Confruntat cu o importantă rezistenţă politică faţă de continuarea ajutorului pentru Ucraina, guvernul SUA foloseşte acum argumente economice în campania pentru menţinerea asistenţei pentru Kiev, relatează agenția dpa, citată de Agerpres.
După întâlnirea sa de joi de la Washington cu omologul britanic David Cameron, secretarul de stat american Antony Blinken a insistat că, „dacă ne uităm la investiţiile pe care le-am făcut (americanii, n.red.) în apărarea Ucrainei pentru a face faţă acestei agresiuni, 90% din asistenţa de securitate pe care am furnizat-o s-a cheltuit de fapt aici în Statele Unite, cu producătorii noştri”.
Blinken a subliniat că aceasta „creează mai multe locuri de muncă americane, mai multă creştere economică” în SUA.
Acest lucru se adaugă importanţei pe care o are susţinerea Kievului pentru politica globală şi securitatea naţională a SUA, a menţionat secretarul de stat american.
Statele Unite sunt cel mai important susţinător militar al Ucrainei în apărarea sa împotriva invaziei ruse, reaminteşte dpa. De la începutul războiului, în februarie 2020, SUA au furnizat Kievului miliarde de dolari ca ajutor militar. Livrarea de ajutor suplimentar este însă blocată acum de o dispută politică internă între democraţii şi republicanii din Congres.
Mulţi republicani pun la îndoială sprijinul pentru Ucraina sau îl refuză de-a dreptul. Un buget provizoriu votat recent nu prevede fonduri noi pentru Ucraina.
Conform calculelor guvernului american, fondurile aprobate anterior de Congres pentru Ucraina se vor epuiza complet până la finele acestui an. De câteva săptămâni şi pe un ton din ce în ce mai vehement şi uneori dramatic, preşedintele Joe Biden şi echipa sa cer Congresului să ia măsuri.
În cursul vizitei sale la Washington, şi şeful diplomaţiei britanice a insistat pentru continuarea ajutorului american pentru Ucraina, asigurând că nu vrea să intervină în politica internă a SUA, ci doar să aducă argumentele pe care le consideră importante „ca prieten al Americii, prieten al Ucrainei”.
„În anii 1930 nu am acţionat suficient de rapid în faţa dictatorului malefic care invada ţări europene şi redesena frontiere cu forţa. Şi ştim cum s-a terminat asta”, a avertizat David Cameron.
Recenta decizie a plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului român prin care a adoptat, cu o majoritate largă de voturi, o rezoluţie privind perspectiva europeană a Republicii Moldova, Ucrainei, Georgiei şi Balcanilor de Vest, demonstrează încă odată atașamentul statului român față de ideea extinderii blocului comunitar.
Prin această rezoluţie, Parlamentul român îşi reiterează sprijinul deplin pentru avansarea integrării europene a Ucrainei, Republicii Moldova şi a Georgiei.
Totodată, susţine adoptarea unei decizii pozitive a Consiliului European privind deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova şi Ucraina, ţinând cont de „eforturile şi progresele clare şi substanţiale înregistrate de cele două state în implementarea recomandărilor” CE, precum şi de angajamentul UE pentru sprijinirea acestor ţări în parcursul european.
Conform rezoluţiei, Parlamentul român îşi reiterează disponibilitatea de a coopera şi de a acorda sprijin Parlamentelor statelor candidate şi potenţial candidate pentru avansarea proceselor de aderare. În textul rezoluţiei se invocă dreptul oricărui stat suveran de a decide cu privire la politica sa externă şi la aranjamentele de securitate corespunzătoare intereselor naţionale.
Anterior, șefa diplomației române, Luminița Odobescu, preciza că pe fondul agresiunii militare în curs de desfășurare a Federației Ruse împotriva Ucrainei, în vecinătatea strategică a UE, extinderea Uniunii Europene ar trebui să fie redinamizată ca o parte importantă a setului de instrumente al UE pentru a răspunde în mod corespunzător la evoluțiile geopolitice dramatice și fără precedent.
Șeful diplomației române a subliniat, totodată, poziția României favorabilă continuării accelerate a procesului de extindere a UE, bazat pe meritele proprii ale candidaților, în paralel cu procesul instituțional intern necesar pentru a pregăti Uniunea să primească noi membri.
În permanență, ministrul Luminița Odobescu a reiterat, în numele statului român, sprijinul pentru adoptarea, până la finalul acestui an, a deciziilor necesare deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, în conformitate cu realizările remarcabile ale celor doi candidați recunoscute de către Comisia Europeană prin evaluările pozitive publicate la 8 noiembrie 2023.
