Euro, scufundat de rezultatul alegerilor parlamentare din Franța

Euro, scufundat de rezultatul alegerilor parlamentare din Franța

Cursul de schimb al monedei euro era în scădere uşoară luni dimineaţa, după al doilea tur al la finalul căreia extrema dreaptă a obţinut un scor sub aşteptări iar stânga s-a plasat pe primul loc, însă nicio forţă politică nu deţine majoritatea în camera inferioară a parlamentului francez.

Probleme politice

În jurul orei 06:50 GMT, moneda unică europeană era în scădere cu 0,15% în raport cu dolarul, fiind cotată la 1,0924 dolari pentru un euro. De asemenea, moneda euro s-a depreciat cu 0,06% în raport cu lira sterlină, ajungând la un curs de 84,54 pence pentru un euro.
Moneda unică europeană a înregistrat iniţial o scădere mai accentuată, la deschiderea pieţelor de schimb din Asia, au subliniat analiştii de la Commerzbank. Însă, cu prilejul tranzacţiilor care au avut loc luni dimineaţa a devenit clar că piaţa, pe ansamblu, estimează că rezultatele alegerilor nu au o importanţă pentru euro, estimează analiştii care adaugă că, spre deosebire de criza datoriilor suverane din urmă cu un deceniu, acum zona euro dispune de un mecanism de criză.
„Prima de risc pentru euro pare deja să se atenueze”, chiar dacă stânga îşi va impune strategia, iar cursul de schimb al euro în raport cu dolarul va „scădea probabil sub pragul de 1,05 dolari pentru un euro, ţinând cont de implicaţiile bugetare considerabile”, au estimat la rândul lor analiştii băncii UBS.
Rezultatul celui de-al doilea tur al alegerilor legislative din Franţa, care a avut loc duminică, i-a surprins pe analişti. Coaliţia franceză de stânga Noul Front Popular a câştigat cele mai multe locuri (în jur de 190) în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor, dar fără a obţine majoritatea absolută în Parlament. Pe locul al doilea se situează alianţa Ensemble (Împreună) a preşedintelui Emmanuel Macron, care a câştigat aproximativ 160 de locuri, în timp ce extrema dreaptă s-a clasat pe locul al treilea cu aproximativ 140 de locuri.
„Însă, pentru mediile financiare o Adunare Naţională divizată în trei blocuri este scenariul negativ cel mai puţin grav”, consideră John Plassard, specialist pe investiţii la Mirabaud. Potrivit acestuia, într-o primă fază, pieţele financiare ar urma să fie liniştite, fiind posibil ca volatilitatea să crească, în cea de-a doua fază, din cauza riscurilor de blocaj politic.

Dileme pentru Macron

Preşedintele francez Emmanuel Macron va avea nevoie de timp pentru a examina rezultatele alegerilor legislative de duminică şi structura noii Adunări Naţionale înainte de a decide asupra guvernului care ar putea fi format, a anunţat duminică seara Palatul Elysee.
„În rolul său de garant al instituţiilor noastre, preşedintele se va asigura că alegerea suverană a poporului francez este respectată”, a precizat acesta, citat de mass-media internațională.
Palatul Elysee a mai precizat că va trebui să fie atins numărul de deputaţi necesar pentru o majoritate absolută, relatează BFMTV.
Acest mesaj a fost transmis după ce liderii Noului Front Popular (NFP), care reuneşte partidele de stânga și extremă-stânga, şi-au manifestat intenţia de a guverna pe baza rezultatelor alegerilor, care îi plasează ca prim grup parlamentar, dar departe de o majoritate absolută.
Această primă poziţie este în orice caz o surpriză în comparaţie cu sondajele din ultimele zile ale campaniei, care prevedeau că extrema dreaptă va ajunge pe prima poziţie şi chiar va avea şansa de a obţine majoritatea absolută, comentează EFE.
Prezenţa ridicată la vot a arătat că dizolvarea Adunării Naţionale a fost necesară, potrivit palatului prezidenţial.
Având în vedere rezultatul aşteptat al alegerilor, cu alianţa de centru a lui Macron pe locul al doilea, Palatul Elysee a explicat: „Tabăra de centru fusese declarată moartă: dar ea există, chiar şi după şapte ani la putere”.
Macron urmează să se deplaseze luni la Washington pentru a participa la summitul NATO care se va încheia joi.

Demisie anunțată

Premierul francez, Gabriel Attal, a anunţat duminică seara că îşi va prezenta demisia preşedintelui Emmanuel Macron luni dimineaţă, după alegerile legislative anticipate, adăugând că îşi va exercita funcţiile atâta timp cât va fi necesar.
Premierul a făcut aceste comentarii după ce coaliţia franceză de stânga Noul Front Popular a câştigat cele mai multe locuri în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor, dar fără a obţine majoritatea absolută în parlament, conform principalelor institute de sondare.

