Moldova, devenind autonomie.

Ce este Găgăuzia?

Găgăuzia este o regiune autonomă situată în sudul Republicii Moldova. Aceasta are un caracter etnic, cultural și lingvistic distinct, și este cunoscută pentru populația sa predominantă de origine găgăuză, care vorbește limba găgăuză, o limbă turcică.

Găgăuzia are o istorie complexă, găgăuzii sunt descendenți ai turcilor oguzi și au o cultură tradițională distinctă, influențată și de alte popoare care au locuit în zonă de-a lungul timpului, mai ales în regiunea balcanică. Poporul găgăuz a fost colonizat de Imperiul Țarist în actuala regiune ca parte a politcii sale imperiale.

Găgăuzia a obținut statutul de regiune autonomă în cadrul Republicii Moldova în 1994. Această autonomie îi oferă Găgăuziei control parțial asupra afacerilor interne, inclusiv dreptul de a-și alege conducerea locală și de a promova cultura și limba găgăuză.

Religia predominantă în Găgăuzia este creștinismul ortodox. Biserica Ortodoxă găgăuză are un rol important în viața religioasă și culturală a regiunii, totodată fiind una din pârghiile prin care partea rusă controlează regiunea.

Economia Găgăuziei este în principal bazată pe agricultură și industria alimentară. Regiunea este cunoscută pentru producția de vin și pentru creșterea animalelor.

Relația cu Republica Moldova

Găgăuzia are o relație complexă cu Republica Moldova. De-a lungul anilor, au existat dezbateri și negocieri legate de statutul și autonomia sa. Găgăuzia își menține identitatea distinctă, dar colaborează și cu administrația centrală a Republicii Moldova. Găgăuzia are un guvern autonom și propria sa legislație. Există un guvern regional și un președinte autonom, care administrează afacerile locale.

Desigur, disensiunile dintre Chișinău (capitala Republicii Moldova) și Comrat (capitala Găgăuziei) au fost prezente în relația dintre cele două entități în ultimele decenii, adesea legate de aspecte legate de autonomie, guvernare locală, identitate culturală și control asupra resurselor.Una dintre principalele surse de tensiune a fost statutul autonom al Găgăuziei în cadrul Republicii Moldova. Găgăuzia a dobândit statutul de autonomie în 1994, ceea ce i-a conferit un grad semnificativ de autoguvernare în anumite domenii. Cu toate acestea, au existat momente de dezacord cu privire la limitele acestui statut și la măsura în care Găgăuzia își poate exercita autonomia.

Disputele au apărut și în ceea ce privește controlul asupra resurselor, inclusiv terenuri agricole, industrii și surse de venit. Găgăuzia are o economie bazată în mare parte pe agricultură și industria alimentară, iar întrebările despre drepturile asupra acestor resurse pot genera tensiuni cu administrația centrală de la Chișinău.

Aspectele politice și alegerile locale pot contribui, de asemenea, la tensiuni. În unele cazuri, alegerea președintelui și a guvernului autonom din Găgăuzia poate genera divergențe și poate afecta relațiile cu administrația centrală a Republicii Moldova.

Dialogul, negocierea și angajamentul față de dezvoltarea pacifică a relației dintre cele două entități sunt esențiale pentru menținerea stabilității și cooperării în Republica Moldova.

Foto: Facebook
Foto: Facebook

Precedent transnistrean

Amenințarea cu un nou scenariu transnistrean pe fondul agresiunii militare ilegale ruse împotriva Ucrainei ar trebui să ridice semne de întrebare tuturor oamenilor cu capul pe umeri din autonomie. Autoritățile de la Chișinău trebuie să clarifice cât mai rapid drepturile, dar și obligațiile ambelor părți, inclusiv ale autonomiei găgăuze, pentru înlăturarea acestei pârghii favorabile intereselor ruse.

În urmă cu doar un an, Mustafa Șentop, fostul președinte al Parlamentului Turciei, declara, într-o vizită efectuată la Comrat, un mesaj de unitate în contextul războiului din Ucraina. ”Viitorul Găgăuziei nu este în altă parte, ci în Moldova. Găgăuzia este parte integrantă a Moldovei. Este mai important ca niciodată să aveți o atitudine constructivă în relațiile cu Chișinăul”, a transmis atunci fostul șef al Legislativului de la Ankara, aliat al președintelui turc Recep Tayyip Erdogan. Declarațiile sale sunt dovada clară că ambițiile separatismului găgăuz sunt întreținute de Federația Rusă, iar Turcia, stat membru NATO și aspirant la statutul de membru al Uniunii Europene, nu vede Găgăuzia ca un stat independent, ci parte integrantă a Republicii Moldova.

