2024: Marea Neagră, R. Moldova și Ucraina rămân pe agenda României

2024: Marea Neagră, R. Moldova și Ucraina rămân pe agenda României

Pontus Euxinus rămâne și în acest an pe agenda politicii externe românești, pe fondul prelungirii invaziei militare ilegale declanșate de Federația Rusă împotriva Ucrainei.

Ministrul român de externe Luminiţa Odobescu a declarat recent că este necesar să ne ajutăm partenerii vulnerabili, Ucraina şi Moldova, pentru că altfel, „riscurile sunt majore pentru noi şi nu ştim ce se va întâmpla în următorii ani”.

Aceste declarații vin în contextul atenţionărilor tot mai dese venite din partea unor oficiali militari care spun că trebuie să fim pregătiţi de un război cu Moscova. Federația Rusă vorbeşte foarte mult despre sfere de influenţă, dar nu se referă numai la Ucraina, ci se referă inclusiv la estul Europei, a avertizat şefa diplomaţiei române.

Șefa diplomației de la București a precizat că „România beneficiază la acest moment de cele mai solide garanţii de securitate din istoria sa. Este un lucru important, dar, evident, trebuie să ne pregătim în continuare”.

Trebuie să fim naivi dacă nu vedem pericolul pentru România în cazul în care Ucraina și R. Moldova ar fi aservite intereselor Federației Ruse. Posibilitatea unei vecinătăți imediate cu Federația Rusă și amenințarea unor nave rusești patrulând pe Dunăre ori pe Marea Neagră trebuie să îngrijoreze factorii de decizie de la București.

„Rusia vorbeşte foarte mult de sfere de influenţă, dar atunci când vorbeşte de sferă de influenţă, nu se referă numai la Ucraina, se referă inclusiv la estul Europei”, a atras atenţia Luminiţa Odobescu. „Şi noi întotdeauna, statele din flancul estic, am spus întotdeauna partenerilor noştri să avem grijă. Şi, din păcate, am avut dreptate”, a mai punctat ea.

Republica Moldova rămâne în continuare un stat extrem de vulnerabil, fiind ţinta ofensivei hibride declanșate de Kremlin. Anii electorali 2024 și 2025 complică situația politică de la Chișinău, România, NATO și Uniunea Europeană fiind direct interesate de stabilitatea regiunii.

Partea română s-a folosit de contextul summitul NATO de la Vilnius pentru a solicita consolidarea posturii de apărare pe flancul estic, iar rolul geostrategic al Mării Negre a fost recunoscut.

Faptul că Legislativul american a adoptat recent o strategie pentru Marea Neagră confirmă importanța acestui spațiu pentru aliații strategici ai României.

În acest context, Luminiţa Odobescu și alți înalți oficiali români au menționat că Bucureștiul continuă dialogul cu partenerii americani, șefa diplomației de la București având recent o întrevedere cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. „Am discutat despre modul în care putem să facem şi mai vizibilă Marea Neagră pe agenda NATO şi pe agenda de dialog cu partenerii noştri americani”, a menţionat ea.

Factorii de decizie de la București au susținut în permanență intensificarea sprijinul pentru ţările din regiune, în special pentru Republica Moldova. „Să nu uităm că avem două decizii importante care privesc state din regiunea noastră. O decizie istorică de lansare a negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, dar şi acordarea statutului de ţară candidată pentru Georgia. Deci lucrăm pe toate componentele, ca să spun aşa, pentru a asigura securitatea, pe de o altă parte, dar şi prosperitatea şi conectivitatea dintre ţările noastre”, a menţionat Luminița Odobescu.