 Attal, care face parte din partidul Renaissance al preşedintelui Emmanuel Macron, a declarat după publicarea primelor proiecţii, că alianţa Ensemble (Împreună), condusă de Renaissance, nu are majoritate pentru a guverna. Tabăra guvernamentală a lui Attal va scădea probabil de la 245 de locuri la între 150 şi 180 din cele 577 de locuri din camera inferioară a parlamentului (Adunarea Naţională), devenind a doua forţă ca mărime după NFP, care ar urma să aibă între 172 şi 215 locuri.
Attal s-a declarat dispus să conducă guvernul interimar, având în vedere blocajul parlamentar şi apropierea Jocurilor Olimpice, şi este de aşteptat ca Macron să îi ceară premierului şi guvernului să rămână în funcţie temporar, până când va exista o majoritate pentru un nou guvern.
„Ţara noastră se confruntă cu o situaţie politică fără precedent şi se pregăteşte să primească lumea în câteva săptămâni”, a declarat Attal, referindu-se la Jocurile Olimpice de la Paris, care încep pe 26 iulie.
„Prin urmare, îmi voi asuma în mod evident funcţiile atâta timp cât datoria o va cere”, a adăugat el într-o declaraţie oficială după proiecţia mandatelor în noua Adunare Naţională, în care blocul macronist se situează pe locul al doilea, în spatele Noului Front Popular de stânga şi înaintea extremei drepte.
Macron l-a numit pe Attal în funcţia de prim-ministru în ianuarie. La vârsta de 34 de ani, el a devenit cel mai tânăr prim-ministru din istoria modernă a Franţei. El era considerat foarte popular şi avea reputaţia de a fi capabil să discute probleme cu reprezentanţii altor tabere politice. Cu toate acestea, nu a reuşit să scape guvernul francez de problemele din parlament. De asemenea, Attal a condus campania pentru alegerile parlamentare.
Macron îşi propusese să obţină o majoritate absolută pentru forţele sale centriste din Adunarea Naţională în cadrul alegerilor parlamentare anticipate, însă pariul său a eşuat. Cu toate acestea, tabăra sa a obţinut rezultate mai bune decât se aştepta, după ce s-a clasat pe locul al treilea în primul tur, în urmă cu o săptămână.
Premierul demisionar a declarat că aceste alegeri au evitat trei pericole majore care, în opinia sa, ameninţau ţara: o majoritate de extremă dreaptă, o majoritate a FNP cu o influenţă puternică a extremei stângi şi eliminarea mişcării politice macroniste.

Bucurie la nivel european

Înfrângerea anunţată a extremei drepte franceze în alegerile legislative a făcut Varşovia „fericită” şi va duce la „dezamăgire” în Rusia şi „uşurare” în Ucraina, a declarat duminică premierul polonez, Donald Tusk. O poziție similară au avut și alți lideri europeni.
„La Paris entuziasmul, la Moscova dezamăgirea, la Kiev uşurarea. Suficient pentru a fi fericit la Varşovia”, a scris fostul preşedinte al Consiliului European pe X, conform AFP.

 La începutul acestei luni, Tusk a avertizat cu privire la un „mare pericol” pentru Franţa şi Europa în urma victoriei extremei drepte în primul tur al alegerilor din Franţa. El a vorbit despre o „tendinţă periculoasă” şi despre temerea sa că „Franţa ar putea deveni în curând bolnavul Europei, condamnată la o confruntare între forţele radicale”.
De asemenea, premierul polonez a afirmat că „influenţa rusă” este prezentă în „multe partide radicale de dreapta din Europa”.
În fruntea unei largi coaliţii centriste şi proeuropene, Tusk a câştigat puterea în Polonia în faţa partidului naţionalist PiS în octombrie 2023.
O victorie categorică a Rassemblement National (RN, Adunarea Naţională) de extremă-dreapta, condusă în trecut de Marine Le Pen, ar fi ameninţat unitatea occidentală în faţa invaziei Rusiei în Ucraina.
Preşedintele RN, Jordan Bardella, a stabilit în special „linii roşii” privind trimiterea de „rachete cu rază lungă de acţiune sau echipamente militare” care ar putea „lovi direct în oraşele ruseşti”.
Emmanuel Macron este în favoarea utilizării armelor occidentale pentru a „neutraliza” obiectivele militare din Rusia care sunt folosite pentru a ataca Ucraina.

Democrație semi-prezidențială

Sistemul politic francez este un model de democrație semi-prezidențială, care combină elemente ale unui regim prezidențial cu elemente ale unui regim parlamentar. Acest sistem a fost instituționalizat prin Constituția din 1958, care a marcat începutul celei de-a Cincea Republici Franceze. În cadrul acestui sistem, există o relație complexă și echilibrată între Președintele Franței și Parlamentul Francez.Președintele Franței este ales prin vot direct de către cetățenii francezi pentru un mandat de cinci ani (quinquennat). Președintele are atribuții extinse, printre care:

-reprezintă unitatea națiunii și este garantul independenței naționale și al integrității teritoriale.

-numește prim-ministrul și, la propunerea acestuia, membrii Guvernului de la Paris;

-promulgă legile, convoacă și dizolvă Adunarea Națională, inițiază referendumurile;

-conduce politica externă și este comandantul suprem al forțelor armate.

Relații complexe

Parlamentul Francez este bicameral și constă din două camere:

Adunarea Națională: Camera inferioară, aleasă prin vot direct pentru un mandat de cinci ani. Are puterea de a vota legile și de a cenzura Guvernul, forțându-l să demisioneze.

Senatul: Camera superioară, aleasă indirect printr-un colegiu electoral pentru un mandat de șase ani. Senatul reprezintă interesele colectivităților teritoriale.Relația dintre Președintele Franței și Parlamentul Francez este marcată de un echilibru de puteri, dar și de unele tensiuni, în special în situații de coabitare, când președintele și majoritatea parlamentară provin din partide diferite. Principalele aspecte ale acestei relații includ:

Nominalizarea Prim-ministrului: Președintele numește prim-ministrul, dar acesta trebuie să aibă sprijinul Adunării Naționale. În cazul în care majoritatea parlamentară este adversă președintelui, acesta este obligat să numească un prim-ministru din rândul opoziției.

Promulgarea Legilor: Parlamentul adoptă legi, iar președintele le promulgă. Președintele poate cere o a doua lectură a legii, dar nu poate bloca definitiv adoptarea acesteia.