“Nu vorbim în termeni de “geopolitică” versus “merite”. Este adevărat că argumentele geopolitice în favoarea extinderii sunt chiar mai puternice astăzi decât erau acum 20 de ani. Dar extinderea nu se referă doar la geopolitică. Uniunea noastră este, în primul rând, o comunitate de valori, principii și norme comune. Voința politică, orientarea strategică europeană și asumarea valorilor UE sunt și mai relevante astăzi, deoarece au apărut noi provocări. În al doilea rând, într-o notă mai largă, această dezbatere nu este nici despre extindere versus evoluția internă a UE. Noi le considerăm complementare. În al treilea rând, extinderea este un proces benefic pentru UE și pentru actualele sale state membre. Ca atare, sunt convinsă că o UE extinsă are potențialul de a fi un actor mai puternic și mai relevant pe plan mondial”, menționa ministra Odobescu.
Federația Rusă a răspuns dur susținerii partenerilor occidentali pentru Reăublica Moldova și Ucraina. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat, la reuniunea OSCE de la Skopje că Republica Moldova este „următoarea victimă a războiului hibrid declanşat de Occident împotriva Federaţiei Ruse” într-un discurs în care a acuzat, de asemenea, Occidentul că distruge Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa.
Ministrul rus de externe a spus că Occidentul duce un „război hibrid” împotriva Rusiei şi a declarat că Uniunea Europeană a devenit un „proiect politic agresiv”. În acest context, el a menţionat Republica Moldova şi a acuzat Occidentul că a „torpilat” planul rusesc de soluţionare a conflictului transnistrean propus în urmă cu 20 de ani, iar acum „ucide” formatul de negocieri „5+2”.
Dacă altădată Republica Moldova nu ar fi răspuns acestor declarații, actualul ministru de Externe, vicepremierul Nicu Popescu a cerut din nou Federaţiei Ruse să-şi retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova. Odată retrase trupele ruseşti, a subliniat şeful diplomaţiei de la Chişinău, vor fi create condiţii favorabile pentru rezolvarea „exclusiv paşnică” a conflictului transnistrean.
„Încă de la începutul invaziei brutale a Federației Ruse împotriva Ucrainei, în Moldova am resimțit întreg arsenalul de tentative de destabilizare pe care Rusia l-a declanșat împotriva noastră”, a declarat, la rândul său, pe canalul de telegram #MAEIExplică, Igor Zaharov, consilierul pe comunicare al ministrului de externe Nicu Popescu.
„Declarațiile Rusiei, fie ele de astăzi sau din ocazii anterioare, se înscriu în șirul acțiunilor ostile pe care Federația Rusă încearcă să le implementeze față de țara noastră de-a lungul ultimilor 30 de ani. Din fericire, în tot acest timp, statele partenere din occident ne-au fost alături, ajutându-ne să depășim cu succes aceste amenințări”, a mai menționat acesta.
„Luând în calcul că ministrul Lavrov a ajuns totuși la reuniunea ministerială OSCE, sperăm că mesajul nostru – clar și tranșant – va fi înțeles și de el: Republica Moldova merge, ireversibil, pe calea europeană iar astăzi, mai mult ca niciodată, insistăm pe retragerea imediată și necondiționată a trupelor ruse din teritoriul nostru” a mai precizat Igor Zaharov.
Doamna Liliana Popescu este directoarea Institutului Diplomatic Român (IDR), instituție fundamentală în aparatul administrativ și diplomatic român. Una dintre cele mai emblematice figuri ale societății civile din România postcomunistă, doamna Liliana Popescu este profesor universitar la SNSPA Bucureşti.
Prof. univ. dr. Liliana Popescu este cadru didactic la Facultatea de Științe Politice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) şi conducător de doctorat în domeniul Ştiinţe Politice la Şcoala Doctorală a SNSPA, unde își va continua activitatea didactică și de cercetare.
Doamna Liliana Popescu este absolventă a Facultății de Istorie-Filosofie din cadrul Universității din București. În perioada 1991-1996, și-a continuat studiile în cadrul Universității din Manchester, obținând titlul de doctor (1996) cu teza Individual Freedom and Political Manipulation.
În perioada 1998 – 1999, doamna Popescu și-a desfășurat activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, ocupând funcțiile de consilier al ministrului afacerilor externe şi director al Direcției de Planificare Politică.
Totodată, doamna Liliana Popescu este autoarea a numeroase publicații, printre care și cărțile Individual Freedom and Political Manipulation (2003) și Construcția Uniunii Europene (2009). Este co-fondatoare şi editor-șef al revistei academice româneşti bianuale în limba engleză The Romanian Journal of Society and Politics.