Executivul Șor

La o recentă ședință specială a Adunării populare a Găgăuziei (APG)  deputații au reuşit să aprobe structura comitetului executiv, dar cu unele rezerve, pe care başcanul Evghenia Guţul le-a acceptat. Condiţia deputaților este ca „până în noiembrie 2023, când se va forma bugetul autonomiei pe 2024, să fie optimizată structura și redus numărului de direcţii și funcționari”. Al doilea punct important este reducerea bugetului pentru întreținerea funcționarilor comitetului executiv.
Deputatul Mihail Jelezoglo a reamintit că unii candidați din echipa başcanului nu au promovat examenul de cunoaștere a limbii găgăuze – Doiceva, Kendighelean și Cîlcic.
„Aprobarea de către noi a acestora în structura comitetului executiv îi va da drept oricărei instanțe să conteste decizia de astăzi a APG”, a menţionat el.
Vicepreședintele APG Alexandr Tarnavschi a spus că „nu este vina bașcanului că nu-i cunoaște pe toți oamenii din comitetul executiv propus, deoarece lista n-a fost făcută de ea, dar de Ilan Şor”.
„Nu sunteţi de vină pentru asta, poate că sunteţi o persoană onestă, dar fără experiență. Cred că ar fi mai cinstit să vă daţi demisia, pentru că sunteţi folosită de alţii. Ei nu susțin acest comitet executiv, pentru că membrii săi nu se pot distanța de Şor. Nu veți putea lucra, pentru că nu veți găsi limbaj comun cu Chișinăul, nici cu structurile europene”, a spus deputatul.

Nicolai Dudoglo, fost primar al Comratului, declara ulterior că „trebuie să o apărăm, iar autoritățile centrale nu trebuie să sperie autoritățile autonomiei cu dosare penale. Cu toții avem nevoie de puțină răbdare, din moment ce ne-am ales un nou bașcan”, a spus Dudoglo, atrăgând atenția că Evghenia Guţul „învață repede și că acum ea este altfel”.
El a spus că va candida în calitate de candidat independent la funcția de primar al Comratului, amintind că a condus orașul timp de nouă ani, semnalând dorința sa de înrolare în oastea politică a oligarhului Șor.
Dudoglo a recunoscut că a sugerat ca președintele Adunării populare, Dmitri Constantinov, să demisioneze. „Destul, pleacă, ai făcut deja tot ce ai putut face în această funcţie”, i-am spus.
„Nu am nimic împotriva lui Constantinov, dar îl consider vinovat de blocajul din Găgăuzia”, a spus Dudoglo, apropiat de Vladimir Plahotniuc.

Opoziție firavă

La nivelul autonomiei există o serie de lideri care se opun politcii de feudalizare promovată de Șor, printre aceștia fiind vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Alexandr Tarnavschi. El a declarat că noul bașcan Evghenia Guțul, precum și echipa sa formată din oamenii afiliați fostului Partid „ȘOR”, scos în afara legii prin decizia Curții Constituționale, nu sunt pregătiți să guverneze Găgăuzia. De această părere este vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Alexandr Tarnavschi.

Trebuie să constatăm că șeful autonomiei și echipa pe care a prezentat-o nu s-au distanțat de la formațiunea neconstituțională și politicianul condamnat Ilan Șor. Mai mult, Guțul nu se poziționează ca șef al Găgăuziei pentru întreaga autonomie, ci ca reprezentant al Partidului „ȘOR” și permanent vorbește despre acest lucru. Acest lucru face autoritățile de la Chișinău să fie din ce îm ce mai precaute față de Găgăuzia, în condiția în care autonomia, după preluarea puterii de către Evghenia Guțul, se află într-o izolare față de partenerii externi și donatorii.