Dizolvarea Adunării Naționale: Președintele poate dizolva Adunarea Națională și convoca alegeri anticipate, dar nu poate face acest lucru mai mult de o dată pe an.

Moțiuni de cenzură: Adunarea Națională poate adopta moțiuni de cenzură împotriva Guvernului. Dacă o astfel de moțiune este adoptată, Guvernul trebuie să demisioneze.

Cohabitarea reprezintă o situație politică specifică în care președintele și prim-ministrul provin din partide politice diferite. În această situație, atribuțiile executive sunt împărțite, iar prim-ministrul, susținut de majoritatea parlamentară, capătă un rol mai proeminent în politica internă, în timp ce președintele se concentrează pe politica externă și apărare.

Sistemul politic francez este caracterizat printr-un echilibru delicat între puterile executive și legislative, cu un președinte care deține prerogative importante și un parlament care are capacitatea de a influența guvernarea și de a contrabalansa puterea prezidențială. Relația dintre președinte și parlament poate varia semnificativ în funcție de contextul politic și de majoritățile parlamentare.

Share our work
Artileria grea a NATO, pe agenda summitului de peste Ocean

Artileria grea a NATO, pe agenda summitului de peste Ocean

NATO este decisă să prezinte la summitul de la Washington de săptămâna viitoare primul său angajament privitor la industria de apărare, urmând să le ceară ţărilor membre să-şi sporească producţia de armament şi să aplice o standardizare mai strictă a muniţiei pentru a face proiectilele interoperabile pe câmpul de luptă, relatează agențiile internaționale de presă, citate de Karadeniz Press.

Examenul Ucraina

”Ucraina a arătat că standardizarea noastră este bună pe hârtie, dar nu atât de bună în teren”, a declarat o oficialitate NATO, care s-a referit la muniţii precum obuzele de artilerie calibru 155 mm, care sunt insuficiente la nivel mondial pe fondul cererii crescute cauzate de invazia rusă pe scară largă începută în Ucraina în februarie 2022.
În timp ce NATO consolidează standardele pentru muniţia folosită de arme precum puştile de asalt, ceea ce le permite ţărilor aliate să folosească muniţiile reciproc, lucrurile nu sunt la fel de simple în cazul obuzelor de artilerie.
Deşi există un standard NATO pentru muniţia de artilerie, implementarea sa este voluntară, iar lipsa de adeziune a fragmentat piaţa şi a împiedicat fluxul de livrări.
Un număr de 14 ţări din NATO şi-au rezervat dreptul de a se abate de la standard, ceea ce înseamnă că există tipuri diferite de muniţie calibru 155 mm.
Muniţii diferite pot fi încă folosite de toate obuzierele, dar operatorii trebuie să verifice specificaţia proiectilelor atunci când le încarcă în armă, în caz contrar riscând să rateze ţintele cu 50 – 60 de metri, potrivit experţilor în artilerie.

Muniţie standardizată NATO

Specificaţiile sunt înregistrate în tabele pe care operatorii le utilizează, dar oficialităţile susţin că uneori companiile nu furnizează toate datele necesare, lucru pe care NATO intenţionează să îl schimbe. Este avută în vedere introducerea mai multor standarde comune, ceea ce ar însemna tabele mai simple şi mai scurte.
”O lume în care ar exista o muniţie standardizată NATO, unde fiecare stat aliat produce acelaşi lucru, ar fi o lume mult mai simplă pentru comandanţii militari, pentru că atunci nu ai absolut nicio îndoială că toată lumea foloseşte aceeaşi muniţie”, a explicat reprezentantul NATO.
Iniţiativa NATO ar putea însă întâmpina opoziţia unor companii producătoare de muniţie, întrucât ea ar spori concurenţa şi ar reduce preţurile.
Ţările NATO şi-au sporit producţia de muniţii începând din 2022, de la aproximativ 100.000 de obuze de artilerie înaintea războiului din Ucraina la aproape 2 milioane în acest an şi 3 milioane aşteptate în 2025.

Element esențial

Artileria grea este un element esențial al forțelor armate moderne, oferind suport de foc indirect și având capacitatea de a lovi ținte la distanțe mari. Statele NATO au o varietate de sisteme de artilerie grea, fiecare cu propriile sale caracteristici și specificații tehnice. Aceste sisteme sunt esențiale în operațiunile militare, având roluri cruciale în distrugerea infrastructurilor inamice, interdicția teritoriului și sprijinirea infanteriei și a forțelor mecanizate.

Printre tipurile de artilerie grea folosite de statele NATO, putem enumera obuzierele autopropulsate sunt vehicule blindate echipate cu tunuri de calibru mare, proiectate pentru a oferi suport mobil și flexibil pe câmpul de luptă. Printre cele mai importante sisteme putem enumera:

-M109 Paladin (SUA): Unul dintre cele mai răspândite obuziere autopropulsate din lume, M109 este echipat cu un tun de 155 mm. Are o rază de acțiune de până la 24 km cu muniție standard și până la 30 km cu proiectile asistate de rachete.

-PzH 2000 (Germania): Considerat unul dintre cele mai avansate obuziere autopropulsate, PzH 2000 are un tun de 155 mm și poate atinge ținte la distanțe de până la 40 km cu muniție standard și peste 50 km cu proiectile asistate de rachete.

Alte sisteme mai sunt tunurile de campanie remorcate, transportate de vehicule și poziționate pe teren pentru a oferi sprijin prin focul executat. Printre cele mai importante putem enumera:

-M777 (SUA): Un tun remorcat de 155 mm, cunoscut pentru greutatea sa redusă datorită utilizării titanului. M777 este capabil să tragă muniție convențională la distanțe de până la 24 km și proiectile asistate de rachete la peste 30 km.