Săptămâna trecută, Ambasada SUA la Bucureşti şi Comandamentul Forţelor SUA din Europa (EUCOM) au găzduit o întâlnire cu participarea unor oficiali americani, discuţiile vizând subiecte de politică externă, eforturile diplomatice ale Statelor Unite, precum şi interesele de securitate din regiunea Mării Negre.
„Marea Neagră este esenţială pentru pacea şi stabilitatea globală, iar importanţa ei este de aşteptat să crească în următorii ani. Este o rută vitală de tranzit la export, iar interconexiunile sale facilitează comerţul şi fluxurile de energie dintre Europa, Eurasia şi Orientul Mijlociu, transformând-o într-un centru economic crucial. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este cel mai important conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial şi cea mai mare ameninţare de astăzi la adresa ordinii internaţionale. Un astfel de atac asupra ordinii internaţionale de pretutindeni afectează pacea şi stabilitatea peste tot, inclusiv în regiunea Mării Negre”, a declarat ambasadoarea SUA în România, Kathleen Kavalec, se arată în comunicat.
La rândul său, comandantul EUCOM, generalul Christopher Cavoli, a declarat că „invazia Ucrainei de către Rusia a schimbat mediul de securitate din regiunea Mării Negre. Regiunea are o importanţă geostrategică critică pentru USEUCOM, pentru aliaţii şi partenerii noştri. Această conferinţă a reunit lideri diplomatici şi militari ai Statelor Unite, cu accent pe promovarea securităţii teritoriale colective a Regiunii Mării Negre”.
Un aport important la consolidarea securității în bazinul Mării Negre este semnarea de către ministrul român al Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a Memorandumului de Înțelegere privind constituirea grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră – MCM Black Sea, o inițiativă în premieră pentru statele aliate riverane.

Alături de ministrul român, la ceremonia de semnare au participat, din partea statelor inițiatoare, omologii sîi din Bulgaria și Turcia.

În  cadrul ceremoniei oficiale de semnare a Memorandumului, oficialul român a evidențiat importanța acestui proiect pentru siguranța navigației în Marea Neagră, dar și pentru postura aliată de descurajare și apărare pe flancul estic.

Înaltul oficial de la București a subliniat că securitatea regiunii Mării Negre rămâne o prioritate absolută pentru România, iar Memorandumul de Înțelegere privind constituirea grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră va permite și altor state aliate și partenere să contribuie la această inițiativă.

„Prin lansarea MCM Black Sea demonstrăm solidaritatea și angajamentul nostru comun în contracararea amenințărilor minelor marine care plutesc în derivă în Marea Neagră. Aștept cu încredere implicarea, pe viitor, a partenerilor NATO riverani, Grupurilor Navale Permanente ale NATO și a altor state aliate, consolidând astfel cooperarea și interoperabilitatea în asigurarea securității Mării Negre și a regiunii Euro-Atlantice. La nivel național, depunem eforturi să realizăm mai mult. Luna trecută, prima dintre cele două nave vânătoare de mine achiziționate din Marea Britanie a intrat în serviciul Forțelor Navale Române. Această nouă capabilitate, înzestrată cu tehnologie de ultimă generație, va contribui semnificativ la îndeplinirea misiunilor de identificare și neutralizare a minelor  din Marea Neagră”, a mai precizat ministrul român.

România a subliniat în permanență că trebuie menținută toată atenția NATO asupra evoluțiilor de securitate din regiunea Mării Negre unde, împotriva normelor dreptului internațional, Federația Rusă continuă atacurile nediscriminatorii care vizează infrastructura civilă ucraineană, fiind produse distrugeri semnificative, cu impact major asupra populației civile din Ucraina și alte state.

Share our work
Renato Usatîi, pregătiri pentru prezidențiale 2024

Renato Usatîi, pregătiri pentru prezidențiale 2024

Președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, a demisionat din funcția de consilier al consilierului municipal Bălți, relatează mass-media de la Chișinău.

Anterior, Usatîi a spus că nu va activa în consiliul municipal, deoarece intenționează să se concentreze pe politica de la Chișinău. El a anunțat deja că va candida la funcţia de președinte al Republicii Moldova.

Usatîi a fost în fruntea listei Partidului Nostru la alegerile pentru municipiul Bălţi, pentru a contribui la succesul partidului. Alegerile pentru funcţia de primar al municipiului au fost câştigate de candidatul Partidului Nostru, Alexandr Petcov.