K.P.: Institutul Diplomatic Român (IDR) este o parte esențială din lumea diplomatică și academică din România, mai puțin cunoscută publicului larg. Ne puteți spune mai multe despre misiunea IDR în România, dar și în străinătate?
Liliana Popescu: IDR are două misiuni principale, instituționalizate prin chiar actul fondator: (1) pregătirea profesională a diplomaților și a altor categorii de personal din instituțiile statului român și (2) furnizarea de expertiză pentru MAE privind evoluțiile importante, relevante pentru politica externă a României, din arena internațională. La solicitarea MAE, IDR participă și la diferite inițiative în domeniul diplomației, inclusiv al diplomației publice.
Pe plan extern, IDR are un rol important în relațiile MAE cu partenerii internaționali la nivelul institutelor diplomatice. După cum se poate vedea pe site- ul IDR (www.idr.ro), care oferă acum informații atât în limba română, cât și în engleză, avem parteneriate cu zeci de institute omoloage din toată lumea. În baza acestor parteneriate, dezvoltăm diferite forme de colaborare, care îmbogățesc oferta noastră atât în ce privește pregătirea profesională, cât și expertiza analitică. Colegii noștri participă la conferințe internaționale de specialitate, dezvoltând astfel și mai mult relațiile noastre externe. Toate acestea reprezintă o contribuție substanțială la dialogul internațional atât de important pentru amprenta României în regiune și în lume.
K.P.: Institutul Diplomatic Român organizează periodic diferite cursuri de formare și pregătire pentru diplomați și funcționari din Republica Moldova. Care este scopul acestui sprijin de specialitate pentru Republica Moldova? Este un model care poate fi extins și pentru alte state din zona Mării Negre?
Liliana Popescu: Politica externă a României prioritizează relația cu Republica Moldova, iar în contextul actual, marcat de agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei, Republica Moldova a fost invitată, alături de Ucraina, să devină stat candidat pentru a adera la Uniunea Europeană. Există multiple canale de comunicare și conlucrare între București și Chișinău legate de apropierea Republicii Moldova de UE. Conjunctura regională actuală, defavorabilă datorită războiului din vecinătate, a creat și oportunitatea favorabilă pentru statul vecin și înrudit.
Având în vedere experiența României în procesul de candidatură, preaderare și aderare la UE, decidenții de la Chișinău au considerat oportun să apeleze la noi pentru a sprijini eforturile administrației moldovene în procesul de pregătire a aderării – un proces foarte complex de altfel. Experiența noastră este extrem de valoroasă pentru partenerii noștri, iar deschiderea noastră spre a ajuta Republica Moldova este cunoscută.
IDR, cu sprijinul RoAid, al Institutului European din România (IER), sub coordonarea MAE român, oferă cursuri specializate diplomaților și funcționarilor din Republica Moldova, care sunt sau vor fi implicați direct în procesul de aderare. Am organizat astfel de cursuri atât în România, cât și la Chișinău. Ambele cursuri, desfășurate pe perioade de o săptămână, respectiv două săptămâni, au fost foarte apreciate. Am primit scrisori de mulțumire de la Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, precum și din partea ministrului de externe moldovean pentru calitatea programelor noastre de pregătire.
Am beneficiat de prezența extraordinară a unor înalți demnitari români care au fost implicați în procesul de aderare și postaderare – precum dl profesor Vasile Pușcaș, dna consilier prezidențial (ulterior ministru) Luminița Odobescu, dl Leonard Orban, primul comisar al României în Comisia Europeană, printre alți distinși lectori, cu experiență extinsă și specializată în afaceri europene. Avem în vedere continuarea programelor de pregătire pentru colegii din Republica Moldova și sperăm că schimbările legate de reducerea cheltuielilor în administrația românească să nu afecteze perspectivele acestea în viitor.
Există discuții și cu partea ucraineană, în sensul organizării unor programe de formare în domeniul afacerilor europene, doar condițiile de război îngreunând demararea unor activități concrete și cu partenerii de la Kiev.
Bineînțeles că un astfel de model se poate extinde și la alți parteneri din zona Mării Negre, cu condiția ca acei parteneri să fie incluși formal în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Recent am avut discuții cu partenerii din Turcia, cu omologul meu și colegii de la Academia Diplomatică din Ankara, pentru a relua dialogul și schimburile de diplomați în ce privește participarea la programe de formare. Avem canale deschise de comunicare față de colegii din Georgia, iar acum o lună, am participat la un eveniment special în Sofia, continuând la un nivel ridicat cooperarea cu partenerii bulgari, cu care avem interese comune în cadrul UE și NATO.
