Opt candidați participă la alegerile pentru funcţia de başcan al Găgăuziei, alegeri care care vor avea loc pe 30 aprilie. Procesul de înregistrare a fost finalizat pe data de 1 aprilie, pe fondul unei campanii electorale apatice. Este de așteptat ca autoritățile electorale să organizeze un al doilea tur de scrutin, în data de 14 mai 2023.
La alegerile pentru postul de guvernator vor participa foștii bașcani Mihail Formuzal și Dumitri Croitor, deputații Adunării populare Nicolai Dudoglo, Grigore Uzun, Victor Petrov, Serghei Cimpoieș și fostul deputat al Adunării populare Serghei Cernev. Toți candidații se poziționează drept „independenți”, cu excepția Evgheniei Guțul, care reprezintă partidul Şor.
Luptă geopolitică
„Nu sprijinim pe nimeni în acest proces electoral – aceasta este decizia partidului. Urmărim cu atenţie organizarea alegerilor în Găgăuzia. Este foarte important pentru noi ca acestea să se desfăşoare corect. Pentru că corectitudinea alegerilor este un indicator al pregătirii țării de a avansa pe calea integrării europene”, a explicat liderul formațiunii proprezidențiale PAS, președintele Parlamentului de la Chișinpu, Igor Grosu.
Preşedinta Maia Sandu a declarat că socialiştii „sunt obligaţi să respecte interesele Republicii Moldova, iar în cazul în care vor comite acţiuni împotriva statului vor fi traşi la răspundere”, într-un comentariu făcut cu privire la vizita unui grup al Partidului Socialiştilor (de stânga, prorus) la Moscova, unde s-a întâlnit cu membrii partidului de guvernământ „Rusia Unită”, formaţiunea care susţine invazia Kremlinului în Ucraina.
„Ce fac socialiştii este treaba lor, dar trebuie să ţină minte că ei sunt cetăţeni ai Republicii Moldova şi sunt obligaţi să respecte interesul Republicii Moldova, iar în situaţia în care vor comite acţiuni care vin împotriva statului Republicii Moldova vor trebui să-şi asume aceste acţiuni şi respectiv responsabilitatea pentru asta”, a declarat Maia Sandu.
Ai noștri sunt aproape
Scandalul legat poziţia pro-Kremlin a socialiştilor a fost amplificat de o declaraţie recentă făcută de fostul preşedinte Igor Dodon. „Ai noştri sunt deja aproape”, a afirmat Dodon în cadrul unei întâlniri cu alegătorii din Găgăuzia pentru susţinerea lui Grigori Uzun, candidatul socialist la funcţia de başcan (guvernator).
„Sunt sigur că trebuie să fim prieteni cu Rusia. Nu împotriva Europei, dar fără Rusia nu vom supravieţui, pentru că avem nevoie de acea piaţă, avem nevoie de motorină ieftină, de gaz ieftin. Vreau să vă îndemn: nu renunţaţi, totul va fi bine, vom reuşi. Ai noştri sunt deja aproape”, a declarat Igor Dodon, citat de mass-media locală.
Ulterior, Dodon – cercetat în trei dosare, inclusiv ‘pentru trădare de patrie’, şi care are interdicţie de a părăsi teritoriul Republicii Moldova – a trebuit să-şi nuanţeze declaraţia, afirmând că s-a referit la „deputaţii săi” şi nu la „ruşi sau altcineva”.
Găgăuzia, vârf de lance pentru Moscova
Rusia a elaborat o strategie pentru a subordona politic şi economic Republica Moldova, pentru a împiedica apropierea sa de NATO şi UE, mai ales prin intermediul României, şi pentru a impune limba rusă în fosta republică sovietică.
Vladimir Putin ar câștiga ușor orice tip de alegeri în Găgăuzia, grație influenței economice imenese, a apartenenței regiunii la Patriarhia Ortodoxă Rusă, dar și a importantei diaspore găgăuze din Federația Rusă.
Conform unui document elaborat în 2021 de către Kremlin împreună cu Serviciul de Informaţii Externe (SVR), cu Serviciul Federal de Securitate (FSB) şi Serviciul de informaţii al armatei ruse (GRU) şi alte servicii speciale din Rusia, există o strategie pentru subordonarea politică şi economică a Republicii Moldova, prin care Rusia vrea să împiedice apropierea ţării de Uniunea Europeană și NATO.
Autorii strategiei stabileau obiective ce trebuie atinse în acest deceniu (până în 2030) cum ar fi generarea unei opoziţii la influenţa NATO şi UE în Republica Moldova, forţarea republicii să participe la alianţa militară postsovietică Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), condusă de Rusia, la Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) şi alte proiecte internaţionale ruseşti.
Planul cuprinde ca obiectiv soluţionarea conflictului din regiunea separatistă prorusă Transnistria (din estul R.Moldova) prin acordarea unui statut special şi, ca întotdeauna, cu Rusia (care menţine trupe în regiune) ca mediator.
Documentul intitulat „Obiectivele strategice ale Federaţiei Ruse în Republica Moldova” provine de la aceeaşi Direcţie prezidenţială pentru cooperare transfrontalieră care a realizat o strategie similară privind planurile Rusiei de a anexa Belarusul.
Printre iniţiativele eşuate ale Rusiei cuprinse în planul respectiv putem menționa deschiderea unui consulat în Găgăuzia, la Comrat, o idee intens promovată, în interes electoral, de fostul preşedinte Igor Dodon încă din 2012.
„Documentul arată că ei sunt cu un pas în urmă faţă de situaţia generală din cauza războiului în Ucraina şi datorită capacităţii regionale a ţărilor UE şi a altor organizaţii internaţionale de a se mobiliza şi de a face faţă intenţiilor Rusiei de a realiza acest lucru”, remarca Sergiu Diaconu, şeful de cabinet al premierului moldovean Dorin Recean.
Pelerinaj în Rusia
Doi deputați ai Adunării populare a Găgăuziei (APG), Victor Petrov și Serghei Cimpoeș, care și-au anunțat intenția de a participa la alegerile pentru bașcanul autonomiei, au vizitat Rusia înainte de începerea campaniei electorale.
