de Isac Mihai | dec. 3, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească
Deputații din Parlamentul de la Chișinău au votat desfășurarea unui referendum republican consultativ în ziua alegerilor parlamentare din data de 24 februarie 2019. La scrutinul din februarie, alegătorii vor avea patru buletine de vot, inițiativa de reducere a numărului deputaților aparține democraților, conduși de oligarhul Vladimir Plahotniuc.
Astfel, în ziua de 24 februarie, alegătorii moldoveni vor răspunde dacă sunt de acord cu reducerea numărului de deputați din Parlament de la 101 la 61, precum și dacă sunt de acord ca deputații să poată fi demiși dacă nu își îndeplinesc corespunzător obligațiile, fără a detalia procedura ori motivele legală.
Artificiu electoral
Democrații au argumentat că, în acest mod, vor să-i responsabilizeze pe deputați, iar organizarea plebiscitului în ziua alegerilor ar economisi din banii statului. De partea cealaltă, deputații opoziției au criticat inițiativa și au numit-o un artificiu electoral, dar și anti-democratică.
„Deci spuneți-mi, vă rog, în ce condiții el va fi considerat că nu și-a îndeplinit corespunzător obligațiile sale, că nu a votat ce trebuie pentru un partid politic sau oligarh sau cum? Care sunt argumentele?” a declarat Lilian Carp, deputat PL.
„Este un balon de săpun, deoarece această inițiativă, ca și cea a votului mixt votat în vara anului 2017 de către deputații din majoritatea parlamentară și socialiști, nu consolidează democrația. Mai puțini deputați, mai puține păreri contradictorii, mai puțină rezistență la transformarea sistemului, care, după cum observă toți cetățenii, tinde spre unul autoritar sau poate chiar mai grav” a adăugat și Roman Boțan, deputat PL
La rândul său, deputatul PD, Sergiu Sîrbu a declarat că „nu venim deja să implementăm, noi la această etapă venim să întrebăm poporul dacă agreează ca și concept această idee, după care, evident vom analiza foarte atent practica internațională”.
Opoziția pro-europeană de la Chișinău mizează pe sprijinul UE
Contre electorale
Unii reprezentanți ai societății civile au reamintit despre hotărârea Curții Constituționale din 2014 care nu ar permite organizarea unui referendum concomitent cu un scrutin de alegeri. Democrații au menționat, însă, că inițiativa lor este absolut legală.
Cu 53 de voturi „Pentru” din partea deputaților din coaliția controlată de Vladimir Plahotniuc, propunerea de organizare a plebiscitului a fost aprobată. Anterior, PD-ul a anunțat referendumuri și pe alte 2 subiecte, pentru introducerea vectorului european în Constituție și pentru alegerea judecătorilor de popor. Totuși, formațiunea nu a mai revenit asupra acestor idei, pe fondul criticilor din partea experților și ai unor factori politici europeni. Zilele trecute, șefa Comisiei Electorală Centrală de la Chișinău a declarat că nu poate estima cât ar putea să coste desfășurarea unui referendum, în lipsa unei decizii oficiale.
Promisiuni de un miliard
Rusia ar putea oferi Republicii Moldova un miliard de dolari (0,87 miliarde euro) pentru proiecte de infrastructură, a afirmat la rândul său, preşedintele Igor Dodon, după întâlnirea pe care a avut-o la Moscova cu omologul său rus, Vladimir Putin. Acest ajutor va veni în cazul câștigării alegerilor parlamentare din februarie 2019 de către socialiști.
Igor Dodon, un politician prorus, a discutat cu Vladimir Putin despre asistenţă financiară masivă pentru proiecte de infrastructură. „Accesarea suportului (financiar) – credit, o parte gratis din partea Federaţiei Ruse, a Uniunii Eurasiatice – este o perspectivă foarte clară pentru Republica Moldova”, a declarat Igor Dodon într-un interviu acordat postului moldovean NTV.