-FH-70 (consorțiu NATO): Un tun remorcat de 155 mm dezvoltat de Marea Britanie, Germania și Italia. FH-70 poate trage la o distanță de până la 24 km cu muniție standard.

Mortiere și muniție

Mortierele de diferite dimensiuni sunt arme de artilerie care trag proiectile într-un arc înalt, fiind ideale pentru lovirea țintelor ascunse de obstacole naturale sau artificiale. Exemple includ:

Mortierul de 120 mm (NATO): Utilizat de majoritatea țărilor NATO, acest mortier este mobil și poate trage proiectile explozive la distanțe de până la 7-8 km.

Cardom (Israel): Un sistem modern de mortier de 120 mm, automatizat, montat pe vehicule. Acesta oferă un suport de foc precis și rapid pentru unitățile de infanterie.

Muniția utilizată este variată, cea mai comună fiind muniția explozivă și include proiectile cu încărcătură explozivă utilizate pentru a distruge ținte sau a crea șocuri și daune fragmentate.

Printre acestea sunt:

-Proiectile HE (High Explosive): Utilizate pentru a distruge infrastructuri, vehicule și personal. Acestea explodează la impact sau la o distanță presetată.

-Proiectile HE-FRAG: Proiectile explozive-fragmentare care, la detonare, eliberează fragmente letale pe o arie largă.

Muniția asistată de rachete (RAP) este folosită pe scară largă de statele NATO. Proiectilele RAP sunt proiectate pentru a atinge distanțe mai mari decât cele standard, fiind echipate cu mici rachete care se aprind după lansare. Printre cele mai folosite sunt următoarele modele:

-M549A1 (SUA): Un proiectil de 155 mm asistat de rachete, capabil să atingă ținte la peste 30 km.

-DM121 (Germania): Proiectil de 155 mm asistat de rachete, utilizat în PzH 2000, care poate atinge distanțe de până la 40 km.

Tehnologia modernă a permis dezvoltarea proiectilelor inteligente care pot ghida automat spre țintă, crescând precizia și eficiența. Muniția inteligentă și ghidată este folosită de toate armatele state. Printre aceste exemple putem enumera:

-Excalibur (SUA): Un proiectil de artilerie ghidat GPS de 155 mm, care poate lovi ținte cu o precizie de câțiva metri la distanțe de până la 40 km.

-SMArt 155 (Germania): Un proiectil de 155 mm cu submuniții ghidate individual, destinat lovirii vehiculelor blindate și altor ținte dure.

Un tip de muniție mai puțin cunoscut este muniția de iluminare și fum. Aceste tipuri de muniții sunt utilizate pentru a ilumina câmpul de luptă pe timp de noapte sau pentru a crea perdele de fum, oferind acoperire pentru trupele prietene.

Proiectilele de iluminare sunt lansate pentru a ilumina zone întinse pe timp de noapte, facilitând operațiunile de noapte.

Proiectilele de fum sunt utilizate pentru a crea bariere de fum care ascund mișcările trupelor sau distrag atenția inamicului.

Artileria grea a statelor NATO reprezintă o componentă crucială a capacităților militare moderne, oferind o combinație de mobilitate, putere de foc și precizie. Fie că este vorba de obuziere autopropulsate, tunuri de campanie remorcate sau mortiere grea, aceste sisteme sunt susținute de o gamă variată de muniții, fiecare cu propriile sale avantaje și aplicații tactice. Dezvoltarea continuă a tehnologiilor de muniție inteligentă și asistată de rachete subliniază angajamentul NATO de a menține superioritatea pe câmpul de luptă prin inovație și adaptabilitate.

Share our work
Marea Britanie intră în era laburistă

Marea Britanie intră în era laburistă

Laburiştii vor reveni la putere în Regatul Unit în urma victoriei lor zdrobitoare asupra conservatorilor în alegerile legislative, iar liderul lor Keir Starmer a promis că, odată ajuns la Downing Street, va încarna „schimbarea” şi „renaşterea naţională” aşteptată de alegători.

Căderea conservatorilor

După 14 ani de regim conservator marcat de o succesiune de crize în ultimii ani, cum ar fi Brexit, explozia preţurilor sau succedarea la putere a premierilor, Regatul Unit intră într-o nouă era laburistă.
Fără a aştepta rezultatele din cele 650 de circumscripţii în joc, premierul în exerciţiu Rishi Sunak şi-a recunoscut înfrângerea, anunţând că l-a contactat telefonic pe liderul laburist Keir Starmer pentru a-l felicita, asumându-şi responsabilitatea unui eşec ce pare a fi unul istoric.
Vineri dimineaţa, Keir Starmer, 61 de ani, fost avocat specializat în drepturile omului, va fi însărcinat de regele Charles al III-lea cu formarea guvernului. Prin urmare, la Downing Street va ajunge un lider moderat de centru-stânga, într-un moment în care este de aşteptat ca extrema dreaptă să ajungă la putere în Franţa, iar Donald Trump pare bine plasat pentru a reveni la Casa Albă în SUA.
„Schimbarea începe acum”, a declarat viitorul premierul britanic, mulţumindu-le susţinătorilor săi şi reînnoindu-şi promisiunea de „renaştere naţională”. „Nu vă promit că aceasta va fi uşor. Nu este suficient să apeşi pe un buton pentru a schimba o ţară. Aceasta cere muncă grea, o muncă tenace, o muncă hotărâtă”, a subliniat el.
Rezultatele de la primele ore ale dimineţii de vineri confirmă amploarea succesului pentru Laburişti şi înfrângerea istorică a conservatorilor, anunţată de luni de zile în sondaje.
Potrivit celei mai recente estimări a BBC, după anunţarea unei treimi din rezultate, laburiştii vor câştiga în total 408 de mandate din totalul celor 650 din Camera Comunelor, ceva mai puţin decât scorul istoric al lui Tony Blair în 1997 (418 de mandate).
Partidul Conservator al premierului în exerciţiu Rishi Sunak a obţinut un scor care se anunţă a fi cel mai prost rezultat al său de la începutul secolului al XX-lea: 136 de deputaţi aleşi, comparativ cu 365 în urmă cu cinci ani în mandatul lui Boris Johnson.
Mai multe personalităţi marcante au fost înlăturate de valul nemulţumirilor, printre care miniştrii apărării Grant Shapps sau cel pentru relaţii cu Parlamentul, Penny Mordaunt, care era considerată o posibilă viitoare şefă a partidului.

