UE, mulțumită de relansarea dialogului dintre Turcia și Egipt

UE, mulțumită de relansarea dialogului dintre Turcia și Egipt

Erdogan relansează relațiile cu Egiptul

Erdogan relansează relațiile cu Egiptul

UE este mulțumită de relansarea dialogului dintre Ankara și Cairo. Charles Michel, președintele Consiliului Uniunii Europene (UE) a salutat dialogul dintre Turcia și Egipt. Potrivit declarației făcute de Consiliul UE, Michel a purtat o convorbire telefonică cu președintele Egiptului Abdulfettah al-Sisi. UE a salutat dialogul turco-egiptean și datorită conflictului din Gaza și a situației din Siria.

În cadrul reuniunii au fost discutate relațiile bilaterale și problemele regionale, precum și problema securității și stabilității în estul Mediteranei.

”Președintele Consiliului European Michel a accentuat că UE este interesată de menținerea unei atmosfere stabile și sigure în estul Mediteranei și a salutat dialogul actual dintre Egipt și Turcia” se arată în comunicat.

Michel și Sisi au discutat și despre procesul de pace din Orientul Mijlociu. Michel a mulțumit Egiptului pentru eforturile sale de încetare a focului dintre Israel și Hamas.

De asemenea, s-a afirmat că cei doi lideri au convenit că UE și Egiptul au interese comune în asigurarea stabilității și unității în Libia și au subliniat importanța acordării sprijinului guvernului de unitate națională.

Conferință internațională

Situația din Libia va fi dezbătută la o conferință organizată pe 23 iunie la Berlin, sub egida ONU. Și-au anunțat participarea toate părțile implicate în conflict.

“Conferinţa va realiza un bilanţ al progreselor în procesul de pace din Libia, în funcţie de măsurile stabilite la prima conferinţă, organizată pe 19 ianuarie 2020. Atenţia se va concentra în primul rând pe viitoarele măsuri în sensul stabilizării Libiei”, precizează Ministerul de Externe de la Berlin.

În Libia este în vigoare un armistiţiu între grupurile beligerante începând din octombrie 2020. În martie 2021, în Libia a fost format un Guvern interimar de uniune naţională. Acesta va încerca stabilizarea ţării până la alegerile generale programate în decembrie 2021.

Naţiunile Unite estimau în decembrie 2020 că în Libia erau aproximativ 20.000 de mercenari trimişi prin intermediul unor firme de securitate din Rusia şi Turcia, dar şi militari turci. Peste 10.000 de persoane au fost ucise în Libia în ultimii zece ani. Conflictul opune forţele fostului Guvern de uniune naţională, cu sediul în Tripoli, şi grupul insurgent Armata Naţională Libiană. Acesta este afiliat Grupului Reprezentanţilor Libieni, cu sediul în Tobruk. (Mihai Isac)

Share our work
România se leapădă de moștenirea Krivoi Rog

România se leapădă de moștenirea Krivoi Rog

Krivoi Rog rămâne o problemă nerezolvată în relațiile dintre București și Kiev

Krivoi Rog rămâne o problemă nerezolvată în relațiile dintre București și Kiev

Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, consideră că România ar trebui să vândă la licitaţie activele şi toate creanţele pe care le deţine la combinatul siderurgic Krivoi Rog din Ucraina. Dorința României de a se lepăda de moștenirea Krivoi Rog nu este nouă.

„Am propus prim-ministrului ce nu a avut curaj nimeni să facă de zeci de ani încoace: să ieşim din această afacere comunistă păguboasă care încă risipeşte banii românilor fără absolut niciun scop altul decât îmbogăţirea unor abonaţi la bani de la stat. Concret, trebuie să vindem la licitaţie activele şi toate creanţele de acolo. Să mai recuperăm ce putem şi să nu mai plătim un milion de euro pe an unor firme stabilite din pix în 1999”, a scris ministrul Economiei într-o postare pe Facebook.

Plan megalomanic

Construcţia uzinei de la Krivoi Rog a început în 1983, în perioada când existau Uniunea Sovietică şi Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER), fiind implicate Republica Democrată Germană, RS Cehoslovacă, RP Bulgaria şi RS România. În 1990, lucrările, realizate în proporţie de 70%, au fost oprite. În 1998, investiţia a intrat în conservare, până la găsirea unei soluţii.

„De 22 de ani acest combinat nu mai funcţionează deloc. Celelalte state cu care eram în asociere şi-au marcat pierderea şi au vândut pe cât au putut ce aveau calculat drept contribuţie naţională. Statul român, însă, a ales să rămână agăţat de combinat alături de statul ucrainean, cel pe teritoriul căruia se află acest maldăr de fier din care se fură anual cam orice. Ştiţi ce face statul român cu el de zeci de ani? Plăteşte anual un milion de euro la trei firme pentru „pază şi conservare”. Trei firme care tot fac bani frumoşi an de an din paza unei ruine. An de an.