Igor Dodon a catalogat drept „un succes” întrevederea pe care a avut-o săptămâna trecută cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. „Este a doua mea vizită oficială în Rusia. Este un succes, în principal datorită deciziilor pe care le-am luat astăzi”, a declarat Igor Dodon într-un interviu acordat agenţiei de presă Tass. „Este vorba despre decizii aşteptate de mult timp de cetăţenii Republicii Moldova”, a adăugat Igor Dodon, fără a oferi detalii.
Experții de la Chișinău consideră că aceste promisiuni au un caracter electoral, similar anunțurilor Particului Comunist din Moldova, care în 2009 anunța că vor primi 500 de milioane de dolari SUA de la Rusia și un miliard de la China.
Summit eurasiatic
Preşedintele moldovean intenţionează să participe la summitul Uniunii Economice Eurasiatice (UEEA), în decembrie, după ce Republica Moldova a primit statut de observator în această organizaţie. „Am primit invitaţia de a participa la summitul UEEA, programat în decembrie”, a declarat Igor Dodon, prezentând rezultatele vizitei în Rusia. „Cooperarea în cadrul Comunităţii Statelor Independente şi cu Uniunea Economică Eurasiatică este esenţială pentru ţara noastră”, a subliniat Igor Dodon.
Republica Moldova a primit în luna mai statutul de observator în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice. Din Uniunea Economică Eurasiatică fac parte Rusia, Belarus, Kazahstan, Armenia şi Kîrgîzstan. Mongolia şi Tajikistan și-au anunţat intenţiile de a adera la UEEA.
de Isac Mihai | dec. 3, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă
Parlamentul bulgar a aprobat contrucția conectorului de gaze cu Turcia prin care vor fi transportate către Europa gaze ruseşti livrate prin gazoductul TurkStream, ocolind Ucraina, relatează mass-media balcanică, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Ce va urma de acum înainte se va face cu respectarea strictă a regulilor şi procedurilor Uniunii Europene, pentru a evita eventuale greşeli care în trecut au condus la anularea proiectului South Stream [în 2014]”, a spus ministrul bulgar al energiei, Temenujka Petkova. Gazoductul TurkStream ar urma să lege Rusia de Turcia pe sub Marea Neagră, ocolind Ucraina. TurkStream va avea două conducte, fiecare cu o capacitate anuală de transport de 15,75 miliarde de metri cubi.
Diplomație energetică
Sofia militează de mult timp pentru a fi deservită de Turkish Stream, care va aduce gazul rusesc în Turcia pe sub Marea Neagră, ocolind astfel Ucraina. Compania publică Bulgartransgaz a fost însărcinată să lanseze „înainte de sfârșitul lui 2018” construcția noului tronson care va lega Turcia de Serbia, cu o lungime de aproape 500 km.
Proiectul, estimat la 1,4 miliarde de euro, face parte dintr-un plan de strategie energetică adoptat vineri de Parlamentul bulgar.
Gazprom a salutat anunțul Bulgariei, anunțând într-un comunicată că este „interesat de realizarea” viitorului gazoduct bulgar.
South Stream resuscitat
Anunțat în decembrie 2014, proiectul gazoductului Turkish Stream urmează să compenseze abandonarea South Stream, un precedent proiect care urma să alimenteze sudul Europei. Rusia a anunțat stoparea proiectului din cauza blocajului Comisiei Europene.
Turkish Stream a suferit întârzieri din cauza unei crize diplomatice de mai multe luni între Ankara și Moscova dar acum este pe punctul de a fi terminat. Mai rămâne de construit partea terestră din Turcia, înainte de deschiderea vanelor, prevăzută pentru finalul lui 2019.
Ambasadorul american în Bulgaria, Eric Rubin, și-a exprimat dezaprobarea pentru proiectul unei conducte secundare Turkish Stream spre Europa care „nu face nimic pentru a reduce dependența Europei de gazul rusesc”.