În 2023, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi a anunțat că va candida la alegerile prezidențiale care urmează să aibă loc în 2024. Acesta a menționat că va candidat din partea partidului pe care îl conduce și că nu va susține pe nimeni în campanie așa cum a făcut anterior.

„Eu niciodată în viață mai mult nu voi susține pe nimeni. Eu o să candidez, suntem un partid de centru, avem votanți. Și eu după unele greșeli pe care le-am recunoscut public nu o să mai susțin pe nimeni. (…) O să candidez la prezidențele din partea partidului și gata”, a spus Usatîi, citat de mass-media în 2023.

La alegerile locale din 5 noiembrie, Usatîi a obținut un loc în Consiliul Municipal Bălți, din partea fracțiunii Partidului Nostru.

Renato Usatîi a participat la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020. Atunci el a concurat pentru fotoliul de președinte cu Maia Sandu, Igor Dodon, Andrei Năstase, Violeta Ivanov și alții.

Rezultatele primului tur au arătat că Usatîi a obținut 16,90% din sufragii.

În turul doi al alegerilor, Renato Usatîi a anunțat că o va susține pe actuala președintă Maia Sandu.

Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a avut o serie de declarații dure față de procesul de integrare europeană al R. Moldova. „Dacă nu era războiul din Ucraina, păi R. Moldova nu ar fi început negocierile de aderare nici în 2028, cum astăzi vă asigur că nici în 2030 R. Moldova nu va face parte din UE”, a declarat acesta.

Renato Usatîi, care a menționat în cadrul propriei sale emisiuni, difuzată pe rețelele de socializare, că existența Uniunii Europene este „pe ducă” și se aseamănă foarte tare cu ultimii ani de existență a Uniunii Sovietice.

„Eu sunt de părere că existența Uniunii Europene este pe ducă și se aseamănă foarte tare cu ultimii ani de existență a Uniunii Sovietice. La mulți nu le place, dar repet, eu vreau ca totul să fie bine, pentru că Uniunea Europeană este partenerul strategic al țării noastre, dar după ceea ce se întâmplă în UE și după alegerile parlamentare care vor avea loc în mai multe țări europene, și urmărind declarațiile politicienilor care vor ajunge la putere, eu mă cam îndoiesc”, a spus Usatîi.

El a mai adăugat că, pentru ca R. Moldova să devină membră a UE, în Parlamentul European trebuie să fie votate unanim peste 70 de decizii.

„Noi, pentru a deveni membră a UE, în Parlamentul European trebuie să fie votate unanim peste 70 de decizii, iar când să devenim membră, Parlamentul fiecărei țări europene trebuie să voteze. Cei care speră să facă parte din UE să suflece mânecile și să muncească”, a conchis Usatîi.

Share our work
Fostă vicepreședintă a Delegației PE pentru R. Moldova, acuzată de spionaj în favoarea Rusiei

Fostă vicepreședintă a Delegației PE pentru R. Moldova, acuzată de spionaj în favoarea Rusiei

Parlamentul European a anunţat că a deschis o anchetă asupra unei eurodeputate letone, acuzată în urma unei anchete realizate de un site de investigaţii că a desfăşurat activităţi de spionaj în beneficiul Moscovei în ultimele două decenii.

