UE, operațiune militară în Marea Roșie

UE, operațiune militară în Marea Roșie

Miniştrii de externe din Uniunea Europeană, reuniţi în primul Consiliu Afaceri Externe (CAE) oficial din mandatul preşedinţiei belgiene a Consiliului UE, au ajuns la un acord de principiu pentru lansarea unei operaţiuni militare pentru a proteja vasele comerciale ce navighează în Marea Roşie, a anunţat luni seară şeful diplomaţiei europene Josep Borrell.
Propunerea a fost făcută de Franţa, Italia şi Germania şi vizează securizarea navelor comerciale de atacurile rebelilor houthi din Yemen.
”Am convenit, în principiu, în legătură cu lansarea unei misiuni a Uniunii Europene în Marea Roşie”, a spus Borrell în conferinţa de presă de la finalul reuniunii CAE.
El a precizat că rămâne ca UE să lucreze pentru a obţine unanimitatea statelor membre în legătură cu data exactă a lansării acestei misiuni.
Potrivit planurilor actuale, misiunea UE va implica desfăşurarea de nave de război şi sisteme de avertizare timpurie pentru a proteja navele cargo din regiune, dar fără a exista intenţia de a participa la atacurile lansate de SUA asupra poziţiilor rebelilor houthi din Yemen.
Referitor la războiul dintre Israel şi mişcarea palestiniană Hamas, Josep Borrell le-a prezentat miniştrilor un document de lucru (non-paper) în care insistă pe ideea că în prezent trebuie pregătite condiţiile unei păci durabile în regiune, pe baza punerii în aplicare a unei soluţii cu două state.
”Nu cred că mai trebuie să vorbim în general despre procesul de pace din Orientul Mijlociu şi sunt de părere că ar trebui să începem să discutăm în mod specific despre procesul de implementare a soluţiei cu două state. Pacea este un termen general, toată lumea este pentru pace, nimeni nu spune că este împotriva păcii. Nu trebuie să vorbim despre pace în general, ci despre pace via un proces specific. În opinia noastră, ar trebui să nu mai vorbim despre procesul de pace din Orientul Mijlociu, ci specific despre soluţia cu două state. Asta încercăm să obţinem, dar nu toţi sunt de acord cu asta, unii sunt pentru, alţii împotrivă”, a explicat Josep Borrell.
Miniştrii de externe europeni au avut luni discuţii separate cu omologul israelian, cu şefii diplomaţiilor egipteană, iordaniană şi saudită şi cu ministrul de externe palestinian.
”Numeroase state membre şi-au reafirmat poziţiile referitoare la un acord definitiv pe baza soluţiei cu două state, dar nu am discutat doar despre acest lucru. Am discutat despre situaţia din Fâşia Gaza, despre ajutorul umanitar şi despre obstacolele în calea acestuia, deci am vorbit despre toate problemele din Orientul Mijlociu”, a mai spus Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate.
Marea Britanie va continua să „diminueze capacitatea” rebelilor houthi de a lansa atacuri în Marea Roşie, a declarat marţi ministrul de externe britanic David Cameron, după noile bombardamente ale Londrei şi Washingtonului împotriva rebelilor yemeniţi.
„De când am început să luăm măsuri în urmă cu zece zile, houthi au lansat peste 12 atacuri asupra navelor în Marea Roşie”, le-a spus ministrul britanic jurnaliştilor, calificând aceste atacuri ca fiind „ilegale” şi „inacceptabile”.
„Ceea ce am făcut din nou este să transmitem cel mai clar mesaj posibil că vom continua să le reducem capacitatea de a lansa atacuri”, a afirmat Cameron. „Cuvintele şi avertismentele noastre sunt urmate de acţiuni”, a mai spus şeful diplomaţiei britanice.
Forţele americane şi britanice au lansat noi lovituri aeriene în Yemen în noaptea de luni spre marţi împotriva rebelilor houthi, care se declară în continuare „hotărâţi” să-şi continue atacurile în Marea Roşie, în semn de sprijin pentru palestinienii din Gaza.
„Loviturile de astăzi au vizat un sit de depozitare subteran al (rebelilor) houthi şi sit-uri cu rachete şi de supraveghere aeriană ale houthi”, au transmis forţele armate americane şi britanice într-un comunicat.
Washingtonul şi Londra au afirmat că au vizat opt ţinte ale houthi, potrivit comunicatului semnat şi de Canada, Australia, Bahrein şi Ţările de Jos, care au „sprijinit” operaţiunea fără a participa direct.
Aceasta este cea de-a doua operaţiune comună a armatelor americană şi britanică de la începutul lunii ianuarie împotriva rebelilor houthi în Yemen.
Potrivit agenţiei de presă a rebelilor, Saba, forţele americane şi britanice au vizat capitala Sanaa şi mai multe provincii ale ţării. Conform canalului Al-Masirah, loviturile au vizat baza militară Al-Dailami, situată la nord de Sanaa.
Rebelii houthi controlează o mare parte a Yemenului, după aproape un deceniu de război împotriva forţelor guvernamentale, susţinute de Arabia Saudită.
Houthi au revendicat luni responsabilitatea unui atac asupra unei nave militare americane.

Share our work
Steadfast Defender 2024: NATO răspunde binomului Rusia-China

Steadfast Defender 2024: NATO răspunde binomului Rusia-China

NATO lansează săptămâna viitoare cel mai amplu exerciţiu organizat de Alianţa Nord-Atlantică de la sfârşitul Războiului Rece, în care va fi exersată întărirea cu trupe ‘din America de Nord’ a aliaţilor europeni de la graniţa cu Rusia şi de pe flancul estic, în cazul izbucnirii unui conflict cu ‘un adversar de aproape acelaşi calibru’, relatează mass-media internațională.