Schimbare politică

Marea Britanie este „pregătită pentru schimbare” şi aspiră la o revenire a „politicii ca un serviciu făcut publicului”, a declarat liderul laburiştilor, Keir Starmer, care urmează să devină prim-ministru după victoria zdrobitoare a partidului său la alegerile legislative.
„Alegătorii de aici şi din întreaga ţară au vorbit şi sunt pregătiţi pentru schimbare, pentru a pune capăt politicii spectacolului şi a reveni la politică ca un serviciu făcut publicului”, a spus fostul avocat pentru drepturile omului de 61 de ani într-un discurs după realegerea sa în circumscripţia din nordul Londrei.
Potrivit unui sondaj publicat joi seara, laburiştii ar câştiga 410 de locuri din cele 650 ale Camerei Comunelor.
Cu puţin sub rezultatul spectaculos obţinut de Tony Blair în 1997 (418 locuri), ei devansează, însă, cu mult Partidul Conservator al premierului în exerciţiu Rishi Sunak, dezavuat de alegători cu doar 131 de deputaţi aleşi. Departe de cei 365 de conservatori aleşi în urmă cu cinci ani sub Boris Johnson şi cel mai prost rezultat înregistrat de partid de la începutul secolului al XX-lea.
Liberal-democraţii (centrişti) s-ar consolida cu 61 de deputaţi. Surpriza alegerilor vine mai ales din partea partidului anti-imigraţie şi anti-sistem Reform UK: ar câştiga 13 locuri, o intrare mult mai senzaţională decât se aştepta pentru formaţiunea reprezentantului dreptei dure Nigel Farage.
Separatiştii scoţieni au suferit şi ei un eşec serios cu doar 10 circumscripţii electorale câştigate în Scoţia din totalul de 57.

Monarhie constituțională

Regatul Unit este o monarhie constituțională, ceea ce înseamnă că are un monarh (în prezent, Regele Charles al III-lea) care servește drept șef de stat, dar puterile sale sunt limitate de o constituție. În practică, monarhul are un rol ceremonial și simbolic, iar guvernarea efectivă este realizată de Parlament și de Prim-ministru.

Parlamentul este organul legislativ suprem și este bicameral, compus din două camere.

Camera Comunelor (House of Commons): Este camera inferioară și este formată din membrii parlamentului (MPs) care sunt aleși direct de către cetățeni în alegeri generale. Fiecare MP reprezintă un circumscripție electorală. Camera Comunelor are rolul principal în legiferare și în controlul guvernului. Prim-ministrul este de obicei liderul partidului care deține majoritatea în Camera Comunelor.

Camera Lorzilor (House of Lords): Este camera superioară și este formată din membri nealeși, inclusiv lords spirituali (episcopi ai Bisericii Angliei), lords pe viață numiți de monarh la recomandarea Prim-ministrului și lords ereditari (deși numărul acestora a fost redus semnificativ). Camera Lorzilor revizuiește și sugerează amendamente la legile propuse de Camera Comunelor.

Guvernul este condus de Prim-ministru, care este liderul partidului cu majoritatea în Camera Comunelor. Prim-ministrul numește miniștrii care formează Cabinetul, responsabil pentru diverse departamente guvernamentale. Guvernul este responsabil pentru implementarea legilor și pentru administrarea zilnică a țării.

Sistemul judiciar al Regatului Unit este independent de celelalte ramuri ale guvernului. Cea mai înaltă instanță este Curtea Supremă, care se ocupă de cazuri de importanță constituțională și legală majoră. Instanțele inferioare includ Curțile de Apel, Înalta Curte și Curțile Magistraților.

Alegerile generale pentru Camera Comunelor se desfășoară la fiecare cinci ani, dar pot fi convocate și alegeri anticipate. Alegerile locale, pentru parlamentele regionale din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord, precum și pentru Adunarea Londrei, se desfășoară conform programelor stabilite în mod distinct.

Regatul Unit are un sistem de devoluție, prin care anumite puteri legislative și administrative sunt transferate către parlamentele regionale din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord. Aceste parlamente regionale au competențe în domenii precum educația, sănătatea și transportul, dar problemele de politică externă și de apărare rămân în competența Parlamentului Regatului Unit.