Ca să dau un răspuns ultimei întrebări, nu avem un model de curs de formare pentru statele din zona Mării Negre, ci mai curând, în funcție de situație și nevoile identificate, creăm conținut și dăm formă programelor noastre de formare.
K.P.: Care ar fi soluțiile pentru consolidarea instituțională și creșterea eficienței instituțiilor din state precum Republica Moldova în fața războiului hibrid lansat de Federația Rusă? Ce alte linii de acțiune vedeți propice în Republica Moldova?
Liliana Popescu: Noi nu ne putem permite să dăm soluții în ce privește organizarea internă a statelor din vecinătate, dar este clar că pregătirea personalului administrativ din orice instituție publică din regiunea noastră este esențială. În măsura în care războiul hibrid, agresiunea cu componente non-kinetice, sunt omniprezente, mai ales în republici post-sovietice, este importantă formarea personalului instituțiilor pentru a face față celor mai subtile forme de propagandă și influențare anti- occidentale, România fiind parte a lumii occidentale.
IDR are deja o experiență în ceea ce privește înțelegerea analitică a campaniilor de dezinformare în arena internațională, acestea fiind componente esențiale în orice război hibrid. Am inclus în programele noastre de pregătire elemente importante din această categorie, cu lectori specializați. Participăm și la efortul instituțional de contracarare a dezinformării. Toată această experiență este oferită și în cadrul cursurilor pe care la organizăm cu partenerii noștri din Republica Moldova.
Ca un om care a studiat aprofundat societatea și politica moldovenească în ultimii 20 de ani, îmi permit să spun că ridicarea nivelului de trai și prezența unor perspective și oportunități concrete de îmbunătățire a vieții cetățenilor este cea mai importantă formulă de a contracara propaganda venită dinspre Moscova.
Din acest punct de vedere, angrenarea Republicii Moldova în procesul de candidatură și de pregătire a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, oferă o oportunitate unică, generată de conjunctura de război din Ucraina, care e important să fie fructificată. Inamicii Republicii Moldova înțeleg acest lucru și de aceea și încearcă să zădărnicească proiectul european al țării.
K.P.:Președintele Consiliului European, Charles Michel, a propus recent ca o nouă extindere a Uniunii Europene să aibă loc în 2030. Cum poate sprijini IDR acest efort comun?
Liliana Popescu: Parțial am răspuns la această întrebare deja, dar e important de subliniat faptul că IDR este parte a sistemului Ministerului Afacerilor Externe și că noi conlucrăm permanent în sensul realizării priorităților de politică externă românești atât cu MAE, cât și cu RoAid – Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare- precum și cu Institutul European din România (IER). Republica Moldova, Ucraina, Georgia, extinderea UE cu aceste state, precum și extinderea UE în Balcanii de Vest – sunt elemente de prioritate ale politicii externe românești actuale.
Prin urmare, IDR va continua seria de programe de formare pentru vecinii noștri, în măsura în care suntem solicitați de ei și de MAE în acest sens.
De pildă, am primit acum câteva luni o solicitare din partea vicepremierului moldovean pentru reintegrarea regiunii separatiste de dincolo de Nistru, domnul Oleg Serebrian, să organizăm un program de formare pentru angajații Biroului de Reintegrare. IDR a răspuns pozitiv, am primit susținere din partea MAE și a RoAid – care a găsit soluția de finanțare – iar noi am pregătit planul de formare, am discutat cu lectorii, am realizat curricula.
Vom realiza acest program în prima parte a anului 2024 și sperăm că vom avea parte de mai multă predictibilitate de acțiune în domeniul sprijinului pentru dezvoltare.
Dar e cert că Institutul Diplomatic Român va continua să-și ofere serviciile în vedere susținerii acestui mult-așteptat nou val de extindere a UE.
K.P.: Experiența IDR în formarea diplomaților, înalților funcționari și a altor categorii profesionale în diferite domenii specializate face parte dint-un adevărat soft power românesc. Ne putem aștepta ca pe viitor IDR să își extindă activitatea? Care sunt proiectele majore pe care doriți să le demarați în mandatul dumneavoastră ori sunt deja inițiate?
Liliana Popescu: Conducerea actuală a IDR este formată din oameni cu experiență în domeniile lor de specializare. Se vede asta din calitatea și nivelul implicării. Se vede, sper, și în rezultatele muncii noastre. Și, da, ne-ar place să devenim o parte din ce în ce mai importantă dintr-un soft power românesc, dar asta depinde de strategia de politică externă a României și de modul în care vor fi susținute și prioritizate activitățile care cad în aria noastră de competență.