NATO în acțiune

În jur de 90.000 de militari vor lua parte la manevrele Steadfast Defender 2024 ce se vor desfăşura până în luna mai, a indicat joi comandantul suprem al forţelor aliate în Europa (SACEUR), generalul american Chris Cavoli.
Vor fi implicate peste 50 de nave – de la portavioane la distrugătoare -, peste 80 de avioane de luptă, elicoptere şi drone şi cel puţin 1.100 vehicule de luptă, printre care 133 de tancuri şi 533 de vehicule de luptă de infanterie, potrivit NATO.
Cavoli a spus că manevrele vor exersa punerea în execuţie de către NATO a planurilor sale regionale stabilite la summitul din 2023 de la Vilnius, primele elaborate de Alianţă de decenii, detaliind cum ar răspunde unui atac al Rusiei.
Anunţul NATO nu menţionează Rusia, însă principalul său document de strategie identifică acest stat drept ameninţarea cea mai semnificativă şi directă pentru securitatea membrilor NATO.
‘Steadfast Defender 2024 va demonstra capacitatea NATO de a desfăşura rapid forţe din America de Nord şi alte părţi ale alianţei pentru a consolida apărarea Europei’, afirmă serviciul de presă al NATO.
Consolidarea se va realiza în cadrul unui ‘scenariu de conflict simulat ce ar apărea cu un adversar de aproape acelaşi calibru’, le-a spus Cavoli reporterilor la Bruxelles după o reuniune de două zile a şefilor de Stat Major.
Ultimele exerciţii de amploare similară au fost Reforger – în timpul Războiului Rece, în 1988, cu 125.000 de participanţi – şi Trident Juncture în 2018, cu 50.000 de participanţi, potrivit NATO.
Militarii care lua parte la exerciţii, ce vor implica simulări de aduceri de personal în Europa, cât şi exerciţii terestre, vor proveni din ţări NATO şi din Suedia, care speră să adere în curând la alianţă.
În partea a doua a Steadfast Defender, o atenţie specială va fi acordată desfăşurării unei forţe rapide a NATO în Polonia, pe flancul estic al Alianţei.

Alte locuri majore alte viitoarelor exerciţii vor fi în ţările baltice – văzute ca fiind cele mai expuse riscului unui potenţial atac din partea Rusiei -, Germania – un hub pentru întăririle ce vor fi primite – şi ţări situate la periferia geografică a NATO, precum Norvegia şi România.

Precedent pentru China

Cu cât preşedintele rus Vladimir Putin are mai mult succes în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei, cu atât creşte probabilitatea ca şi China să decidă să recurgă la forţă pentru a-şi atinge obiectivele, a declarat marţi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unei dezbateri pe teme de securitate la Forumul Economic Mondial de la Davos (Elveţia).
„Am efectuat vizite în Japonia şi Coreea de Sud, parteneri apropiaţi ai NATO, iar ei sunt îngrijoraţi de ceea ce se întâmplă în Ucraina, pentru că ştiu că, cu cât Putin are mai mult succes în Ucraina, cu atât este mai probabil ca Beijingul să folosească forţa”, a subliniat politicianul norvegian.
În acest context, el a susţinut că Alianţa Atlantică ar trebui să aibă o „abordare globală”, chiar dacă este o organizaţie regională, întrucât „lumea este interconectată”.
„Vom rămâne o alianţă regională. Dar regiunea transatlantică se confruntă cu ameninţări globale, securitatea nu mai este regională, ci globală, astfel încât ceea ce se întâmplă în Asia afectează Europa şi ceea ce se întâmplă în Europa afectează Asia”, a afirmat Jens Stoltenberg.
Stoltenberg a declarat că NATO nu consideră China drept un adversar, dar a spus că este „important” să fim atenţi la comportamentul său, în special în Marea Chinei de Sud, precum şi la „modul în care China încalcă principiile de bază” ale Alianţei, cum ar fi democraţia, statul de drept, libertatea de opinie şi de exprimare, „aşa cum am văzut în Hong Kong”.
În acelaşi timp, el a subliniat că nu NATO este cea care „avansează în Asia”, ci China este cea care „se apropie”.
„Aşadar, din toate aceste motive, bineînţeles că NATO trebuie să abordeze ceea ce se întâmplă în Asia”, a conchis el.
Totodată, secretarul general al NATO a recunoscut marţi că situaţia Ucrainei pe câmpul de luptă împotriva Rusiei este „extrem de dificilă”, dar a apreciat că există „motive de optimism” pentru că ea a rezistat ca naţiune, iar Moscova nu a reuşit să îşi atingă obiectivele.
Stoltenberg a spus că forţele ruse presează acum pe mai multe fronturi – „şi, bineînţeles, marea ofensivă pe care ucrainenii au lansat-o în vară nu a dat rezultatele pe care le speram cu toţii”.
Moscova achiziţionează drone din Iran, echipându-se pentru a-şi construi propriile aparate fără pilot, încercând să obţină mai multă muniţie şi rachete din Coreea de Nord, continuând în acelaşi timp să demonstreze o „toleranţă ridicată faţă de pierderi”, a enumerat el.
„Deci, în general, Rusia exercită presiuni puternice. Este un lucru serios şi nu ar trebui să subestimăm niciodată Rusia”, a adăugat şeful NATO.
„Există şi motive de optimism”, a spus Stoltenberg, evocând că, atunci când Rusia şi-a lansat invazia pe scară largă în Ucraina în februarie 2022, majoritatea experţilor credeau că va cuceri ţara în câteva zile şi o va controla în câteva săptămâni.