Felicitări de la București

Premierul Marcel Ciolacu, preşedinte al PSD, a felicitat Partidul Laburist din Marea Britanie pentru victoria în alegerile legislative şi şi-a exprimat încrederea că va colabora strâns cu liderul acestei formaţiuni, Keir Starmer.
„Felicitări Partidului Laburist pentru victoria sa importantă. Social-democraţia este în creştere”, a scris Ciolacu pe platforma X. Despre Keir Starmer, el spune că a dovedit că este un lider foarte bun şi îşi exprimă încrederea că vor colabora îndeaproape.
Marea Britanie ‘este un partener strategic’ şi ‘casă’ pentru mii de români, a adăugat premierul Ciolacu.
Laburiştii au câştigat, joi, alegerile legislative, punând capăt celor 14 ani de putere conservatoare şi deschizând uşile din Downing Street 10 liderului lor, Keir Starmer.
Exit-poll-urile publicate la închiderea urnelor au lăsat puţine îndoieli cu privire la rezultatul acestui vot, care deschide un nou capitol în istoria politică a ţării, arată sursa citată.

Share our work
Orban la Kiev: presiuni pentru pace și discuții cu Zelenski

Orban la Kiev: presiuni pentru pace și discuții cu Zelenski

Premierul ungar Viktor Orban, care a efectuat marţi prima sa vizită în Ucraina de la începutul invaziei ruse, l-a îndemnat pe Volodimir Zelenski să ia în calcul cât mai rapid o încetare a focului pentru a ajunge la pace cu Rusia, în timp ce preşedintele ucrainean a insistat asupra unei „păci juste” şi asupra continuării ajutorului militar european pentru ţara sa.

Discurs așteptat

Viktor Orban a subliniat că obiectivul vizitei sale la Kiev este de a afla ce posibilităţi de pace vede guvernul ucrainean. „Noi (Ungaria) suntem foarte favorabili păcii. Aş dori să înţelegeţi că aceasta este misiunea mea, de a înţelege cum vedeţi oportunităţile de pace”, a declarat Orban la o conferinţă de presă comună cu Zelenski.
„Obiectivul prezenţei mele aici este de a înţelege cum putem ajuta Ucraina în următoarele şase luni şi de asemenea cum putem ajuta comunitatea maghiară” din Ucraina, a explicat premierul ungar, a cărui ţară a preluat la 1 iulie preşedinţia semestrială a Consiliului UE.
„I-am cerut preşedintelui să ia în considerare posibilitatea unei încetări a focului rapide”, care să fie „limitată în timp şi să permită accelerarea negocierilor de pace”, a continuat el la conferinţa de presă cu Zelenski.
Acesta din urmă a apreciat că vizita lui Orban ilustrează „priorităţile europene comune, prin urmare este importantă obţinerea unei păci juste pentru Ucraina şi pentru întreaga Europă”.
„Este de asemenea important pentru noi toţi în Europa ca sprijinul Europei pentru Ucraina să rămână la un nivel suficient, inclusiv pentru apărarea noastră împotriva terorii ruse”, a adăugat Zelenski, după ce Orban s-a împotrivit în interiorul UE şi NATO ajutorului militar oferit Ucrainei în războiul cu Rusia.

Relații tensionate

Posibilitatea unei întrevederi Orban-Zelenski a fost evocată de la sfârşitul anului trecut, o întrevedere pregătitoare în acest scop având loc în ianuarie între miniştrii de externe ungar şi ucrainean, Peter Szijjarto şi Dmitro Kuleba. Ulterior, şeful diplomaţiei ungare a declarat la începutul lui martie că răspunsul Ucrainei faţă de un document în 11 puncte ce i-a fost prezentat de Ungaria pe tema drepturilor minorităţilor naţionale nu aduce mai aproape restabilirea acestor drepturi ale minorităţii maghiare.
Relaţiile dintre Kiev şi Budapesta sunt tensionate, guvernul ungar acuzând încălcarea drepturilor minorităţii maghiare din regiunea Transcarpatia. Aceste relaţii s-au degradat şi mai mult după ce Viktor Orban a refuzat orice sprijin militar pentru Kiev şi a avertizat că Ungaria nu va sprijini Ucraina în niciun for internaţional atât timp cât nu sunt restabilite drepturile minorităţii maghiare.
Potrivit guvernului ungar, numeroşi etnici maghiari din Ucraina care au fost înrolaţi în armata ucraineană au murit pe front. În iunie 2022, Rusia a transferat către Ungaria 11 prizonieri de război ucraineni de etnie maghiară, această înţelegere a Budapestei cu Moscova provocând iritarea Kievului.
Totuşi, Viktor Orban a declarat marţi la Kiev că doreşte îmbunătăţirea relaţiilor cu Ucraina şi să semneze un acord extins de cooperare bilaterală. De partea sa, Volodimir Zelenski a estimat că discuţiile avute cu premierul ungar pot servi ca bază pentru un viitor acord între Ucraina şi Ungaria.

Intalnire intre ministrii de externe ungar si ucrainean, , Peter Szijjarto şi Dmitro Kuleba

Formule pentru pace

„S-a lucrat mult pentru această vizită. Discuţii importante despre viitorul Europei, securitate, dreptul internaţional şi Formula de Pace” a preşedintelui Zelenski, a scris pe social media şeful de cabinet al preşedinţiei ucrainene, Andrii Iermak, făcând referire la formula de pace a preşedintelui Zelenski.
Aceasta constă într-un document în zece puncte care cere în special retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional şi crearea unui tribunal internaţional pentru judecarea crimelor de război ruseşti. Rusia consideră aceste puncte ca fiind de fapt o cerere de capitulare, astfel că a respins planul şi a cerut Kievului să recunoască „noile realităţi de pe teren”, respectiv pierderea Crimeei şi a celorlalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia.
De partea sa, într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată, respinsă între timp de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, preşedintele rus Vladimir Putin a cerut luna trecută retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, ca pas premergător reluării negocierilor între Moscova şi Kiev pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în martie-aprilie 2022 la Istanbul.
Zelenski a declarat vineri că lucrează la un nou plan pentru a pune capăt războiului, în timp ce Ucraina continuă în acelaşi timp să se consolideze militar pentru a putea forţa Rusia să accepte o „pace justă”.
„Avem numeroşi răniţi şi morţi pe câmpul de luptă şi printre civili. Nu vrem ca războiul să mai dureze ani de zile, de aceea noi vom pregăti acest plan în comun, pentru a-l pune pe masă în timpul unui al doilea summit pentru pace”, a adăugat Zelenski, referindu-se la conferinţa internaţională care a avut loc luna trecută în Elveţia şi la care Rusia nu a fost invitată.
Preşedintele ucrainean a declarat joi, la Bruxelles, că planul asupra căruia lucrează Ucraina, împreună cu susţinătorii săi, ar trebui să fie prezentat la un al doilea summit. Potrivit Kievului, Rusia ar putea eventual să fie invitată la o asemenea reuniune.