Victor Petrov a anunțat pe rețelele de socializare că s-a întâlnit la Kazan cu șeful Tatarstanului, Rustam Minnikhanov, cunoscut pentru susținerea acordată Găgăuziei în timpul mandatelor actualei guvernatoare, Irina Vlah.
La rândul său, deputatul Serghei Chimpoeș, s-a întâlnit la Moscova cu vicepreședintele Dumei de stat Piotr Tolstoi. Oficialul rus l-a asigurat pe Chimpoeş „de intenția de a menține relații de prietenie cu populația Găgăuziei”. Tolstoi a remarcat că „există acum factori în viața politică a Moldovei care nu permit încă acest lucru”.
Parlamentul local de la Comrat a declarat că deplasările deputaților au avut loc la inițiativa lor personală. Cei doi deputați nu au șanse reale la alegerile din 30 aprilie, luând parte mai mult ca parte a pregătirii alegerilor locale din toamna anului 2023.
Răspuns dur
Partea rusă nu a rămas datoare, ministrul rus de externe Serghei Lavrov declarând într-o intervenţie în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) că prin intensificarea retoricii că Federaţia Rusă ar plănui o lovitură de stat în Republica Moldova, Chişinăul vrea să abată de la sine acuzaţiile pentru eşecul politicilor sale sociale şi economice, inclusiv din Găgăuzia.
”Ne dorim să avem relaţii bune cu o Moldovă prietenoasă, cu o Moldovă multinaţională, dar aceasta este, desigur, o stradă cu dublu sens”, a spus Lavrov.
”Dar nu ne face absolut nicio plăcere ca această ţară prietenă să fie folosită în scopuri antiruseşti”, a spus el, adăugând că, prin retorica antirusească, autorităţile moldovene doresc să deturneze acuzaţiile de eşec în privinţa politicii lor interne.
Oficiali ruși acuză periodic Ucraina că încearcă să „încingă cât mai mult posibil” retorica antirusească de la Chişinău, căruia i-ar fi transmis „oarecare informaţii confidenţiale despre provocări şi lovituri de stat” plănuite de Moscova.
”Există o dorinţă maniacală a Kievului şi a celor care îl manevrează să submineze poziţiile Rusiei în cadrul mecanismului ‘5plus2’, care se ocupă de reglementarea transnistreană, precum şi să slăbească legăturile Rusiei cu Găgăuzia, să dea vina pe Rusia pentru toate nenorocirile Moldovei şi să ceară retragerea pacificatorilor ruşi care păzesc uriaşele depozite de muniţii de la Colbasna”, a declarat ulterior șeful diplomației ruse.
Poziția turcă
Cuprinsă de propria febră electorală, Turcia nu a uitat de Găgăuzia. Actualul ambasador al Republicii Moldova la Ankara, Dumitru Croitor, fost guvernator la începutul anilor 2000 este favoritul neoficial al părții turce.
Turcia susține oficial integritatea teritorială a Republicii Moldova, precum și independeța acesteia. În toamna în contextul unei vizite oficiale în Republica Moldova, Președintele Marii Adunări Naționale a Turciei, Mustafa Șentop a vizitat și Găgăuzia. Acolo, oficialul a declarat că pentru această zonă este foarte importantă păstrarea limbii găgăuze și a tradițiilor, dar totodată, el a subliniat importanța cunoașterii limbii române. „În caz contrar, această formațiune autonomă va rămâne izolată. La nivel național, este imposibil să faci afaceri și să participi la conducerea afacerilor statului fără a cunoaște limba”, a punctat Șentop, citat atunci de KARADENIZ PRESS..
De asemenea, aflat în Găgăuzia, speakerul turc a condamnat invazia rusă în Ucraina. În același timp, autoritățile din Găgăuzia nu au recunoscut până acum că Rusia a invadat Ucraina și a încălcat dreptul internațional.
Găgăuzia pe hartă
Republica Moldova se află în permanență pe hărţile de război ale Federaţiei Ruse, iar riscurile sunt mari atât timp cât războiul continuă în Ucraina. O serie de analiști, precum Andrei Ilarionov, fost consilier al lui Vladimir Putin în primul mandat prezidenţial al acestuia, a declarat că oricând este posibil un scenariu în care armata rusă ar putea ataca Bugeacul ucrainean şi ar crea un coridor cu Găgăuzia, puternic prorusă, şi cu regiunea transnistreană. Poate acest senariu nu pare ușor de pus în practică, dar putem observa o pregătire destul de serioasă din punct de vedere ideologic în regiunea găgăuză..
Un moment tensionat în relațiile dintre Chișinău și Comrat a fost și momentul octombrie 2022, când Congresul extraordinar al deputaților de toate nivelurile și legislaturile din Adunarea Populară a Găgăuziei, care urma să se desfășoare pe 2 octombrie 2022, a fost amânat.
Oficial decizia a fost luată în contextul situației social-politice din Republica Moldova, când „anumite forțe care nu doresc liniște și pace țării noastre, încearcă să prezinte acest Congres drept un eveniment organizat împotriva statalității țării noastre”.