Marea Neagră, câmp de bătălie

„Asta nu s-a întâmplat. S-a întâmplat contrariul”, a remarcat el, adăugând că ucrainenii au început să contraatace şi să elibereze teritorii, obţinând rezultate importante în Marea Neagră şi posibilitatea de a deschide un coridor către porturile de acolo pentru a continua exportul de cereale.
Pentru politicianul norvegian, în afară de aceste realizări militare, „cel mai important este că Ucraina a supravieţuit ca naţiune independentă şi suverană, ceea ce reprezintă o mare victorie pentru ea”, în timp ce Rusia „a pierdut ceea ce a vrut să obţină prin acest război, şi anume să controleze Ucraina”.
El a subliniat că ucrainenii „nu au avut niciodată mai puţină încredere în Rusia” şi îşi doresc să facă parte din Occident, Uniunea Europeană şi NATO, de care el a declarat că sunt mai aproape ca niciodată. „Şi aceasta este o mare pierdere pentru Rusia”, potrivit acestuia.
Stoltenberg, care s-a întâlnit marţi cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la Davos, a cerut în acest context ca aliaţii NATO să continue să ofere sprijin militar Ucrainei, ceea ce „nu este o acţiune de caritate”, ci o „investiţie în propria noastră securitate”.
„La un moment dat, Rusia va înţelege că plăteşte un preţ prea mare şi se va aşeza la masa (negocierilor) şi va fi de acord cu un tip de justiţie”, a opinat el, dar a insistat asupra livrărilor de arme către Ucraina pentru ca aceasta să vină în cele din urmă la masa negocierilor cu Moscova în poziţie de forţă.
Deocamdată, însă, a spus Stoltenberg, preşedintele rus Vladimir Putin nu plănuieşte pacea.

Reformarea NATO

O înaltă oficialitate a NATO le-a cerut miercuri actorilor publici şi privaţi din Occident să-şi schimbe mentalitatea şi să se concentreze pe randament, pentru a face faţă unei perioade în care orice se poate întâmpla în orice moment, relatează Reuters.
”Avem nevoie de o transformare a NATO”, a declarat şeful Comitetului Militar al organizaţiei, amiralul olandez Rob Bauer, în cadrul unei reuniuni cu şefii de Stat major din ţările aliate, desfăşurată la Bruxelles.
În trecut, actorii publici şi privaţi au trăit într-o perioadă când totul era abundent, previzibil, controlabil şi axat pe eficacitate, a subliniat el.
În prezent, aceşti actori trebuie să-şi schimbe modul de gândire ”către o epocă în care orice se poate întâmpla în orice moment, o epocă în care trebuie să aşteptăm neprevăzutul, o epocă în care trebuie să ne concentrăm pe randament pentru a fi deplin eficienţi”, a explicat Bauer.

Ministrul apărării german Boris Pistorius a avertizat că războiul dintre Rusia şi Ucraina s-ar putea extinde în ţările din vecinătate.
”Auzim ameninţări de la Kremlin aproape în fiecare zi – cel mai recent din nou împotriva prietenilor noştri din statele baltice”, a declarat Pistorius într-un articol publicat de cotidianul Tagesspiegel vineri, la exact un an de la preluarea mandatului de ministru federal al apărării.
Referitor la armata germană (Bundeswehr), Boris Pistorius a accentuat: ”Trebuie să ne consolidăm rapid capacităţile de apărare, în contextul urgenţei situaţiei ameninţării”.
”Aşadar, trebuie să luăm în calcul faptul că (preşedintele rus) Vladimir Putin ar putea chiar ataca o ţară NATO cândva”, a afirmat Boris Pistorius, care a estimat că, dacă ar fi să se întâmple, acest lucru ar avea loc peste ”5-8 ani” începând de acum.
Prin apelul său ca Bundeswehr să devină ”pregătită de război”, Pistorius a dorit să ”zdruncine societatea” germană. El aşteaptă propuneri pentru reintroducerea unei versiuni a serviciului militar obligatoriu până în aprilie, după ce ţara sa a renunţat la acesta în 2011.
Potrivit ministrului german, industria apărării trebuie să devină mai eficientă. Boris Pistorius s-a pronunţat pentru reformarea datoriei publice, din raţiuni de securitate. ”Cu un mecanism al datoriei în forma actuală, nu vom trece traversa aceste crize teferi”, a explicat el.
Pe de altă parte, reprezentantul Berlinului a respins cererile de suplimentare a ajutorului militar german pentru Ucraina, spunând că Bundeswehr nu poate ajunge la ”epuizare” şi lăsa Germania ”lipsită de apărare”.