Tatiana Zdanoka, care provine din minoritatea rusă din Letonia, a susținut taberele radicale pro-ruse în timpul referendumului din Crimeea și a celui din Găgăuzia din 2014. Eurodeputata acuzată de spionaj a vizitat frecvent Chișinăul la invitația unor politicieni pro-ruși. Ea a ocupat funcția de vicepreședintă Potrivit site-ului de investigaţii rus The Insider (cu sediul în Letonia), Tatjana Zdanoka, eurodeputată neafiliată din 2004, ar fi colaborat de anul următor cu serviciile de securitate ruse (FSB).
Politiciana ar fi „apărat în mod deschis” poziţiile Moscovei, scrie The Insider într-un lung articol bazat pe schimburi de e-mail-uri între Zdanoka şi agenţi ruşi, incluzând „rapoarte explicite şi detaliate despre activitatea ei ca europarlamentar”.
Aceste e-mail-uri se referă la „întâlniri fizice la Moscova sau la Bruxelles” şi la „cereri de finanţare provenite din surse ruseşti pentru activităţile sale politice”, conform acestei anchete realizate împreună cu alte mass-media, printre care un site eston şi ziarul suedez Expressen.
Preşedinta Parlamentului European, malteza Roberta Metsola, „ia foarte în serios aceste acuzaţii şi a trimis cazul Comitetului Consultativ pentru Codul de Conduită, ceea ce înseamnă că au fost deschise anchete” în cadrul instituţiei, potrivit purtătorului său de cuvânt.
Chestiunea va fi inclusă miercuri şi pe ordinea de zi a unei reuniuni a preşedinţilor grupurilor politice.
„Luăm notă de faptul că aceste acuzaţii au fost semnalate în ţara (Tatjanei Zdanoka) de ceva vreme”, în timp ce „toţi europarlamentarii sunt supuşi aceloraşi reguli în ceea ce priveşte independenţa mandatului sau etica”, a adăugat serviciul de presă al Parlamentului, fără a dori să comenteze în detaliu.
Pe lângă ancheta internă deschisă de instituţie, se face referire la eventuale proceduri pe care autorităţile letone le-ar putea întreprinde în acest caz.
Aceste suspiciuni de spionaj apar în condiţiile în care Parlamentul European a fost zdruncinat la sfârşitul anului 2022 de Qatargate, un presupus scandal de corupţie care a implicat mai mulţi europarlamentari, suspectaţi că au acţionat în favoarea Qatarului şi Marocului în schimbul unor sume de bani.

Share our work
Republica Moldova rămâne în bătaia tunurilor Kremlinului

Republica Moldova rămâne în bătaia tunurilor Kremlinului

Kremlinul se pregătește să destabilizeze Republica Moldova, probabil ca parte a eforturilor de a împiedica integrarea sa în Uniunea Europeană, se arată în ultima analiză a Institutului pentru Studiul Războiului, citată de mass-media de la Kiev. Tensiunile dintre Moldova și Rusia au escaladat în urma invaziei ruse în Ucraina, guvernul pro-occidental al Moldovei acuzând în mod repetat Kremlinul de încercări de destabilizare.

Alexei Polishchuk, directorul în cadrul Ministerului de Externe al Rusiei responsabil cu relația cu țările membre CSI, a susținut într-un interviu acordat pe 28 ianuarie pentru mass-media de stat rusă TASS că R. Moldova a început „să-și distrugă legăturile” cu organizația CSI, deoarece intenționează să părăsească organizația până la sfârșitul anului 2024. CSI a fost înființată după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, iar în prezent grupează nouă foste republici sovietice. R. Moldova nu a părăsit oficial CSI, dar și-a suspendat efectiv participarea la organizație în 2022. Polishchuk a susținut că părăsirea CSI nu ar aduce beneficii cetățenilor sau economiei moldovenești. El a mai menționat că soluționarea chestiunii transnistrene în R. Moldova se află într-o „criză profundă”, iar Rusia ar putea remedia deteriorarea relațiilor dintre Moldova și Transnistria ca „mediator și garant” în această problemă.