Atac la Chișinău
În actele aprobate de Parlamentul regional de la Comrat cu ocazia lansării demersului de organizare a evenimentului se arăta că „Congresul extraordinar este forumul care se convoacă doar în cele mai importate momente pentru aprobarea deciziilor necesare pentru popor. Situația din autonomie, în primul rând cea legată de relațiile cu puterea centrală, limitarea atribuțiilor, ignorarea legii privind statutul special al Găgăuziei, a dus la necesitatea organizării acestui Congres ”
Justficând amânarea Congresului, membrii ai grupului de organizare menționau că „Nu excludem că anumite servicii speciale, inclusiv servicii speciale de la noi, vor încerca să provoace o situație care ar ieși de sub control și care ar duce la înrăutățirea lucrurilor. Nu am dori un asemena rezultat. Am declarat tranșant că avem o țară, Găgăuzia își are atribuțiile sale ca parte a țării noastre și ele trebuie să fie realizate. (…) Problemele legate de distrugerea statalități țării noastre nu vor fi subiectul discuției (în cadrul Congresul extraordinar al deputaților de toate nivelurile și legislaturile din Adunarea Populară a Găgăuziei n. red.) și (încercările de a-l aborda n. red.) vor fi blocate. Avem persoane cu diferite viziuni politice, dar toți susțin ideea că nu trebuie admisă distrugerea statalități. Vor fi diferite discuții (în cadrul Congresului n. red.), dar nicidecum nu se va discuta despre distrugerea statalității, independenței, suveranității și cu atât mai mult a integrității teritoriale”,
La congres urmează să participe deputații Consiliului Suprem și membri ai Guvernului Republicii Găgăuze, foști bașcani ai Găgăuziei, deputați ai Adunării Populare a Găgăuziei și deputați ai Parlamentului Republicii Moldova din Găgăuzia din toate legislaturile, membri ai Comitetului Executiv al Găgăuziei, actuali primari și consilieri ai localităților autonomiei.
Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă
Ambiții majore
Periodic, liderii de la Comrat încearcă să obțină o serie de avantaje pentru autonomie, inclusiv necesitatea de a da Legii cu privire la statutul special al UTA Găgăuzia statutul de lege constituțională; asupra necesității creării unei instanțe judiciare proprii în Găgăuzia; acordarea Găgăuziei cu un nivel special de autoguvernare; participarea reprezentanților Găgăuziei la distribuirea fondurilor publice și a fondurilor de la donatori externi; asigurarea reprezentării Găgăuziei în organele guvernamentale și în misiunile diplomatice; monitorizarea respectării de către Republica Moldova a obligațiilor de exercitare a atribuțiilor Găgăuziei; înființarea unor structuri proprii de poliție și alte solicitări care sunt greu de acceptat de către Chișinău.
Ce este Găgăuzia?
Găgăuzia (în găgăuză: Gagauz Yeri sau Gagauziya, cuvântul yeri înseamnă „pământ” sau „țară”) este o regiune autonomă (din 1995) din sud-vestul Republicii Moldova, locuită preponderent de găgăuzi, un popor vorbitor al unei limbi turcice, de confesiune creștină ortodoxă, fiind subordonat canonic Patriarhiei Orotodoxe Ruse. Oficial, autonomia este cunoscută sub numele Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (abreviată UTA Găgăuzia), iar denumirea sa provine de la etnonimul „găgăuz”.
Cu o origine aprig disputată de experți și istorici, de la cumani la turci selgiucizi, populația găgăuză s-a format pe teritoriul actual al Bulgariei, fiind colonizată de Imperiul țarist în Bugeac, împreună cu un contingent de etnici bulgari.
Relațiile cu Imperiul Rus și ulterior cu România Regală și URSS au marcat definitic formarea identității geopolitice găgăuze.
Între 1812 și 1846, rușii au recolonizat cu găgăuzi aduși din estul Bulgariei (care a rămas sub Imperiul Otoman) într-o Basarabie ortodoxă, în principal în așezările părăsite de nogai. Găgăuzii s-au stabilit acolo în paralel cu bulgarii basarabeni.
URSS a cultivat naționalismul găgăuz, iar în perioada de consolidare a identității Republicii Moldova o mișcare, „Poporul Găgăuziei”, a organizat un Congres în care a fost adoptată o rezoluție care cerea crearea unui teritoriu autonom în sudul Moldovei, cu capitala la Comrat.
Mișcarea națională găgăuză s-a intensificat atunci când româna a fost acceptată ca limbă oficială a Republicii Moldova în august 1989, înlocuind rusa, limba oficială a URSS-ului. O parte din populație multietnică din sudul Moldovei considera, cu îngrijorare, această decizie ca fiind o precipitare și își manifesta lipsa de încredere în guvernul central de la Chișinău.
Găgăuzii au fost, de asemenea, îngrijorați în legătură cu implicațiile pentru ei în cazul când Moldova s-ar reuni cu România, unire ce părea foarte probabilă în acel moment.
În august 1990, Comrat s-a declarat ea însăși o republică autonomă, dar guvernul Republicii Moldova a anulat declarația ca fiind neconstituțională. În anul 1995 hotarele noii regiuni autonome au fost stabilite în urma unui referendum zonal.
Cu 1800 de kilometrii pătrați și o populație de 135 de mii de locuitori, Găgăuzia nu are resurse proprii pentru a rezista din punct de vedere economic ori politic, situație care obligă autoritățile locale să coopereze cu autoritățile centrale de la Chișinău.
Putin, idolul politic al populației din Găgăuzia
Referendum geopolitic
Reamintim că pe 27 noiembrie 2013 Adunarea Populară a UTA Găgăuzia a adoptat două hotărâri „Cu privire la desfășurarea referendumului legislativ privind statutul separat al locuitorilor din Găgăuzia la autodeterminare externă” și „Cu privire la desfășurarea referendumului consultativ. Prin acțiunile date fiind încălcate prevederile Constituției Republicii Moldova, Codul electoral al Republicii Moldova și ale altor acte legislative.
Referendumul ilegal, conform legislației Republicii Moldova, a avut loc la 2 februarie 2014 în urma acestuia 98.9% dintre locuitorii Găgăuziei au declarat că susțin independența Găgăuziei în cazul în care Republica Moldova și-ar pierde suveranitatea, iar 98,47% dintre ei își doresc ca Republica Moldova să adere la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, în timp ce infimul procent rămas se pronunța pentru aderarea la UE.
Rolul jucat de Varșovia în politica regională, precum și statutul regiunii central şi est-europene a crescut semnificativ, în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Vizita premierului polonez, Mateusz Morawiecki, poate duce, conform afirmațiilor acestuia, la construirea unor “planuri strategice semnificative” între cele țări- Polonia, România și Ucraina- supuse direct agresiunii militare și hibride ruse.
Cele două țări ”susțin și promovează pe deplin o Uniune Europeană unită și rezilientă, care acționează într-un mod coordonat, pe baza solidarității, coeziunii, democrației și angajamentului față de valorile și principiile fundamentale”.