Scenarii germane

Germania pregăteşte diferite scenarii ca urmare a ameninţării ruse, a declarat luni Ministerul Apărării german, după ce tabloidul Bild a publicat un document clasificat al armatei germane care nu exclude o escaladare împotriva NATO în acest an şi o ipotetică confruntare în 2025.
„Luarea în considerare a diverselor scenarii, chiar dacă sunt extrem de improbabile, face parte din practica militară de zi cu zi, în special în timpul antrenamentelor armatei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Arne Collatz, într-o conferinţă de presă.
Potrivit Bild, în acest document secret, armata germană descrie posibile acţiunile ale Rusiei şi Occidentului lună de lună, inclusiv un ipotetic scenariu al „Apărării Alianţei 2025” care prevede desfăşurarea a „sute de mii de soldaţi NATO şi o izbucnire iminentă a unui război în vara anului 2025”.
Conform acestui document, în februarie, Rusia ar iniţia o nouă mobilizare a 200.000 de persoane şi ar lansa o ofensivă în Ucraina care, din cauza „sprijinului ezitant occidental” pentru Kiev, ar da rezultate în iunie şi ar face ca trupele ucrainene să se retragă treptat.
Potrivit scenariului german, atacul iniţial camuflat şi apoi din ce în ce mai deschis împotriva Occidentului ar începe în iulie.
Conform scenariului, Kremlinul ar provoca de fiecare dată noi crize prin atacuri cibernetice severe şi alte forme de război hibrid, cum ar fi instigarea împotriva minorităţilor etnice ruse, în special în statele baltice.
Bild susţine că scenariul prevede ciocniri pe care Rusia le-ar folosi ca scuză pentru a începe în septembrie exerciţii cu Belarus cu participarea a 50.000 de soldaţi.
În realitate, Rusia ar acumula trupe la frontiera cu Polonia şi Lituania, iar în octombrie ar comasa trupe şi rachete cu rază medie de acţiune în exclava Kaliningrad unde ar continua să trimită armament sub „minciuna propagandistică a unui atac iminent al NATO”.
„Obiectivul secret al Kremlinului ar fi de a cuceri coridorul Suwalki”, un teritoriu de 65 de kilometri de-a lungul frontierei dintre Polonia şi Lituania, situat între enclava rusă Kaliningrad şi Belarus, scrie Bild.
Potrivit scenariului, începând din decembrie 2024 ar urma să aibă loc un „conflict de frontieră” provocat artificial şi „tulburări cu numeroşi morţi” în această zonă, deja pe teritoriul NATO.
O reuniune specială a NATO ar urma să aibă loc în ianuarie 2025, la care Polonia şi statele baltice ar informa cu privire la o ameninţare tot mai mare din partea Rusiei.
Rusia ar urma să transfere trupe suplimentare în ţările baltice şi în Belarus în luna martie, iar, până atunci, să adune două divizii de tancuri, o divizie de infanterie mecanizată şi un comandament, adică un total de 70.000 de soldaţi.
În mai 2025, NATO ar urma să ia în sfârşit „măsuri credibile de descurajare” pentru a preveni un atac rusesc asupra Suwalki din direcţia Belarus şi Kaliningrad, conform scenariului menţionat.
În ziua „X”, potrivit armatei germane, Alianţa va desfăşura 300.000 de oameni pe flancul său estic, între care 30.000 de soldaţi germani.

Pregătiri daneze

Danemarca a alocat 2,74 miliarde de coroane daneze (400 de milioane de dolari) pentru întărirea supravegherii şi securităţii în Arctica şi în Atlanticul de Nord cu drone cu rază lungă de acţiune, ca parte a unui acord-cadru mai larg pentru întărirea capacităţilor sale de apărare şi îndeplinirea obiectivelor NATO.
Dronele cu rază lungă de acţiune vor ajuta la monitorizarea activităţii civile şi militare în creştere în Arctica şi Atlanticul de Nord şi vor permite Danemarcei să îndeplinească mai bine obiectivele NATO, a subliniat Ministerul Apărării danez.
Calota de gheaţă care se micşorează în Arctica a accelerat o cursă între puterile globale pentru control asupra resurselor şi căilor navigabile.
Danemarca este responsabilă pentru securitate şi apărare în insula Groenlanda din Arctica şi insulele Feroe din Atlanticul de Nord, ambele teritorii suverane ce fac parte din Regatul Danemarcei.
Danemarca „trebuie să-şi asume pe viitor o responsabilitate mai mare pentru securitatea întregii regiuni”, a declarat joi seara ministrul danez al apărării Troels Lund Poulsen. „Aceasta înseamnă că trebuie să ne întărim capacităţile în Arctica şi Atlanticul de Nord”, a adăugat ministrul.
Danemarca a promis anul trecut că va investi 143 de miliarde de coroane în apărare în următorii zece ani.
Investirea în drone este primul punct din acest angajament. Prin această decizie au fost alocate 16 miliarde de coroane în total, care includ de asemenea sisteme de apărare şi repornirea unei uzine de muniţii în nord-vestul Danemarcei.

Fără pace în Ucraina

Secretarul de stat american Antony Blinken şi-a exprimat recent îndoiala cu privire la posibilitatea unei încetări a focului în Ucraina, subliniind că Rusia nu şi-a arătat în niciun fel dorinţa de a „negocia cu bună-credinţă”, la aproape doi ani de la începutul invaziei.
„Nu vedem asta”, a declarat Blinken la Forumul Economic Mondial de la Davos, în legătură cu posibilitatea unei încetări a focului.
„Suntem mereu deschişi şi atenţi, pentru că poporul ucrainean doreşte (încetarea focului) mai mult decât oricine altcineva”, a adăugat el.
„Însă Rusia trebuie să aibă dorinţa de a se angaja, de a negocia cu bună-credinţă, pe baza principiilor fundamentale care au fost puse sub semnul întrebării de agresiunea sa – integritatea teritorială, suveranitatea, independenţa”, a subliniat şeful diplomaţiei americane.
„Dacă şi când Rusia va fi pregătită să negocieze pe această bază, ea va găsi ucraineni care vor să facă acest lucru şi cu siguranţă va găsi sprijinul Statelor Unite”, a dat asigurări Blinken.
Marţi, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, deşi favorabil organizării unui summit de pace, a insistat asupra faptului că orice reglementare trebuie să prevadă ca Rusia să părăsească teritoriul ucrainean.
Blinken a avertizat în legătură cu intenţiile reale ale preşedintelui rus Vladimir Putin, subliniind că Statele Unite au discutat cu Rusia înainte de invazia din februarie 2022 despre ceea ce Kremlinul a prezentat drept îngrijorări legate de securitate în ceea ce priveşte Ucraina.
La acea vreme, Vladimir Putin a menţionat drept motiv de îngrijorare posibilitatea ca Ucraina să adere la NATO.
„Nu trebuie să mă credeţi. Este suficient să citiţi ce spune preşedintele Putin. Nu a fost niciodată cu adevărat despre asta. Întotdeauna a fost vorba despre această mare viziune de a recrea o Rusie mare”, a adăugat Blinken.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit la Forumul Economic Mondial de la Davos cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, faţă de care a insistat privind candidatura ţării sale la alianţă, transmite marţi dpa.
La reuniunea anuală din Elveţia a Forumului, Zelenski i-a spus lui Stoltenberg că se aşteaptă ca NATO să ia anul acesta decizii care să apropie Ucraina de statutul de membră.
Preşedintele l-a informat de asemenea pe secretarul general despre situaţia de pe front, în războiul de apărare împotriva Rusiei, şi i-a mulţumit pentru sprijinul permanent al NATO, arată un comunicat al cancelariei prezidenţiale de la Kiev.
Zelenski a subliniat importanţa întăririi sistemelor de apărare antiaeriană de care dispune Ucraina, confruntată cu bombardamente ruseşti asupra mai multor oraşe.