Transnistria este o regiune separatistă recunoscută la nivel internațional ca parte a R. Moldova. Trupele ruse au ocupat Transnistria încă de la începutul anilor 1990, când Rusia a invadat regiunea sub pretextul protejării etnicilor ruși. Vicepremierul moldovean, Oleg Serebrian, a anunțat la radioul național pe 28 ianuarie că Moldova nu va reveni la procesul de negocieri 5+2 în Transnistria care a inclus Rusia, în timp ce invazia rusă a Ucrainei continuă. Vorbind la o conferință de presă în 29 ianuarie, Serebrian a spus că Chișinăul este hotărât să rezolve problema Transnistriei „exclusiv” prin mijloace pașnice. „Această poziție este susținută de colegii noștri de la Kiev. Nu există planuri de presiune militară sau de alt tip asupra Transnistriei”, a spus oficialul. Potrivit ISW, Rusia ar putea ridica pretenții similare față de Moldova ca și în cazul Ucrainei, referindu-se la acuzațiile Rusiei de „abandonare” de către Ucraina a Acordurilor de la Minsk, folosite ca parte a justificărilor pentru invazia la scară largă. Astfel, intenția Moscovei este de „a crea nemulțumiri economice în Moldova și să prezinte Rusia drept un garant economic și de securitate în Moldova.” „Rusia ar putea încerca să-și justifice eforturile de agresiune sau destabilizare în Moldova, pretinzând că rezidenții transnistreni sunt în pericol”, mai scrie Institutul pentru Studiul Războiului.

Într-o evaluare anterioară, ISW a menționat că Rusia modelează spațiul informațional și vizează destabilizarea Moldovei și justificarea oricăror campanii viitoare prin încadrarea Rusiei drept protector al „vorbitorilor de limbă rusă amenințați” din Moldova. Această abordare este aproape identică cu narațiunile construite de Rusia pentru a justifica invazia pe scară largă a Ucrainei. În ianuarie, mass-media de stat rusă a continuat să încurajeze separatiștii pro-ruși din Moldova, posibil în încercarea de a semăna instabilitate politică și dezbinare, a raportat ISW, citat de The Kyiv Independent.
Ucraina susține puternic reglementarea pașnică a conflictului transnistrean, însă va reacționa prompt și decis în cazul organizării de provocări din partea adevărate conduceri de la Tiraspol, adică FSB-ul rusesc, pentru a nu admite atragerea regiunii transnistrene în războiul dintre Ucraina și Rusia. Declarația a fost făcută de ambasadorul cu Misiuni Speciale al Ucrainei responsabil de dosarul transnistrean, Păun Rohovei, în cadrul unui briefing comun cu vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, relatează mass-media de la Chișinău.

„Ucraina este pentru reglementarea pașnică a acestui conflict, dar va fi foarte promptă în acțiuni atunci când se vor organiza provocări din partea celor care conduc acolo, adică FSB-ul rusesc. Vom face tot posibilul să neutralizăm pericolele, vom fi foarte prompți și nu vom admite atragerea regiunii transnistrene în războiul dintre Ucraina și Rusia” a declarat Rohovei. 

Acesta a notat că Ucraina este un participant activ la procesul de reglementare a conflictului transnistrean și va rămâne alături de aliatul său R. Moldova, însă consideră că actualul format de negociere, adică 5+2, nu mai este unul valabil.

„Ucraina este și va fi parte componentă a tratativelor de reglementare a conflictului transnistrean, însă acest format de jure existent este nefuncțional. Principalul motiv este prezența unui stat care nu mai are dreptul moral sau legal de a participa la aceste tratative. Este un stat care într-un mod barbar a atacat Ucraina în 2022, așa că stăm ferm pe poziția de a nu ne așeza la masa de tratative cu Rusia” a mai declarat Rohovei, care a subliniat că scopul Ucrainei este ca R. Moldova să reobțină drepturile depline asupra acestei părți a teritoriului său.

La rândul său, vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a reiterat că Ucraina este un partener esențial în procesul reglementării transnistrene, exprimându-și aprecierea pentru sprijinul pe care Kievul îl oferă inclusiv pe această dimensiune.

„Am discutat despre provocările în care suntem verbal atrași de transnistreni, inclusiv la situația de la frontiera moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean. Vreau să subliniez că R. Moldova e determinată să soluționeze conflictul transnistrean exclusiv pe cale pașnică. Poziția e susținută și de colegii de la Kiev. Nu este niciun plan de sugrumare militară a regiunii. Tot ce ne dorim este aducerea graduală a regiunii în câmpul legal al R. Moldova” a declarat Serebrian.