Agresiune rusească
“Vedem că, odată cu agresiunea rusească în Ucraina, creşte rolul, rangul acestei regiuni, în care noi trăim, în care creăm valori economice şi sociale, de aceea cred, în mod aprofundat, că în acest triunghi între Ucraina, România şi Polonia se va putea în curând – sperăm să fie cât mai curând, după victoria Ucrainei şi atingerea păcii – să construim nişte planuri strategice semnificative (…) planurile strategice, care vor fi foarte ambiţioase din punct de vedere economic, investiţional şi de afaceri, dar şi ambiţioase din punct de vedere strategic, din punct de vedere al cooperării militare şi din punctul de vedere al creării unei noi comunităţi economice de peste 100 de milioane (de persoane – n.r.) în regiunea Europei Centrale“, a declarat Morawiecki în discursul său din deschiderea Forumului Economic România – Polonia.
Şeful guvernului polonez a mărturisit că vede în România “un aliat foarte mare, un aliat mare în lupta pentru interesele noastre comune”. “Ani de zile, vă spun foarte drept, ţările noastre au fost jucate de cei din Est şi din Vest. Bineînţeles, nu se poate compara presiunea din Vest faţă de cea din Est, dar trebuie să ne dăm seama că primele decenii naive de transformare, de capitalism erau, în acelaşi timp, decenii în care am fost în mare parte folosiţi pentru scopurile proprii ale Europei vestice. Din România, din Polonia au plecat mulţi oameni. Acum, în Polonia revin sute de mii de oameni, pentru prima dată în istoria noastră”, a spus Mateusz Morawiecki.
Premierul Mateusz Morawiecki a făcut un apel către România ca cele două state să vorbească pe aceeaşi voce la nivelul Uniunii Europene. “Îi rog pe prietenii din România şi astăzi ca vocea noastră să fie întărită, să fie aceeaşi la forumul Uniunii Europene. Este un lucru foarte important dacă vorbim pe aceeaşi voce, pentru că în felul acesta ne putem asigura interesele noastre comune“, a arătat şeful Executivului de la Varşovia, potrivit traducerii oficiale.
O nouă alianță
Bunele relații din perioada interbelică dintre Polonia și România, precum și istoria comună a celor două popoare ne obligă să găsim modalități de a intensifica relațiile din toate domeniile. Un semn în acest sens este și buna colaborare la nivel militar, un contingent militar românesc fiind desfășurat în Polonia, iar unul polonez în România, ca parte a angajamentelor din cadrul NATO. Nu este pentru prima dată în istorie când cele două popoare colaborează militar, iar Varșovia nu a uitat sprijinul acordat de România populației civile poloneze în momentul invaziei naziste din 1939.
“Ne propunem ca legăturile noastre strânse pe linie de securitate și apărare să fie dublate de o cooperare economică robustă și fructuoasă, pe măsura potențialului oferit de cele două economii. Polonia este unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai României din regiune: în anul 2022, schimburile comerciale bilaterale au atins un nivel record de aproape 11 miliarde de euro” a declarata președintele român Iohannis, în cadrul unor declarații de presă cu premierul Poloniei.
Pe agenda discuțiilor dintre cei doi s-a aflat situația de securitate din regiunea Mării Negre și de pe Flancul Estic, cu accent pe pentru implementarea deciziilor summitului NATO de la Madrid în ceea ce privește întărirea posturii aliate de descurajare și apărare de pe flancul estic, aderarea României la spațiul Schengen și sprijinul Poloniei în acest sens, și prioritățile României pentru summitul Inițiativei celor Trei Mări pe care președintele Iohannis îl va găzdui în luna septembrie.
”După trei decenii, România și Polonia continuă să demonstreze angajamentului lor ferm pentru consolidarea relațiilor de prietenie și a cooperării lor strategice, în calitate de membri activi ai Uniunii Europene și de aliați de încredere în cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. Ne exprimăm intenția de a stabili data de 3 martie drept Zi a Solidarității româno-poloneze. În această privință, cu sprijinul activ al celor două guverne și prin acțiunile coordonate la nivelul organismelor noastre legislative, ambele părți vor lua măsurile necesare pentru a finaliza procedurile lor interne, cât mai curând posibil. Astfel, ne vom sărbători prietenia, cooperarea și parteneriatul de lungă durată celebrând data semnării, în 1921, a Convenției privind Alianța Defensivă româno-poloneză, care reprezintă un reper istoric și simbolic important pentru relațiile noastre bilaterale și care reprezintă fundamentul unor legături strânse și bazate pe încredere între națiunile noastre”, au subliniat și cei doi prim-miniștrii.
Aceștia au anunțat decizia de lansare a unui sezon cultural româno-polonez, în 2024-2025, pentru a sublinia clar istoria noastră comună și pentru a continua să stimulăm cooperarea dintre sectoarele creative din cele două țări.
Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă
Sprijin pentru est
Polonia și România au interese de securitate similare în zona estică, inclusiv necesitatea respingerii agresiunii militare rusești împotriva Ucrainei și a presiunilor exercitate de Moscova împotriva Republicii Moldova.
În urma întrevederii dintre președintele Klaus Iohannis și premierul polonez Mateusz Morawiecki, cele două părți au convenit să intensifice sprijinul pentru Republica Moldova, în contextul vulnerabilității acestui stat partener din cauza războiului declanșat de Rusia în Ucraina, și au reafirmat că numai Ucraina poate decide “parametrii unor discuții de pace cu Moscova”.
“România și Polonia își vor menține fără echivoc susținerea pentru Ucraina, atât timp cât va fi necesar. După cum se cunoaște, de la începutul acestui război, România a fost în prima linie de acțiune pentru sprijinirea Ucrainei și a populației ucrainene”, a afirmat președintele român.
“Am reiterat împreună că numai Kievul poate decide parametrii unor discuții de pace cu Moscova. De aceea, am convenit împreună cu domnul Prim-ministru necesitatea consolidării coordonării bilaterale și în cadrul Uniunii Europene și al NATO pentru continuarea susținerii depline a Ucrainei“, a insistat șeful statului.