Sprijin financiar

Preşedintele american Joe Biden a avut miercuri, la Casa Albă, discuţii cu liderii din Congres pentru a-i convinge ca Statele Unite să continue furnizarea ajutorului pentru Ucraina, în prezent întrerupt ca urmare a lipsei unui acord între republicani şi democraţi.
Liderul american ”a fost clar: incapacitatea Congresului de a acţiona pune în pericol securitatea SUA, a NATO şi a restului lumii libere”, indică un comunicat difuzat de Casa Albă după întâlnire.
Sursa citată a evocat ”progrese încurajatoare” în discuţiile cu reprezentanţii Senatului, unde Partidul Democrat este majoritar.
Liderul senatorilor democraţi, Chuck Schumer, a apreciat că reuniunea a fost ”foarte pozitivă” şi a făcut un apel la soluţionarea ”în acelaşi timp” a chestiunii imigraţiei şi a celei privind ajutorul pentru Ucraina, pe baza unui consens între Partidul Republican şi Partidul Democrat.
El s-a declarat ”mai optimist ca niciodată” cu privire la încheierea rapidă în Senat a unui acord care să includă cele două subiecte, dar şi ajutorul pentru Israel şi sprijinul pentru Taiwan, de asemenea priorităţi strategice ale lui Joe Biden.
Situaţia este însă diferită în Camera Reprezentanţilor, unde majoritatea este republicană. Liderul acesteia, Mike Johnson, a declarat la finalul discuţiilor de la Casa Albă că întâlnirea a fost productivă şi că înţelege importanţa ajutorului pentru Ucraina.
Totuşi, el a ţinut să precizeze că, în opinia sa, ”cea mai mare prioritate este frontiera cu Mexic”, unde în fiecare zi sosesc mii de migranţi.
La finalul lunii octombrie, Joe Biden a solicitat Congresului o asistenţă financiară de 105 miliarde dolari pentru Ucraina şi Israel, dintre care 61 de miliarde de dolari pentru continuarea asistenţei militare pentru Kiev, însă republicanii din Camera Reprezentanţilor au cerut în schimb o înăsprire a politicii SUA privind imigraţia.
SUA sunt considerate cel mai important aliat al Ucrainei în apărarea acestei ţări contra invaziei ruse lansate în februarie 2022. Washingtonul i-a furnizat deja 44 de miliarde de dolari Kievului.

Războiul mercenarilor

Rusia l-a convocat pe ambasadorul Franţei la Ministerul de Externe, la o zi după ce Moscova a anunţat că forţele sale au ucis mercenari francezi în Ucraina, informează Reuters.
Rusia a declarat miercuri că forţele sale au efectuat o lovitură de precizie cu o zi înainte asupra unei clădiri ce găzduia „luptători străini” în cel de-al doilea oraş ca mărime al Ucrainei, Harkov.
„În legătură cu distrugerea de către forţele armate ruse a unui punct de desfăşurare temporară a luptătorilor străini la Harkov, printre care se numărau câteva zeci de francezi, ambasadorul francez a fost convocat la Ministerul de Externe”, a explicat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, citată de agenţia de presă de stat TASS, preluată de Reuters.
Agenţia de presă rusă Interfax aminteşte că, la 17 ianuarie, Ministerul rus al Apărării a anunţat un atac asupra unui punct de staţionare pentru străini în Harkov în timpul căruia „peste 60 de mercenari au fost ucişi şi mai mult de 20 duşi în unităţi medicale”.
La rândul său, ca reacţie la declaraţiile Moscovei, care dă asigurări că a vizat marţi o clădire ce găzduieşte „mercenari francezi” la Harkov (nord-estul Ucrainei), Ministerul de Externe francez a declarat joi, citat de agenţia France Presse, că Franţa nu are „mercenari” în Ucraina.
„Franţa nu are ‘mercenari’, nici în Ucraina şi nici în altă parte, spre deosebire de alţii. Aceasta este o nouă manipulare grosieră rusă. Nu trebuie să-i acordăm mai multă importanţă decât precedentele”, consideră ministerul francez.
Rusia a revendicat miercuri o lovitură efectuată cu o seară înainte asupra unei clădiri în care erau desfăşuraţi „mercenari francezi” în Harkov, unde autorităţile locale au raportat că 17 civili au fost răniţi, aminteşte AFP.
„Deşi Ministerul rus al Apărării afirmă că a ucis ‘mercenari francezi’, ei au lovit în realitate infrastructuri energetice şi medicale’, a reacţionat la rândul său ONG-ul All Eyes on Wagner pe reţeaua socială X (fostă Twitter).
Aceste acuzaţii ale Rusiei survin după anunţul preşedintelui Emmanuel Macron că Franţa va livra Kievului 40 de rachete Scalp suplimentare şi va semna un acord de securitate cu Ucraina.