Moștenire istorică

În ultimii 30 de ani, relațiile dintre Ucraina și Ungaria au fost adesea tensionate, cu probleme semnificative legate de minoritățile etnice, în special comunitatea maghiară din Transcarpatia (regiunea ucraineană locuită în principal de maghiari).

Transcarpatia a fost parte a Ungariei până la Tratatul de la Trianon din 1920, când a fost cedată Cehoslovaciei. A devenit parte a Ucrainei după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991.

De-a lungul anilor, comunitatea maghiară din Transcarpatia a avut dispute cu autoritățile ucrainene privind drepturile lingvistice, educaționale și culturale. Ungaria a criticat Ucraina pentru restricțiile privind utilizarea limbii maghiare în școli și administrația locală.

Incidentele diplomatice între Ungaria și Ucraina au inclus cazuri individuale controversate, cum ar fi disputa asupra unor pasapoarte ungurești acordate locuitorilor din Transcarpatia.

Ungaria a criticat în repetate rânduri Ucraina pentru ceea ce percepe ca restricții asupra drepturilor minorităților, în timp ce Ucraina a susținut că acțiunile sale sunt menite să protejeze suveranitatea și unitatea națională.

Tensiunile au persistat din cauza interpretărilor diferite asupra drepturilor minorităților și a politicilor interne ale fiecărei țări.

Share our work
Marea Neagră, pe masa Consiliului European

Marea Neagră, pe masa Consiliului European

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat în discuţiile de joi, de la Consiliul European, importanţa crucială pe care Marea Neagră o are pentru securitatea regională, dar şi pentru securitatea întregii Uniuni Europene, mai ales în actualul context geopolitic şi a insistat pentru o nouă abordare strategică a Mării Negre la nivel european.

Strategie UE pentru Marea Neagră

Astfel, arată Administraţia Prezidenţială, liderii au trasat ca obiectiv pentru viitoarea Comisie Europeană şi Înaltul Reprezentant să pregătească o Comunicare Comună privind o strategie a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre, concluziile „reprezentând un rezultat al eforturilor diplomatice susţinute ale României din ultimele luni”.
În ceea ce priveşte pachetul de numiri pentru următorul ciclu instituţional, preşedintele României a evidenţiat necesitatea „unui proces rapid şi predictibil, care să asigure funcţionarea eficientă şi credibilă a instituţiilor europene în procesul tranziţiei către următorul ciclu instituţional, dar şi pe termen lung”. El s-a referit, totodată, la „importanţa respectării echilibrului politic şi geografic la nivelul conducerii instituţiilor europene şi a apreciat că viitorii lideri ai acestora trebuie să demonstreze viziune şi hotărâre în îndeplinirea obiectivelor comune”.
Liderii UE au ajuns joi la un acord, după cum urmează: pentru postul de preşedinte al Consiliului European a fost ales fostul prim-ministru portughez Antonio Costa, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost desemnată pentru un nou mandat în această funcţie, iar pentru funcţia de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate a fost desemnată Kaja Kallas, premierul Estoniei.

Angajament comun

În cadrul discuţiei pe tema Agendei Strategice a Uniunii pentru perioada 2024-2029, Klaus Iohannis a subliniat că documentul „trebuie să reflecte angajamentul comun de a continua eforturile în direcţia unei Uniuni mai puternice, mai reziliente şi mai influente la nivel internaţional”. De asemenea, el a accentuat faptul că noua Agendă Strategică trebuie să evidenţieze avansarea politicii de extindere, dar şi unitatea Uniunii în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina şi importanţa cooperării dintre UE şi NATO.
Agenda Strategică adoptată de lideri stabileşte priorităţile pentru orientarea activităţii Uniunii în următorii cinci ani pe următoarele coordonate: promovarea şi protejarea valorilor Uniunii în plan intern şi la nivel global, asigurarea unei acţiuni coerente şi influente în plan extern, consolidarea securităţii şi apărării, protejarea cetăţenilor europeni, avansarea politicii de extindere şi pregătirea Uniunii în acest sens, consolidarea unei abordări cuprinzătoare a migraţiei, stimularea competitivităţii europene, avansarea dublei tranziţii climatice şi digitale, precum şi promovarea unui climat prielnic inovării şi dezvoltarea mediului de afaceri.