În același timp, a arătat Iohannis, cei doi lideri au agreat să intensifice susținerea pentru partenerii cei mai vulnerabili și cei mai afectați de conflict din regiune, în special Republica Moldova.
“În acest sens, am reiterat sprijinul nostru comun pentru avansarea parcursului european al Ucrainei și al Republicii Moldova, ca state candidate la Uniunea Europeană“, a spus Iohannis.
România și Polonia vor continua să facă apel la toate instrumentele de care dispun pentru a sprijini în continuare interconectivitatea cu vecinii lor estici prin promovarea cooperării cu Ucraina, Republica Moldova și Georgia, inclusiv în cadrul Inițiativei celor Trei Mări și prin politica Parteneriatului Estic, transmit premierii celor două țări într-o declarație comună.
”Rusia și statul său complice, Belarus, trebuie să suporte consecințele acțiunilor lor și să plătească reparații pentru distrugerea amplă cauzată în Ucraina. Sprijinul nostru pentru Ucraina rămâne solid, consecvent și multidimensional atât timp cât va fi necesar. Victoria Ucrainei în acest război este o condiție sine qua non pentru reconstruirea păcii durabile și a stabilității îndelungate în Europa”, au reafirmat șefii celor două guverne.
foto: Administrația Prezidențială
Proiect Republica Moldova
România și Polonia sprijină cu ”tărie suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, în cadrul granițelor sale recunoscute pe plan internațional”.
”Cu excepția Ucrainei, Republica Moldova este țara cel mai afectată de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Respingem ferm retorica amenințătoare neacceptabilă a Rusiei împotriva statului suveran Republica Moldova. Rusia trebuie să pună capăt acțiunilor și declarațiilor sale provocatoare, răspândirii de informații false și incorecte, afirmațiilor neîntemeiate și încercărilor de a continua destabilizarea securității și stabilității Republicii Moldova și a regiunii”, este explicat în declarație.
Cele două țări UE ”rămân angajate să continue sprijinul pentru eforturile consistente întreprinse atât de Ucraina, cât și de Republica Moldova, în calitate de state candidate, pe calea către integrarea europeană”.
”Ne exprimăm speranța cu privire la deschiderea negocierilor de aderare la UE cu cele două țări în acest an și ne vom continua demersurile în această privință. Salutând aspirațiile Ucrainei de aderare la NATO, sprijinim transmiterea, la Summit-ul NATO de la Vilnius, a unui semnal politic puternic cu privire la relațiile politice și cooperarea practică NATO-Ucraina. Continuăm să sprijinim deciziile adoptate la Summit-ul de la București în ceea ce privește aspirațiile Georgiei la NATO și să promovăm Politica Ușilor Deschise. Sprijinim aspirațiile europene ale Georgiei și încurajăm autoritățile georgiene să continue eforturile de reformă necesare pentru obținerea statutului de candidat la UE”, mai afirmă cei doi premieri.
Ucraina va fi susținută pe front de trupele NATO din România și Polonia, relatează publicația rusă Nezavisimaya Gazeta. Statele Unite au deschis prima bază militară permanentă la Poznan, alianța nord-atlantică a început exerciții la scară largă în Marea Neagră și Dunăre.
Occidentul sprijină Ucraina nu numai cu aprovizionarea cu arme și muniție, dar își consolidează și prezența militară în apropierea granițelor Federației Ruse. În Delta Dunării și zona de coastă a Mării Negre se desfășoară exercițiile forțelor navale comune ale NATO „Sea Shield – 2023”.
Pe 21 martie, la Poznań, cu participarea viceprim-ministrului și ministrului apărării Mariusz Blaszczak, a fost deschisă prima garnizoană permanentă a trupelor americane din Polonia. Anterior, în Polonia era localizat doar un grup de sprijin regional, Area Support Group Poland, ASG-P, iar trupele Pentagonului erau dislocate pe bază de rotație. Acum trupele americane (aproximativ 10.000 de militari, adică o divizie) vor rămâne în permanență lângă granițele Federației Ruse (nu departe de regiunea Kaliningrad).
Expertul militar rus, generalul-locotenent Yuri Netkachev, mai atrage atenția asupra faptului că din partea NATO, „o demonstrație de forță se manifestă nu numai în formarea de noi baze și instalații militare în imediata vecinătate a Federației Ruse și a aliaților săi, ci și în zboruri provocatoare ale aviația militară, în organizarea unor manevre militare constante”. Așa se pot caracteriza, în opinia sa, exercițiile navale ale forțelor alianței Sea Shield 2023, începute în România. Potrivit Marinei Române, peste 30 de nave de război ale acestei țări, două nave ale Marinei Bulgare, 14 avioane franceze, române, turcești și americane, 15 ambarcațiuni de patrulare ale instituțiilor sistemului național de apărare și alte tipuri de armament sunt implicate în manevre.
Manevrele au loc în contextul escaladării continue a conflictului din Ucraina, iar în ele sunt implicate nu doar forțele NATO, ci și militarii din Moldova. „La Chișinău unii politicieni orientați spre București vor să deschidă un al doilea front în lupta împotriva Rusiei”, consideră Netkachev. „Dar nu trebuie să uităm că acum Statele Unite și alte țări NATO au organizat transportul pe uscat de arme și echipamente militare din porturile Greciei și Bulgariei către Ucraina. Acest lucru se datorează faptului că trecerea prin Bosfor este închisă navelor de război. Și în timp ce aceste manevre durează două săptămâni, noi provocări împotriva Transnistriei sunt posibile”, crede expertul. Potrivit lui Netkachev, manevrele Sea Shield 2023 au loc pe fondul așteptărilor că armata ucraineană va lansa o contraofensivă împotriva pozițiilor rusești.
Flota militară rusă face încă legea în Marea Neagră
Invazia militară rusă din Ucraina, crizele politice permanente din arcul de tensiune regional, importanța drumurilor comerciale din regiune scot în evidență necesitatea existenței în spațiul mediatic românesc al unui proiect dedicat regiunii extinse a Mării Negre.