Declarații nucleare

Rusia a afirmat joi că discuţiile cu SUA privind controlul armelor nucleare sunt imposibile dacă nu se ţine cont şi de situaţia din Ucraina, acuzând totodată Washingtonul că încearcă să-şi impună dominaţia în plan militar, relatează Reuters.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a explicat într-o conferinţă de presă că Washingtonul a propus separarea celor două chestiuni şi reluarea discuţiilor privind „stabilitatea strategică” între cele două ţări, care deţin cele mai mari arsenale nucleare din lume.
Lavrov a subliniat că această propunere este inacceptabilă pentru Rusia din cauza sprijinului Occidentului pentru Ucraina în războiul care durează deja de aproape doi ani.
El a făcut aceste remarci în contextul în care acordul New Start, ultimul tratat bilateral ruso-american privind controlul armamentului nuclear, expiră în februarie 2026, iar tensiunile dintre cele două superputeri nucleare sunt la cel mai înalt nivel de la criza rachetelor din Cuba din 1962.
„Nu vedem nici cel mai mic interes din partea SUA ori a NATO de a reglementa conflictul ucrainean şi a asculta preocupările Rusiei”, a adăugat şeful diplomaţiei ruse.
Acesta a acuzat Occidentul că împinge Ucraina să folosească arme cu rază din ce în ce mai lungă pentru a lovi mai adânc în interiorul Rusiei. Astfel de atacuri s-au intensificat în ultimele săptămâni; pe 30 decembrie, 25 de oameni au fost ucişi în oraşul Belgorod din sudul Rusiei într-un astfel de atac.
Serghei Lavrov nu a adus vreo dovadă în sprijinul afirmaţiei sale că Vestul încurajează Ucraina să desfăşoare asemenea atacuri, dar a acuzat Statele Unite că urmăresc superioritatea militară asupra Rusiei, notează Reuters.
Ministrul rus a insistat că discuţiile privind controlul armelor sunt neîntemeiate cât timp Occidentul desfăşoară ceea ce el a numit un „război hibrid” împotriva Moscovei.
„Nu respingem această idee pe viitor, dar condiţionăm în prealabil această posibilitate de abandonarea de către Occident a politicii sale de subminare şi nerespectare a intereselor Rusiei”, a conchis Lavrov.
Federaţia Rusă, moştenitoarea puterii nucleare sovietice, dispune de cel mai mare arsenal de arme nucleare din lume, de aproape 6.000 de focoase, potrivit experţilor. Împreună, SUA şi Rusia deţin în jur de 90% din numărul focoaselor nucleare la nivel global, suficiente pentru a distruge planeta de mai multe ori.
Aliatul apropiat al Federației Ruse, Republica Belarus a anunțat includerea în doctrina militară a țării conceptul utilizării armelor nucleare. Conform ministrul apărării de la Minsk, Viktor Hrenin, Belarus a primit anul trecut rachete nucleare tactice de la Rusia, în cadrul unei acțiuni care a provocat noi îngrijorări în Occident. Ministrul a explicat că, având în vedere agravarea ameninţărilor externe, a fost necesară revizuirea regulilor în vigoare din 2016.

Ministrul nu a dat detalii despre posibila utilizare a armelor atomice. Rusia, aliată a Belarusului, a desfăşurat anul trecut rachete nucleare tactice pe teritoriul acestei foste republici sovietice, în contextul tensiunilor cu NATO acutizate din februarie 2022, când a început invazia forţelor ruse în Ucraina.

Armele au început să fie transferate la mijlocul lui 2023, iar la finele anului președintele bielorus Alexandr Lukașenko a anunțat că Rusia a finalizat livrările de arme nucleare tactice către țara sa, o acțiune care a stârnit mari îngrijorări în Polonia vecină și în alte părți din regiune.

Armele nucleare tactice, care sunt destinate utilizării pe câmpul de luptă, au o rază scurtă de acțiune și un randament scăzut în comparație cu focoasele nucleare mult mai puternice montate pe rachete cu rază lungă de acțiune. Rusia a declarat că va menține controlul asupra celor pe care le trimite în Belarus.

Share our work
Chișinău: Kremlinul vrea să organizeze alegeri prezidențiale rusești în R. Moldova

Chișinău: Kremlinul vrea să organizeze alegeri prezidențiale rusești în R. Moldova

Guvernul de la Chișinău a primit o solicitare din partea autorităților Federației Ruse pentru organizarea pe teritoriul Republicii Moldova a unor secții de vot pentru alegerile prezidențiale ruse din 15-17 martie, dar deocamdată nu a fost oferit un răspuns oficial, relatează mass-media de peste Prut. Surse politice de la Tiraspol au precizat, pentru agenția de presă Karadeniz Press că partea rusă dorește deschiderea a unui număr de cel puțin 25 de secții de votare în regiunea separatistă din estul R. Moldova.

„Solicitarea este în prezent în proces de examinare, iar un răspuns va fi furnizat într-un interval de timp rezonabil”, a precizat Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, răspunzând în scris unei întrebări a postului Europa Liberă.

Alegerile la care președintele rus Vladimir Putin are toate șansele să obțină un nou mandat pe șase ani ar fi primul scrutin rusesc ținut și pe teritoriul R. Moldova după invadarea de către Rusia a Ucrainei vecine, în februarie 2022.

Autoritățile electorale ruse au recunoscut, după anunțarea datei alegerilor prezidențiale, că de data aceasta votarea în străinătate ar putea fi mai greu de organizat, mai ales în așa-numitele „țări ostile”, adică statele democratice care critică politica rusă în diferite domenii, condamnând mai ales invadarea Ucrainei.

Un alt impediment semnalat de Moscova este că un număr mare de diplomați ruși, care ar trebui să se implice în organizarea alegerilor rusești peste hotare, au fost expulzați din anumite țări.

Pe de altă parte, la 11 decembrie Moscova a anunțat că la alegerile prezidențiale vor putea vota și alegătorii din teritoriile ucrainene ocupate, chiar și cele pe care forțele ruse le controlează doar parțial.