Sprijin pentru Ucraina

În contextul discuţiei privind situaţia din Ucraina, preşedintele României a insistat asupra necesităţii continuării sprijinului pentru ţara vecină atât timp cât va fi necesar, pe toate palierele, cu un accent particular pe asigurarea unui răspuns adecvat la nevoile militare imediate, îndeosebi în ceea ce priveşte apărarea antiaeriană. Preşedintele României a arătat că, din perspectiva ţării noastre, adoptarea cadrelor de negociere şi organizarea primelor Conferinţe Interguvernamentale pentru deschiderea negocierilor de aderare atât cu Ucraina, cât şi cu Republica Moldova, reprezintă o confirmare a susţinerii concrete pentru cele două state, o investiţie importantă în viitorul acestora, dar şi al Uniunii.
El a susţinut, deopotrivă, necesitatea continuării şi a extinderii sprijinului pentru Republica Moldova şi a salutat progresele remarcabile obţinute de Republica Moldova, inclusiv pe calea aderării la Uniunea Europeană, în ciuda provocărilor multiple cu care se confruntă din partea Federaţiei Ruse.
Liderii de la Bruxelles au reiterat continuarea sprijinului pe toate dimensiunile, în mod particular privind asistenţa militară, şi modalităţile de coordonare cu partenerii G7 pe tema valorificării veniturilor viitoare ale activelor imobilizate ale Rusiei în garantarea şi rambursarea unui împrumut pentru un nou pachet de asistenţă financiară pentru Ucraina în valoare de până la 50 de miliarde de euro. Totodată, liderii au salutat adoptarea celui de-al 14-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei şi organizarea Conferinţelor Interguvernamentale pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina şi cu Republica Moldova. Reuniunea Consiliului European a prilejuit şi semnarea angajamentelor de securitate ale Uniunii Europene pentru Ucraina.

Poziție echilibrată

Cu referire la situaţia din Orientul Mijlociu, preşedintele României a reliefat importanţa unei poziţionări echilibrate şi principiale a UE în raport cu situaţia din Orientul Mijlociu şi a prevenirii escaladării şi extinderii suplimentare în regiune. În acest sens, a susţinut punerea în aplicare a Rezoluţiei Consiliului de Securitate ONU 2735, ca o soluţie rapidă pentru situaţia umanitară gravă, şi a accentuat necesitatea continuării coordonării cu Statele Unite ale Americii, dar şi cu alţi actori cu poziţii similare, în vederea demarării unui proces politic ireversibil bazat pe soluţia a două state.
În concluziile adoptate, liderii au subliniat necesitatea implementării propunerii de încetare a focului incluse în Rezoluţia Consiliului de Securitate ONU 2735, precum şi a respectării şi a implementării Deciziilor Curţii Internaţionale de Justiţie. Totodată, liderii au reiterat apelul la încetarea focului în Gaza, eliberarea tuturor ostaticilor şi creşterea asistenţei umanitare, sprijinul pentru Autoritatea Palestiniană, precum şi angajamentul ferm al UE pentru o pace durabilă şi sustenabilă, în baza soluţiei celor două state.â
În cadrul discuţiilor privind securitatea şi apărarea, preşedintele a sprijinit ferm consolidarea profilului UE în aceste domenii, cu evidenţierea necesităţii de asigurare a unei finanţări adecvate. În acest sens, s-a pronunţat pentru explorarea tuturor opţiunilor disponibile de finanţare, inclusiv prin intermediul Băncii Europene de Investiţii, pentru consolidarea bazei tehnologice şi industriale de apărare. Totodată a accentuat importanţa avansării acestor eforturi cu asigurarea interoperabilităţii şi a complementarităţii cu NATO.

Reducerea dependențelor

Liderii UE au evidenţiat importanţa reducerii dependenţelor strategice şi a consolidării capabilităţilor Uniunii, discuţiile punând accent pe nevoile imediate şi pe termen mediu şi pe iniţiativele europene în domeniul Apărării, alături de opţiunile de finanţare adecvată a industriei de apărare europene.
În cadrul discuţiei privind competitivitatea europeană, Klaus Iohannis a reiterat caracterul esenţial al principiilor convergenţei şi coeziunii, precum şi al conectivităţii ca factori de bază în consolidarea şi aprofundarea pieţei unice, cu reducerea disparităţilor şi stimularea creşterii durabile.
Liderii au agreat, astfel, continuarea demersurilor privind iniţiativele de stimulare a competitivităţii Uniunii, reiterând importanţa avansării Uniunii pieţelor de capital. Totodată, Preşedinţia belgiană a Consiliului UE a subliniat demersurile sale în direcţia unui nou „Pact european pentru competitivitate”.
Consiliul European a avut, de asemenea, o discuţie pe tema progreselor înregistrate în domeniul migraţiei.
Liderii europeni au avut şi un schimb de opinii privind evoluţiile recente din Georgia. Astfel, au arătat că aceste evoluţii sunt de natură să afecteze parcursul european al Georgiei, dar au transmis, în acelaşi timp, un mesaj de sprijin pentru societatea civilă şi cetăţeni, reafirmând şi sprijinul pentru integritatea teritorială a acestei ţări.
Consiliul European a avut o discuţie pe tema intensificării recente a atacurilor hibride din partea Rusiei, îndreptate împotriva UE, a statelor membre şi partenerilor. Astfel, liderii au reliefat angajamentul pentru un răspuns ferm şi unit, au evidenţiat cooperarea cu partenerii pentru prevenirea şi combaterea activităţilor de acest tip şi s-au pronunţat pentru stabilirea unui nou regim de sancţiuni, ca răspuns la acţiunile de destabilizare ale Rusiei în străinătate.
Liderii de la Bruxelles au adoptat şi o foaie de parcurs privind reformele interne, ca parte a demersurilor de consolidare a Uniunii şi a suveranităţii acesteia pentru îndeplinirea obiectivelor asumate pe termen lung, a capacităţii de acţiune în raport cu provocările complexe, precum şi în contextul pregătirii pentru extindere.

Share our work