Proiectul KARADENIZ PRESS a debutat în 2009 si s-a vrut, încă de la început, să funcționeze ca o platformă care să reunească oameni pasionați și cu expertiză de specialitate privind politica statelor de la Marea Neagră. Astfel, de-a lungul celor 14 ani, platforma a reunit experți din România si alte țări riverane Marii Negre, punând la dispoziție un spațiu intelectual în care contributorii să-și prezinte ideile publicului larg din România, Republica Moldova, Ucraina și nu numai.
Cu o suprafață de peste 400 de mii de km² și drumuri comerciale vechi de când civilizația, Marea Neagră fascinează prin complexitatea istoriei sale recente sau mai vechi. Transformarea într-un „potențial butoi de pulbere” a vechiului Pontus Euxinus obligă țările riverane să adopte politici echilibrate pentru a permite dezvoltarea economică și umană a regiunii.
NATO la Marea Neagră
Cele șase state riverane de la Marea Neagră aparțin unor tabere geopolitice diametral opuse, având interese divergente din punct de vedere al securității.
Nici apartenența la NATO a unor state precum Turcia, România și Bulgaria, cu propriile lor interese naționale, nu garantează securitatea deplină a acestora. Procesul de definire a unei identități NATO în bazinul Mării Negre este un proces îndelungat, fiind nevoie de depășirea unor obstacole istorice.
Tradiția politică bulgară ori românească nu au legat niciodată existența statelor lor naționale de accesul la Marea Neagră, iar dominația politico-militară a întregului bazin pontic de către Uniunea Sovietică, urmată de dominația Federației Ruse a făcut ca aceste două state să nu încerce proiecte politice ambițioase.
NATO devine treptat o prezență permanentă în bazinul Mării Negre
Turcia este avantajată de existența unei singure legături externe dintre Marea Neagră și Oceanul Planetar (prin Strâmtoarea Bosfor, Marea Marmara, Strâmtoarea Dardanele). Prin controlul exercitat asupra traficului civil și militar, dar și prin drepturile oferite de Convenția de la Montreaux, Ankara își dorește menținerea actualului statu-quo.
România și Bulgaria au nevoie de o Mare Neagră liberă de hegemonia exercitată sau dorită de o parte din statele riverane, pe fondul acutizării situației de securitate din bazinul pontic generată de invazia militară rusă în Ucraina.
Blocarea de către Flota militară rusă a Mării Negre a porturilor ucrainiene (în 2022) sau a celor georgiene (în 2008), subliniază vulnerabilitatea căilor comerciale navale din zona Mării Negre. Orice conflict cu o componentă navală afectează comerțul maritim datorită creșterii substanțiale a prețului transportului și a asigurărilor obligatorii pentru navele comerciale. Creșterea importanței transportului naval la nivel mondial implică necesitatea elaborării unei strategii mai active a statelor NATO pentru susținerea intereselor atât în Marea Neagră, cât și pe Dunăre.
Pentru că, interesele energetice și comerciale ale statului român, dar și ale altor state membre UE, sunt afectate de menținerea artificială de către Kremlin a salbei de conflicte din Caucaz, pornind de la Abhazia și Oseția de Sud până la conflictul din Nagorno-Karabah.
Interesele energetice românești, reprezentate atât de exploatările directe din zona economică exclusivă românească, cât și de importurile din zone apropiate Mării Negre, precum Caucaz și Marea Caspică, sunt amenințate de către politica promovată de Federația Rusă.
Republica Moldova este teoretic un stat fără ieșire directă la Marea Neagră, însă are ieșire la fluviul Dunărea pe o fâșie de câteva sute de metri la extremitatea sa sudică. Prin acest artificiu geopolitic sovietic, Republica Moldova are acces la Marea Neagră și la Oceanul Planetar.
Fragilitatea geopolitică extremă a fostei republici sovietice a fost scoasă în evidență de invazia militară rusă din Ucraina, lipsa unei ieșiri consolidate la Marea Neagră crescând vulnerabilitatea Chișinăului în fața amenințării hibride ruse.
Crizele schimba geopolitica energetica la Marea Neagra
Umbra Federației Ruse
Istoria a permis Rusiei să devină un mare imperiu, ajungând treptat la Marea Baltică, Oceanul Arctic, Oceanul Pacific și Marea Neagră. Dintre toate aceste ieșiri maritime, doar Marea Neagră putea oferi, în context istoric, o ieșire care să asigure accesul navelor comerciale în toate anotimpurile.
Noua doctrină navală rusă, aprobată Vladimir Putin, în august 2022, stipulează că SUA și statele NATO sunt principalele rivale al Rusiei, iar forţa militară navală rusă va putea fi folosită pe mările și oceanele lumii în mod corespunzător, dacă alte mijloace vor fi epuizate.
Noua doctrină stabileşte ambiţiile maritime globale rusești în zone cruciale precum Arctica şi Marea Neagră, unul din aliniate subliniind necesitatea întăririi poziţiei geopolitice a Rusiei în Marea Neagră şi Marea Azov.
„Ghidată de această doctrină, Federaţia Rusă îşi va apăra ferm şi hotărât interesele naţionale în oceanele lumii, iar având suficientă putere maritimă, le va garanta securitatea şi protecţia”, se arată în document, lăsând loc de interpretare privind adevăratele intenții ale Moscovei. Însă, luând în considerare diferența mare de înzestrare dintre flota militară rusă și cea a statelor din NATO, mai ales SUA, pare greu de crezut că partea rusă va reuși să devină o forță care poate rivaliza cu acestea.
Singura regiune unde Federația Rusă poate face față, cel puțin până la eventuala înființare a unei structuri navale permanente a NATO, este bazinul Mării Negre.
Ducând lipsă cronică de portavioane, partea rusă stă oarecum bine în ceea ce privește submarinele nucleare, capabile să descurajeze orice atac nuclear împotriva Rusiei, o moștenire tangibilă a perioadei flotei sovietice. Însă, fără extinderea masivă și rapidă a flotei actuale ruse, obiectivele noii doctrine nu vor putea fi îndeplinite.