Autoritățile ruse au afirmat recent că în unele țări considerate de Kremlin ca fiind „neprietenoase” consulatele ar putea să nu deschidă secții de votare la viitoarele alegeri rusești. Este vorba de 49 de state, care au condamnat invadarea Ucrainei.

Precizăm că, Vladimir Putin, în vârsta de 71 de ani a anunțat că va candida pentru un nou mandat la alegerile prezidențiale din 2024. El deține puterea în Rusia din 1999 și mizează pentru al cincilea mandat.

Amintim că, la anteriorul scrutin prezidențial rusesc, din 2018, au fost deschise 400 de secții de vot în consulate din 145 de țări. Aproape 450.000 de oameni au votat în străinătate, dintre care majoritatea pro-Putin. Tot atunci au fost deschise mai multe secții de votare în stânga Nistrului, unde au votat aproape 74 de mii de cetățeni ruși din regiune, deși Rusia anunța că are 220 de mii de cetățeni.

Pentru alegerile legislative în Duma de stat, desfășurate în iulie 2021, Federația Rusă a deschis 30 de secții de votare în Republica Moldova. Cele mai multe dintre acestea, 27, au fost deschise în stânga Nistrului, fiind și cel mai mare număr de secții de votare deschise într-o țară străină și cu șase mai multe decât la alegerile precedente.

Numai două dintre secțiile din stânga Nistrului, au fost deschise în perioada 17-19 septembrie 2021, adică în toată perioada votului în Federația Rusă.

La celelalte 25 de secții votul a avut loc doar duminica, 19 septembrie 2023. Administrația transnistreană a deschis atunci în cinci cele mai mari orașe din regiune „linii fierbinți” care oferă informații despre procedura de votare.

Pe lista țărilor și regiunilor separatiste unde au fost deschise secții de votare pentru ultimele alegeri din Rusia, publicată de Comisia Electorală de la Moscova, au figurat și Abhazia, cu 9 secții, și Osetia de Sud, cu 10 secții de votare. Cele două regiuni separatiste ale Georgiei au fost recunoscute ca state independente numai de Rusia.

Rusia a ținut deja alegeri în teritorii ucrainene anexate sau ocupate ilegal, în ciuda protestelor Kievului și ale lumii democratice, care nu au recunoscut acele scrutine.

Ucraina a spus deja că nu va recunoaște votarea pentru „prezidențialele” rusești în regiunile Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson, după cum nici în Crimeea, cerând comunității internaționale să facă la fel și să-i sancționeze pe cei care se vor implica în organizarea lor.

Share our work
Rusia, noi amenințări nucleare la adresa Ucrainei

Rusia, noi amenințări nucleare la adresa Ucrainei

Fostul președinte al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai liderului rus Vladimir Putin a avertizat că orice atacuri ucrainene asupra locurilor din Rusia de lansare a rachetelor, folosind arme livrate de SUA şi aliaţii lor, riscă să atragă un răspuns nuclear din partea Moscovei.
Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, a afirmat că unii comandanţi militari ucraineni iau în considerare lovirea cu rachete cu rază lungă furnizate de Occident a unor locuri din Rusia de lansare a rachetelor.
El nu a oferit alte detalii despre presupusul plan şi numele comandanţilor vizaţi.
”Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă un singur lucru şi anume că ei riscă să fie activat paragraful 19 al fundamentelor politicii de stat a Rusiei în domeniul descurajării nucleare”, a scris Medvedev pe canalul său de Telegram.
”Acest lucru ar trebui să fie reamintit”, a adăugat fostul preşedinte rus.
Riscul unei escaladări nucleare a sporit de la începerea invaziei ruse în Ucraina.
SUA şi Rusia sunt de departe cele mai mari puteri nucleare: Vladimir Putin controlează 5.889 de focoase nucleare, în timp ce preşedintele american Joe Biden 5.244 de focoase nucleare, potrivit Federaţiei Oamenilor de Ştiinţă Americani.

Cu toate acestea, se estimează că Rusia deține un număr semnificativ de arme nucleare, inclusiv rachete balistice intercontinentale (ICBM), rachete balistice cu rază intermediară (IRBM), rachete balistice cu rază scurtă (SRBM) și bombe nucleare aeriene.

Rusia este una dintre cele două țări care deține un număr semnificativ de arme nucleare, cealaltă fiind Statele Unite. Armamentul nuclear al Rusiei este parte a succesoarei sale, Uniunea Sovietică, care a fost o putere nucleară în timpul Războiului Rece. Acordurile internaționale precum Tratatul privind Reducerea Armelor Strategice (START) au fost încheiate pentru a controla și limita aceste arsenale nucleare. Este important să menționăm că situația exactă poate evolua, iar detalii specifice pot să nu fie cunoscute publicului în mod direct.

Federatia Rusa dispune de diverse platforme de lansare pentru armamentul sau nuclear, inclusiv rachete balistice intercontinentale (ICBM), rachete balistice cu rază intermediară (IRBM), rachete balistice cu rază scurtă (SRBM) și rachete lansate din submarin (SLBM).

Iată câteva dintre platformele majore:

  1. Rachete balistice intercontinentale (ICBM):

-RS-24 Yars este o rachetă balistică intercontinentală modernă cu capacitate de a transporta mai multe focoase nucleare independente.

-Topol-M (SS-27) este o altă ICBM modernă cu capacitate de manevrabilitate și capacitate de a evita sistemele de apărare antirachetă.

  1. Rachete balistice cu rază intermediară (IRBM):

-Iskander-M esste un sistem de rachete balistice cu rază intermediară, conceput pentru a transporta încărcături convenționale sau nucleare.

3)Rachete balistice cu rază scurtă (SRBM):

– Iskander-K este p versiune a sistemului Iskander, adaptată pentru lansarea din nave maritime.