Trebuie să remarcă că de aproape două luni de când noul bașcan a preluat atribuțiile sale, Găgăuzia a intrat într-o izolare parțială, fiind evitată de reprezentanții misiunilor diplomatice sau donatorilor externi. Este greu de crezut că autoritățile republicane vor negocia cu Executivul de la Comrat.

Având în vedere că nu poți să dezvolți economia și să gestionezi problemele de ordin social fără a avea relații cu Chișinăul, lipsa dialogului dintre Guvernul R.Moldova și Comitetul Executiv va înrăutăți  situația din Găgăuzia.

Pe agenda Parlamentului de la Chișinău se află proiectul de lege deputatului Radu Marian privind restituirea impozitelor și taxelor agenților economici din bugetul Găgăuziei. În acest caz lipsa unui dialog între Comrat și Chișinău poate duce la votarea acestui proiect în versiunea inițială, fapt ce ar însemna prăbușirea sistemului bugetar al Găgăuziei.

Foto: https://european-union.europa.eu/
Foto: https://european-union.europa.eu/

Promisiunile fantateziste

Partidul „ȘOR” și liderul său oligarhic au promis să construiască un aeroport, investiții de 500 de milioane de euro investiții, dar și gaz cu 12 lei/m3. Aceste promisiuni le-au permis membrilor Șor să facă presiuni publice, inclusiv prin proteste masive, chiar dacă este evident că bașcanul nu își va indeplini promisiunile.

De menționat că deputații Adunării Populare din Găgăuzia au refuzat de mai multe ori să dezbată subiectele ce țin de structura și componența noului Comitet Executiv (guvern local). Parlamentarii nu sunt mulțumiți de faptul că în lista propusă se regăsesc persoane afiliate politicianului fugar Ilan Șor. La ultima ședință care a avut loc la data de 25 august, deputații au reușit să aprobe doar structura Comitetului, sugerând bașcanului să modifice lista membrilor, și doar după aceasta să ceară votul Adunării Populare.

Unii deputați s-au arătat nemulțumiți de candidatul la funcția de adjunct al bașcanului, Mihail Vlah. Potrivit acestora, Vlah a fost implicat într-un caz de corupere a alegătorilor, în cadrul secțiilor de votare deschise în Găgăuzia la alegerile parlamentare din Bulgaria. La fel, aceștia au menționat că postul public de televiziune din Găgăuzia, GRT, riscă să dispară din cauza unui management defectuos. Deputații din Găgăuzia i-au amintit lui Guțul și despre declarațiile Marinei Tauber, potrivit căreia votul din APG pentru noua componență a Comitetului executiv este „o simplă formalitate”.

Prin decizia APG, Evghenia Guțul are termen până la data de 15 noiembrie pentru a prezenta noua componență a Comitetului executiv.

Războiul spionilor

Situația din Găgăuzia a influențat și recentul război al spionilor dintre Chișinău și Comrat. Zeci de diplomaţi ruşi şi familiile lor au părăsit recent teritoriul Republicii Moldova, după ce autoritățile de la Chișinău au decis reducerea personalului de la Ambasada Rusiei, pentru acțiuni de „destabilizare” a țării. O parte dintre aceștia își desfășurau activitatea oficială și neoficială în sudul Republicii Moldova. La sfârşitul lunii iulie, guvernul Republicii Moldova a anunţat că numărul diplomaţilor acreditaţi şi angajaţilor „tehnico-administrativi” care activează în cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse la Chişinău va fi redus de la peste 80 de persoane la 25. Decizia Chişinăului a venit „ca urmare a numeroaselor acţiuni neprietenoase faţă de Republica Moldova, care nu au legătură cu mandatul diplomatic, precum şi tentativelor de destabilizare a situaţiei interne din statul nostru”. În replică, Moscova a anunțat prin vocea purtătoarei de cuvânt a Ministerului de Externe că nu va rămâne fără răspuns. „Este un nou pas spre distrugerea relațiilor bilaterale din partea regimului de la Chișinău. În dorința sa de a se evidenția în fața sponsorilor săi vestici pe partea de rusofobie, Chișinăul oficial cade la tot mai mari adâncimi, împrumutând activ experiența ucraineană și baltică, precum și măsurile standarde, inclusiv aducerea de ofense publice țării noastre, interzicerea presei de limbă rusă, atacarea limbii ruse”, a spus Maris Zaharova.

Share our work