Putem extinde și activitatea IDR, mai ales dacă vom putea aduce și mai mulți specialiști alături de noi, dacă ne vor permite rigorile legale.
La ora actuală, dezvoltăm orizontul instituției prin foarte multă comunicare cu partenerii noștri din MAE, din alte instituții ale aparatului de stat, precum și cu partenerii noștri străini. IDR devine din ce în ce mai relevant prin aceste eforturi, care nu sunt niciodată ușoare sau simple.
Anul acesta, alături de cursul extrem de important pentru pregătirea tinerilor diplomați și care ne-a solicitat mult în intervalul mai – octombrie, am mai desfășurat un curs nou dedicat personalului cu atribuții de conducere din MAE și din structuri ale administrației de stat, intitulat Leadership în Diplomație și Guvernare.
Acest curs a avut un mare succes și de aceea am decis deschiderea unei a doua serii de participare la acest curs, care e în plină desășurare. Pentru viitor, alături de programele de formare despre care am vorbit deja, avem în vedere deschiderea unui curs de Diplomație Economică și Energetică, dar ne gândim și la un curs de dezvoltare a abilităților de management – cu participarea diplomaților și a altor colegi din administrația publică.
Avem în vedere aici atât accentul pus de către conducerea guvernului pe diplomația economică (de pildă cu prilejul Reuniunii Anuale a Diplomației Române) cât și importanța unui management de calitate a resurselor umane și financiare din MAE și din administrația publică. La fel ca și în cazul cursului de Leadership în Diplomație și Guvernare, consider că e important ca noile descoperiri și practici în ce privește leadership-ul din sectorul privat să infuzeze și sistemul public. Există state care au o lungă tradiție de diplomație economică și avem nevoie să învățăm de la ei.
Există mari companii, în care programele de formare în domeniul managementului resurselor umane, managementul echipelor de lucru, managementul timpului etc sunt la ordinea zilei.
De ce să nu învățăm și în sectorul public despre practici benefice în aceste domenii?! De ce să nu ne deschidem către învățare continuă în ce privește cum am putea ca stat, ca diplomație românească, să vindem mai mult și mai bine pe piețele externe produsele și serviciile românești?! De ce să nu învățăm tehnici de negociere specifice domeniului energetic?! Toate acestea sunt întrebări retorice, desigur.
Deocamdată așteptăm să vedem în ce fel ne vor afecta organizatoric măsurile de restructurare guvernamentală luate recent. În funcție de acestea și de direcțiile care ne vor veni de la ministrul afacerilor externe, care e și președintele IDR, vom contura planul de acțiune în materie de formare pentru anul 2024.
O schimbare semnificativă se prefigurează la orizont pentru peisajul financiar din Bulgaria, în condițiile în care Banca Națională a Bulgariei (BNB) se pregătește pentru integrarea sa în zona euro la 1 ianuarie 2025, scrie Novinite, citat de g4media. Tranziția iminentă va fi însoțită de o Lege privind Banca Națională a Bulgariei, complet revizuită, care este în prezent deschisă dezbaterii publice prin intermediul portalului guvernamental pentru consultări publice.
Această transformare semnifică o îndepărtare de la cadrul actual de politică monetară stabilit în 1997. Noua lege propusă urmărește să pună bazele unui regim de politică monetară distinct, aliniat la integrarea țării în zona euro.
Foto: Facebook
Principalele inovații prezentate în proiectul de lege cuprind reglementări cuprinzătoare privind statutul și gestionarea monedei euro ca unitate monetară oficială în Bulgaria. Detaliile includ specificații privind proiectarea, emiterea, retragerea, înlocuirea și reproducerea bancnotelor și monedelor euro. În plus, BNB va obține autoritatea de a emite diverse categorii de monede euro, inclusiv monede de circulație, comemorative și de colecție din metale prețioase și cupru, precum și de a stabili designul și caracteristicile tehnice ale acestora.
Legislația delimitează responsabilitățile BNB în ceea ce privește supravegherea producției și controlul bancnotelor, monedelor și rezervelor de euro pe teritoriul țării, inclusiv conservarea, depozitarea și distrugerea bancnotelor și monedelor euro.
În plus, legea propusă introduce orientări revizuite pentru investirea rezervelor BNB, extinzând domeniul de aplicare pentru a include instrumente cu un risc de credit ușor mai mare, dar care oferă un potențial de rentabilitate sporit.
În timp ce structura organizatorică fundamentală a BNB rămâne neschimbată, noua lege trasează criterii stricte pentru persoanele care doresc să fie angajate în cadrul instituției, interzicându-le celor care au anumite afilieri politice sau comerciale să ocupe funcții în cadrul băncii centrale.