4) Rachete lansate din submarin (SLBM):

– Bulava este un SLBM lansat din submarin, dezvoltat pentru a fi folosit cu submarinele nucleare de clasă Borei.

  1. Bombe nucleare aeriene:

Moscova dispune, de asemenea, de aeronave strategice cum ar fi bombardierele nucleare Tupolev Tu-95 Bear și Tupolev Tu-160 Blackjack, care pot transporta bombe nucleare.

Acestea sunt doar câteva exemple, iar Rusia continuă să dezvolte și să modernizeze arsenalul său nuclear pentru a rămâne în pas cu evoluțiile tehnologice și pentru a-și menține capacitatea de descurajare nucleară.

Kievul nu deține arme nucleare, dar cu u toate acestea, în trecut, Ucraina a avut un program nuclear militar, iar după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, Ucraina a devenit a treia țară ca mărime din lume cu arsenal nuclear.

Cu toate acestea, la acea vreme, Ucraina a ales să renunțe la armele sale nucleare într-un efort de a menține relații bune cu comunitatea internațională și a semnat Tratatul de Neproliferare Nucleară (NPT).

Prin intermediul Memorandumului de la Budapesta din 1994, Ucraina a primit garanții de securitate din partea Statelor Unite, Regatului Unit și Rusiei în schimbul renunțării la armele nucleare. Astfel, Ucraina a transferat toate focoasele sale nucleare în Rusia și a aderat la NPT ca o țară non-nucleară. Federația Rusă nu a respectat acest tratat, iar în 2014 a anexat Crimeea și a lansat o insurgență pro-rusă în regiunile din estul Ucrainei.

Din punct de vedere legal, Ucraina nu are dreptul să dezvolte sau să dețină arme nucleare conform angajamentelor sale internaționale. Orice schimbare în această situație ar fi un act grav care ar avea implicații serioase la nivel internațional.

Ucraina și-a demonstrat angajamentul față de non-proliferare și a acționat în concordanță cu angajamentele internaționale pentru a renunța la potențialul său nuclear. Este important să subliniem că aceste evenimente au avut loc într-un context complex și într-o perioadă crucială a istoriei post-sovietice.

Share our work
Poate câștiga Republica Moldova războiul pentru reformă în 2024?

Poate câștiga Republica Moldova războiul pentru reformă în 2024?

Recenta decizie privind începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pune conducerea și populația statului în fața unor dileme importante.

În lipsa progreselor înregistrate pe domeniul justiției, Republica Moldova nu va putea avansa cu negocierile la celelalte capitole. Autoritățile speră ca procesul de screening să se finalizeze în 2024, lucru considerat destul de posibil, având în vedere sprijinul părții române. Experții consideră că Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative pe 9 capitole din cele 35, mai având totuși mult de lucru pentru a adopta legislația rămasă, dar mai ales pentru a o implementa.

Până la sfârșitul primăverii 2024, Chișinăul speră să organizeze o conferință guvernamentală în timpul căreia să fie setat cadru de negocieri.

În paralel, Chișinăul este deja în procesul de creare a unei echipe de negociatori și de numire a unui negociator – șef, poziție pentru care sunt vehiculate mai multe nume.

Biroul de Integrare Europeană, recent înființat se vrea a fi vârful de lance în acest context, autoritățile de la Chișinău sperând ca aceste procese să intre într-o nouă fază în următoarele câteva luni.

Factorii responsabili cu aceste negocieri au menționat că negocierile vor începe cu capitolul 23 ce ține de justiție și drepturi fundamentale. Pentru a putea deschide și alte capitole de negocieri, Chișinăul va trebui să demonstreze progrese reale pe justiție.

Faptul că autoritățile de la Chișinău au menționat că obiectivul primordial de țară este integrarea europeană este un semnal puternic pentru o situație în caree trebuie demarat un efort național, care să cuprindă nu doar Guvernul ori Administrația Prezidențială, dar și societatea civilă și fiecare cetățean individual.

Republica Moldova are oportunitate unică de a avansa mult mai rapid în acest proces de aderare decât alte țări candidate. Sprijinul României, dar și al cetățenilor din Republica Moldova, care activează deja în instituțiile europene, trebuie valorificat în mod eficient

Războiul pentru reformă trebuie dublat de un război împotriva propagandei. Decizia Guvernului de la Chișinău prin care toate companiile care activează în domeniul emisiilor de televiziune/serviciile audiovizuale vor trece o verificare a beneficiarilor săi efectivi în ceea ce privește implicarea acestora în activități de spălare ale banilor, infracțiuni grave sau deosebit de grave, acțiuni de corupție sau activități care afectează securitatea statului sau ordinea publică este una justă.

Fragilitatea Republicii Moldova la acest timp de atac hibrid obligă autoritățile să implementeze astfel de decizii,

Totodată, pentru că situația curentă în domeniul media audiovizual denotă existența cazurilor de activitate investițională cu abateri grave de la prevederile legislației și ignorarea restricțiilor în realizarea investițiilor în domeniile de importanță pentru securitatea statului, prin hotărârea publicată de Guvernul Republicii Moldova, a fost decisă sistarea temporară a valabilității actelor permisive, ca și măsură preventivă, ale companiilor SRL „Telesistem TV”, SRL „Media Resurse”, SRL „Archidoc Group”, SRL „Media Pro Group”, SRL „General Media Group Corp” și SRL „Telestar Media”, pe perioada de timp necesară colectării şi examinării de către Consiliu a informațiilor privind neconcordanțele în privința beneficiarilor efectivi şi indicii ale potențialelor încălcări.

Chiar dacă pentru cetățenii din statele din Uniunea Europeană astfel de măsuri par dure, situația de pe frontul hibrid deschis de Rusia împotriva Republicii Moldova, obligă autoritățile la astfel de măsuri.

Share our work