Vicepremierul pentru Reintegrare a subliniat că nu există altă soluție decât reintegrarea plenară a regiunii transnistrene în R. Moldova și i-a mulțumit lui Rohovei pentru sprijinul oferit de Ucraina pentru această abordare a Chișinăului. La final, Serebrian și-a exprimat speranța că în 2024 vor fi înregistrate mai multe succese în procesul de reintegrare a regiunii.

În 2023, Institutul pentru Studiul Războiului arată că Federația Rusă vrea să stabilească condițiile de informare pentru a organiza o operațiune cu steag fals în Transnistria ocupată, în Republica Moldova. Ministerul rus al Apărării afirma în 2023 că forțele ucrainene plănuiesc să desfășoare o provocare armată împotriva Transnistriei în viitorul apropiat. Ministerul Apărării din Rusia a afirmat că forțele ucrainene se vor îmbrăca ca militari ruși și vor organiza o presupusă ofensivă rusă de pe poziții din Transnistria.

Guvernul de la Chișinău a negat acuzațiile oficialilor ruși. Oficialii din R. Moldova au menționat că cel mai probabil că Ministerul rus al Apărării a căutat să promoveze această narațiune falsă pentru a denatura avertismentul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski adresat președintelui moldovean Maia Sandu, potrivit căruia Kremlinul pregătește provocări în Moldova, dar și oferta lui Zelenski de a ajuta R. Moldova dacă forțele ruse din Transnistria amenință integritatea teritorială a Ucrainei.

Difuzarea de către Ministerul rus al Apărării a acestei narațiuni false nu indică faptul că Putin intenționează să atace Republica Moldova – o întreprindere pentru care nu are capacitatea militară – deși indică o escaladare a eforturilor sale continue de subminare a statului R. Moldova.

Share our work
Turcia, atentat în biserică catolică

Turcia, atentat în biserică catolică

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a transmis condoleanţe duminică, după atacul comis într-o biserică catolică italiană din Istanbul în timpul slujbei, şi a dat asigurări că au fost luate toate „măsurile necesare” pentru a-i găsi pe atacatori.
Erdogan, care a vorbit la telefon cu preotul bisericii şi oficialităţi locale, a insistat că se face totul pentru a-i găsi pe atacatori „cât mai repede”, potrivit preşedinţiei.
Doi atacatori mascaţi au atacat duminică biserica italiană Sfânta Maria din Istanbul a anunţat și ministrul de interne turc Ali Yerlikaya.
Atacul s-a produs la ora locală 11:40 (08:40 GMT) în cartierul Sariyer din Istanbul, a anunţat ministrul pe reţelele sociale.
„Două persoane mascate au deschis focul împotriva lui C. T., care se afla printre persoanele care asistau la slujbă şi, din păcate, şi-a pierdut viaţa”, a adăugat ministrul turc, fără a oferi alte detalii despre identitatea persoanei decedate. „A fost deschisă o amplă anchetă pentru a-i reţine pe atacatori. Condamnăm energic acest act laş”, a adăugat Yerlikaya.
Potrivit postului turc T24, atacatorii au intrat în biserică în timpul slujbei, cu chipurile acoperite cu măşti de schi şi au deschis focul asupra enoriaşilor, provocând moartea unei persoane, pe care au împuşcat-o în cap, după care au fugit.
Cu toate că postul T24 a relatat că au existat şi răniţi, autorităţile nu au confirmat informaţia.

În decembrie, forţe de securitate turce au arestat 32 de suspecţi, presupuşi membri ai grupării Statul Islamic (SI), suspectaţi de pregătirea unor atentate la sinagogi, biserici şi la Ambasada Turciei în Irak.

Aceste arestări au fost efectuate în nouă oraşe, inclusiv în metropolele Istanbul şi Ankara.

Share our work