Între două lumi geopolitice
Republica Georgia, Ucraina și Republica Moldova, care sunt considerate, mai mult sau mai puțin, parteneri ai SUA și NATO, sunt supuse unor presiuni fantastice pentru a rămâne, total ori parțial, în orbita geopolitică rusă.
Recenta întâlnire dramatică a unei drone americane cu avioanele de luptă rusești în această săptămână a evidențiat importanța Mării Negre, esențială în rivalitatea dintre Moscova și Occident.
Marea Neagră nu se regăsea prea mult în strategiile de securitate implementate de Kiev înainte de 2014. Ucraina nu a văzut nicio amenințare esențială pentru securitate la Marea Neagră, iar flota militară ucraineană primea cele mai puține resurse din toate componentele aparatului militar ucrainean, doar Georgia dispunând de mai puține capabilități navale în Marea Neagră.
Aviația militară rusă, o prezență îngrijorătoare în spațiul Mării Negre
Strategia de securitate națională din 2012 menționa doar problema reprezentată de necesitatea delimitării frontierelor de stat din regiunea Mării Negre și problemele legate de desfășurarea Flotei ruse de la Marea Neagră pe teritoriul ucrainean.
În prezent, Strategia de securitate națională nominalizează Rusia drept principala amenințare, pe care o consideră „pe termen lung”, Marea Neagră jucând un rol aparte, în prim plan fiind problema eliberării Crimeei și a orașului Sevastopol. Evenimentele din 2014 din Crimeea, care au culminat cu anexarea ilegală de către Federația Rusă a peninsulei Crimeea și orașului Sevastopol, incluzând infrastructura portuară militară, au schimbat definitiv balanța puterii navale în favoarea Moscovei. Pierderea, de către Ucraina, a unui număr important de nave militare, precum și dezertarea unui număr mare de cadre ale flotei militare ucrainene au limitat, coroborat cu insuficienta alocare de fonduri, capacitatea Kiev-ului de a reforma marina militară pentru a face față amenințării militare ruse.
Tbilisi controlează doar o parte din coasta georgiană a Mării Negre, Rusia controlând în mod direct zona abhază de coastă, inclusiv prin baze militare navale.
Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă
Marea Neagră este un obstacol geografic greu de ignorat pentru factorii de decizie de la Tbilisi, forțați să ia în calcul constrângerile geografice în orice decizie.
Având un vecin turc cu o influență majoră în soarta economică și politică regională, dar și cu relații complexe pe axa Ankara-Baku și Ankara-Moscova, Tbilisi este nevoit să identifice proiecte economice viabile, care să ofere soluții pentru izolarea geopolitică a statului. Rolul de poartă a resurselor energetice caspice depinde de bunăvoința turcă ori azeră, iar exemplul unei Armenii izolate dă fiori elitei georgiene, nevoite să respecte sensibilitățile politice ale celor două state.
Este greu de conceput că partea rusă va accepta revenirea Abhaziei și Oseției de Sud în componența Georgiei, mai ales pe fondul războiului din Ucraina. Un astfel de precedent ar fi periculos pentru politica rusă din întreg spațiul CSI, chiar dacă Tbilisi ar accepta o federalizare favorabilă intereselor Kremlinului.
Preşedinta Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, a anunţat că a convocat Consiliul Suprem de Securitate de la Chișinău „în legătură cu situaţia excepţională din justiţie”, un semnal clar al durității războiului pentru reforme din fosta republică sovietică. Demersurile au loc pe fondul intensificării războiului din Ucraina, care a intrat într-o nouă fază.
Situație catastrofală
Cei 330 de magistraţi, întruniţi vineri în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, au blocat alegerea primilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a putea demara procesul de curăţare a sistemului judecătoresc, conform media citate.
„Adunarea Generală a Judecătorilor a amânat numirea membrilor CSM. Înţeleg că judecătorii au decis totuşi să blocheze curăţarea justiţiei şi să pună în continuare piedici în calea restaurării dreptăţii în R. Moldova. Anunţ că voi convoca pentru ziua de luni, la ora 14:00, Consiliul Suprem de Securitate în legătură cu situaţia excepţională din justiţie”, a transmis Maia Sandu într-un mesaj pe pagina sa de Facebook.
Adunarea Generală a Judecătorilor a anunţat următoarea şedinţă abia pe 28 aprilie. Singura decizie luată vineri a fost crearea unei comisii care să elaboreze o declaraţie despre situaţia din sistemul judecătoresc, în viziunea magistraţilor. Magistraţii din R. Moldova admit că situaţia din justiţie e „catastrofală”, ceea ce nu i-a împiedicat să-şi ia o pauză pentru mai bine de o lună, remarcă Ziarul Naţional.
Curtea anticorupție
În cadrul unui discurs susţinut vineri în parlament, Maia Sandu a solicitat guvernului şi forului legislativ să creeze o instanţă specializată care să investigheze cazurile de mare corupţie şi de corupţie în sistemul justiţiei.
„Suntem datori şi obligaţi în faţa cetăţenilor să pedepsim marii corupţi şi să nu le permitem să ne mai controleze republica. În aceşti doi ani, justiţia a avut independenţa să facă dreptate oamenilor. Dar nu a făcut-o. Solicit parlamentului şi guvernului să creeze Curtea Anticorupţie, o instanţă specializată care să investigheze cazurile de mare corupţie şi de corupţie în sistemul justiţiei”, a transmis Maia Sandu, subliniind că „nu mai avem timp să lăsăm corupţii din sistem să amâne la nesfârşit propria curăţare”.
„În 2030 Republica Moldova trebuie să fie ţară membră a Uniunii Europene. Acum este şansa noastră reală de a deveni membru cu drepturi depline al familiei europene. Avem susţinerea statelor UE. Moldovenii au ales calea europeană, dar cât de repede vom ajunge acolo depinde de noi toţi”, a subliniat Maia Sandu de la tribuna forului legislativ.