Recent am primit pe masă nota de plată pe anul acesta. Ne costă încă 5,4 milioane de lei. Nu sunt alese la întâmplare aceste firme. Sunt impuse printr-o lege în care ele apar paznici obligatorii. Repet, an de an… Am crede măcar că aceste trei firme au fost alese pe baze concurenţiale printr-o licitaţie sau prin orice e firesc în 2021. Deloc. Sunt trei firme nominalizate expres într-un HG din 1999. Cele trei firme sunt: Arcom SA, Arcif SA şi Uzinexport SA. Până acum, aceste firme au primit peste 70 de milioane de lei. Adică 1 milion de euro pe an”, susţine ministrul Economiei.

Problema combinatului a afectat periodic relațiile dintre Kiev și București. In octombrie 2005, Mittal Steel a cumparat cea mai mare otelarie din Ucraina, Kryvorizhstal, contra sumei de 4,81 miliarde de dolari (4,02 miliarde de euro). Prin aceasta achizitie, Mittal Steel controleaza aproximativ 20% din productia de otel a Ucrainei.

Datorii imense

Construirea Combinatului Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide cu conţinut de fier CIM Krivoi Rog a fost hotărâtă prin Convenţia multilaterală. Ea a fost încheiată la 20 octombrie 1983 la Berlin între guvernele R.P. Ungare, R.D. Germane, URSS şi R.S. Cehoslovacia. Ulterior, RP Ungară s-a retras din această Convenţie şi au aderat RP Bulgaria şi RS România.

După destrămarea URSS, în Convenţie au rămas Ucraina, cu o cotă de participare de 56,8%, România 27% şi Slovacia 18,2%.

Volumul de lucrări realizat de România este de 640,38 milioane ruble transferabile, din care obiectivele finalizate şi recepţionate reprezintă circa 278 milioane ruble transferabile, reprezentând circa 83 la sută din cota de participare. Lucrările au fost sistate în anul 1998, de către toate părţile.

Într-un top al datoriilor pe care România le are de recuperat, publicat în mai 2012, cheltuielile cu investiţia de la combinatul de la Krivoi Rog se clasează pe locul al doilea. Cea mai mare parte a opiniei publice din România susține eforturile de autorităților de a se lepăda de moștenirea Krivoi Rog. (N.G.)

https://www.dailymotion.com/video/x3lyxtl

Share our work
Rusia, Sputnik V contra cost pentru străini

Rusia, Sputnik V contra cost pentru străini

"Liderul

Sputnik V contra cost pentru străini este oferta făcută de liderul de la Kremlin. În discursul ținut la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, președintele rus, Vladimir Putin, i-a invitat pe cetățenii străini să se vaccineze în Rusia, contra cost. El a cerut Guvernului rus să pună la punct detaliile până la sfârșitul acestei luni.

„Putem oferi cetățenilor străini șansa să vină în Rusia și să se vaccineze, având în vedere eficiența vaccinurilor noastre, există o cerere mare”, a declarat Putin precizând că industria farmaceutică rusă este dispusă să continue să stimuleze producția de vaccinuri.

Motive politice

„Desigur, în conformitate cu măsurile de siguranță și cerințele sanitare să fie organizate condițiile pentru ca cetățenii străini să aibă șansa de a obține un vaccin contra cost”, a declarat Putin. El nu a specificat despre ce sumă ar putea fi vorba. Decizia de a oferi Sputnik V contra cost pentru străini a fost salutată de mass-media rusă.

Putin susține că există în continuare state care resping vaccinurile anti-COVID din motive „politice”, deşi serul Sputnik V are o eficacitate de 96%. Până acum, Rusia a aprobat patru vaccinuri anti-COVID-19, cel mai folosit este Sputnik V, dar serul nu a fost aprobat de Agenția Europeană a Medicamentului. (N.G.)

Share our work
AUR, concurent electoral oficial la Chișinău

AUR, concurent electoral oficial la Chișinău

Republica Moldova, în prag de alegeri parlamentare

Republica Moldova, în prag de alegeri parlamentare

Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău a înregistrat Partidul AUR în calitate de concurent electoral. Alegerile parlamentare anticipate sunt organizate în data de 11 iulie 2021. Procesul a fost marcat de divergențe între membrii CEC în timp ce analizau demersul formațiunii pentru înregistrarea în cursa electorală. Au fost opt voturi pro, iar Andrei Volentir s-a abținut de la vot. Membrul CEC spune că are unele dubii față de unii candidați de pe listele AUR. Aceștia ar avea și calitatea de președinți ai altor partide.