Critici dure
„Să unim societatea noastră ca toţi cetăţenii să aibă o viaţă bună, cu venituri europene. Fac apel către toate forţele politice să pună aderarea la UE deasupra intereselor înguste şi să susţină această cale necondiţionat”, a îndemnat președinta Republicii Moldova.
În acelaşi timp, Maia Sandu i-a criticat dur pe politicienii din opoziţie care promovează cu înverşunare interesele Kremlinului la Chişinău, dar în acelaşi timp preferă să-şi trimită copiii la învăţătură în Occident, deţin paşapoarte ale statelor europene, au afaceri în UE şi chiar beneficiază de plăţi sociale din partea statelor europele pe care le blamează, notează mass-media din Chişinău.
În timpul discursului său vineri în parlament, din sală au lipsit reprezentanţii Blocului comuniştilor şi socialiştilor (BCS), cei ai Partidului ŞOR, cărora le era adresat acest mesaj, remarcă publicaţia citată.
„Copiii unora dintre voi învaţă acolo (în UE), voi mergeţi acolo în vacanţă, alţii au şi paşapoarte europene, unii chiar beneficiază de plăţi sociale, fac afaceri în UE. Oare voi nu vreţi ca copiii Moldovei să trăiască ca în UE? Sau vreţi ca copiii voştri să fie aruncaţi în închisoare pentru că scriu o postare critică la adresa conducerii ţării, aşa cum se întâmplă în Rusia?”, a întrebat retoric Maia Sandu.
„Oare nu vreţi ca moldovenii să aibă libertatea de a construi ţara aşa cum vor şi nimeni să nu se amestece în treburile interne ale ţării noastre? Aţi văzut multe grădiniţe, spitale şi şcoli reparate din bani de la Kremlin sau donaţii pentru dezvoltarea localităţilor? Dinspre Kremlin ne vin doar ameninţări, embargouri şi şantaj. De acolo vine doar război, suferinţă şi sărăcie. UE este unica noastră şansă de a construi o ţară în care doar cetăţenii ei au dreptul să-şi decidă soarta”, a declarat Maia Sandu.
Luntre și punte
În opinia șefei statului moldovenesc, unii politicieni „se fac deja luntre şi punte pentru a vinde R. Moldova Kremlinului”.
”Din păcate, în parlament sunt şi deputaţi care nu reprezintă oamenii, ci reprezintă hoţii de miliarde. Ştiu că şi voi mă auziţi, chiar dacă nu sunteţi aici. Ei s-au vândut oligarhilor şi vor să vândă şi Moldova. Gruparea Şor are o misiune clară de la Kremlin şi FSB – să aducă războiul în R. Moldova. Scopul lor este să organizeze destabilizări şi să dea jos prin violenţe guvernarea aleasă în mod democratic. Instituţiile Moldovei nu vor permite ca republica să fie închinată unor criminali”, a punctat Maia Sandu.
În aceste zile, Mișcarea Pentru Popor, formată în jurul Partidului Șor, a lansat un apel către toate forțele de opoziție, atât cele parlamentare, cât și cele extraparlamentare, să susțină cerința legală a cetățenilor de a obliga guvernarea să achite integral facturile pentru lunile de iarnă. În acest scop, zeci de mii de cetățeni din întreaga țară sunt așteptați pentru a participa la protestele de la Chișinău.
Sistemul se opune
Judecătorul Alexei Paniș, citat de mass-media de la Chișinău, a declarat că prin reforma propusă guvernarea își dorește preluarea controlului asupra justiției. De asemenea, magistratul acuză reprezentanții guvernării de duble standarde, atunci când, pe de o parte, insistă pe reforma justiției, pe de altă parte, mențin în funcții membrii CSM și după expirarea mandatului.
„Când vorbim despre reformă și independența justiției vreau să cred în sinceritatea politicienilor care adoptă declarația cu privire la caracterul captiv al statului și în același timp îmbrățișează membrii CSM care au activat în perioada statului capturat și au dus la capturarea statului, și-i țin pe acești membri CSM în brațe și după ce le-a expirat mandatul constituțional. Asta îmi trezește suspiciuni privind sinceritatea reformei. Reforma este necesară, dar politicienii înțeleg prin reformă controlul total al justiției. Judecătorii își doresc reforma, dar ei văd asta prin îmbunătățirea condițiilor de muncă, societatea își dorește reforma, avocații își doresc reforma. Dar unele persoane văd din reformă o posibilitate de a agonisi mijloace bănești. Mă refer la veșnicii reformatori, pentru că reforma costă. În ultimii ani s-a mers pe reforme care durează mult, costă scump, dar nu produc efecte”, a mai spus judecătorul Alexei Paniș, citat de TVR Moldova.
Ședință cu cântec
Ministra justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a declarat că Adunarea Generală a Judecătorilor, convocată vineri, a fost o șansă de a debloca situația precară din justiție, prin alegerea și formarea unui organ de autoadministrare. Însă în circumstanțele în care ședința a fost întreruptă până la sfârșitul lunii aprilie, ministra crede că se impun soluții dure. Potrivit ei, de această dată, chiar nu pot fi invocate acuzații de imixtiune, relatează mass-media.
„Cu regret, prin amânarea alegerilor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, înțeleg, că se dorește, dimpotrivă, perpetuarea situației grave din justiție. Reieșind din majoritatea opiniilor expuse de judecători, înțeleg, că interesul public mai puțin a contat și, că nu se dorește crearea unui CSM cu care să fie un nou început pentru rezolvarea problemelor din justiție – numirea în funcție a judecătorilor, soluționarea mai rapidă a cazurilor, luarea deciziilor importante de administrare în sistemul judecătoresc. Astfel, se putea valorifica oportunitatea de a fi parte a reformei justiției și, mai ales, de a restabili imaginea sistemului judecătoresc”, afirmă Veronica Mihailov-Moraru.
Ea spune că, în calitate de ministră a justiției, își dorește un partener pentru implementarea agendei pentru aderarea la Uniunea Europeană, pentru a consolida domeniul justiției și cel anticorupție.