Totodată, CEC a înregistrat simbolul electoral al concurentului pentru imprimare în buletinul de vot și a fost confirmată persoana responsabilă de finanţe (trezorier). Anterior, AUR a făcut publică lista primilor pretendenți la funcția de deputat: Victoria Grosu-Vremeș Vlad Bilețchi Valeriu Munteanu Dorin Chirtoacă Tatiana Potîng Igor Hîncu Veronica Herța Maria Arvinte Eduard Drăgulin Ilie Crețu Amintim că pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 CEC a înregistrat 13 concurenți electorali. Termenul limită de depunere a documentelor este 11 iunie 2021.

Manevra Chirtoacă

Dorin Chirtoacă, alături de mai mulți membri ai Partidului Liberal, și-au suspendat calitatea de membri ai Partidului Liberal și au aderat la Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) în scopul participării la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.

Anunțul a fost făcut de Vlad Bilețchi în cadrul ședinței CEC, relatează deschide.md.

Potrivit acestuia, Dorin Chirtoacă, Veronica Herța dar și alți peste 20 de persoane s-au alăturat oficial echipei AUR.

Documentele privind suspendarea din funcția de președinte al Partidului Liberal au fost prezentate Agenției Servicii Publice. Experți locali consideră că AUR își va menține calitatea de concurent electoral oficial la Chișinău.

Negocieri eșuate

Anterior, secretarul general al Partidului Unității Naționale (PUN), Anatol Șalaru,  a anunțat că formațiunea pe care o reprezintă nu va opta pentru o participare în scrutinul parlamentar de pe 11 iulie pe o platformă comună cu AUR. Declarații similare a făcut și liderul PUN, Octavian Țîcu.

Totuși mai multe partide unioniste au acceptat oferta AUR. Uniunea Salvați Basarabia, Partidul Popular Românesc (PPR) și Partidului Liberal (PL), au aderat la proiectul AUR. Mai multe partide s-au opus demersului AUR de a deveni concurent electoral oficial la Chișinău

„Am decis ca noi, cei din Partidul Liberal, să facem front comun cu Alianța pentru Unirea Românilor, care a obținut un rezultat excepțional în cadrul alegerilor parlamentare din România.  Necesitatea opțiunii unioniste în buletinul de vot este absolut necesară”, a declarat președintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă. (N.G.)

Share our work
Vladimir Putin se leapădă de dolar

Vladimir Putin se leapădă de dolar

Putin, supărat pe SUA

Putin, supărat pe SUA

Liderul rus Vladimir Putin a declarat că sancţiunile americane împotriva Rusiei sunt motivate de competiţia politică internă din SUA. Putin a mai declarat că acestea reprezintă o „enigmă” pentru Moscova.

Putin a afirmat, în cadrul unui discurs susţinut la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, că SUA folosește sancțiunile pentru a întârzia dezvoltarea Rusiei.

Ameliorare diplomatică

Putin a mai declarat că vrea să găsească modalitatea de a ameliora relaţiile ruso-americane la summitul comun din 16 iunie de la Geneva.  „Trebuie să găsim o cale de a reglementa aceste relaţii care sunt în prezent la un nivel foarte prost”, a menţionat liderul rus la Forumul Economic de la Sankt Petersburg.

„Noi nu avem niciun dezacord cu SUA, ei au un singur dezacord: vor să ne limiteze dezvoltarea, o afirmă public, şi tot restul decurge de aici”, a adăugat el.

De asemenea, Putin a respins criticile occidentale cu privire la democraţia în Rusia, evocând modul în care sunt reprimate manifestaţiile în SUA, de exemplu atunci când pe 6 ianuarie manifestanţii pro-Trump au invadat Congresul, sau în Europa, unde se folosesc din abundenţă „gloanţe de cauciuc”.

Atac la dolar

Putin a recunoscut că şi-ar dori ca ţările europene să plătească pentru gazul rusesc mai degrabă în euro decât în dolari.

„Euro este total acceptabil pentru noi pentru plăţile la gaz. Asta s-ar putea face şi ar trebui probabil să se facă”, a spus Putin în cadrul unei discuţii prin videoconferinţă cu cancelarul austriac Sebastian Kurz la acelaşi eveniment.

Anterior, ministrul de finanţe Anton Siluanov a indicat că Fondul suveran rus, unde ajung în special veniturile din exporturile de petrol, va lichida toate activele sale în dolari în termen de o lună, pe fondul noilor sancţiuni americane.

Această declaraţie ar avea mai mult o miză politică, înainte de primul summit pe care cei doi lideri îl vor avea la Geneva. Summitul are loc pe fondul tensiunilor puternice între Washington şi Moscova.
Kremlinul face eforturi de ani de zile să decupleze economia rusă de moneda americană, crucială în comerţul mondial. Datorită acestei situații Rusia este vulnerabilă la sancţiunile americane. (Mihai Isac)

Share our work