Integral dependentă de livrările de gaz rusesc prin intermediul Ucrainei, Bulgaria încearcă să-și diversifice sursele. Guvernul are în vedere să participe la construirea unui terminal de gaz lichefiat la Alexandropoulis în Grecia și să primească gaz din Marea Caspică prin viitorul gazoduct Tanap. (M.B.)
de Isac Mihai | dec. 2, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, UE, UE
Parlamentul European, supărat pe Kremlin
Parlamentul European a propus să examineze suspendarea Acordului de parteneriat și cooperare (APC) cu Rusia și să se ajungă la un dialog punctual „numai pe teme de interes comun”, se arată într-un proiect de raport al PE privind relațiile cu Moscova, citat de mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Parlamentul European consideră că ATP ar trebui să se încheie. „Relațiile dintre Rusia și UE ar trebui reformulate”, se spune în documentul citat. Raportul precizează că Rusia și Uniunea Europeană „totuși vor rămâne parteneri cheie în viitorul apropiat”. Cu toate acestea, potrivit legiuitorilor europeni, cooperarea cu Moscova ar trebui să continue doar în acele domenii care sunt necesare și care prezintă interes reciproc pentru a garanta securitatea și ordinea europeană pașnică.
Raportul menționează, de asemenea, că „proiectul Nord Stream 2” crește dependența UE de gazele naturale rusești și amenință piața unică a energiei din UE „.
Sancțiuni prelungite
Uniunea Europeană va prelungi, din ianuarie 2019, sancţiunile economice impuse Rusiei, a anunţat vineri Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, citat de site-ul agenţiei Reuters, preluat de mass-media de la București. Decizia privind prelungirea cu un an a sancţiunilor contra Rusiei urmează să fie adoptată în cursul summitului UE din 13-14 decembrie.
„Europa este unită în susţinerea acordată suveranităţii Ucrainei şi integrităţii teritoriale. De aceea, sunt sigur că UE va prelungi în decembrie sancţiunile impuse Rusiei”, a declarat Donald Tusk.
Preşedintele Consiliului European a catalogat drept „total inacceptabil” incidentul produs recent în Marea Azov. (N.G.)
de Isac Mihai | dec. 2, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur cu Ucraina
Războiul va continua” în estul rebel al Ucrainei atâta timp cât autorităţile ucrainene actuale „vor rămâne la putere”, a declarat sâmbătă preşedintele rus Vladimir Putin, după încheierea summitului G20 de la Buenos Aires, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Autorităţile actuale ucrainene nu au interesul să soluţioneze conflictul” între Kiev şi separatiştii proruşi din estul Ucrainei, care s-a soldat cu peste 10.000 de morţi de la declanşarea sa, în 2014, a declarat Putin, în cadrul unei conferinţe de presă. „În special prin mijloace paşnice”, a adăugat el.
Condiționări politice
„Atâta timp cât acestea vor rămâne la putere, războiul va continua (…) Este mereu mai uşor să-ţi justifici eşecurile economice prin război”, aruncând responsabilitatea asupra unui „agresor extern”, a subliniat preşedintele rus.
Kievul şi Occidentul acuză Rusia, care a anexat în 2014 peninsula ucraineană Crimeea, că îi susţine militar pe rebelii proruşi în estul Ucrainei, ceea ce Moscova neagă cu vehemenţă.
Tensiunile între Moscova şi Kiev s-au înveninat după capturarea, duminică, de către Garda de coastă rusă, a trei nave militare ucrainene în Marea Neagră, în largul Crimeii, şi arestarea a 24 de marinari ucraineni.
Rusia acuză că acestea au intrat ilegal în apele teritoriale ruse. Putin a denunţat din nou sâmbătă „o provocare” a Ucrainei, ale cărei nave, susţine el, „au încălcat de o manieră impertinentă” frontiera rusă.
NATO, blocat în Azov
Navele NATO nu vor putea intra în Marea Azov, chiar dacă se decide să fie trimise acolo, a declarat ambasadorul Rusiei la Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, într-un interviu acordat pentru Euractiv. Amenințările oficialului rus vin la câteva săptămâni după ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat că Rusia nu va permite vaselor NATO să intre în Marea Azov pentru exerciții militare alături de flota ucraineană.
„Teoretic, ei pot veni într-o vizită amicală, cu consimțământul Rusiei și Ucrainei. Dar mă îndoiesc că Rusia va da acordul pentru o astfel de vizită … Ei nu vor trece în niciun caz”, a spus Cijov.
Întrebat dacă, cumva, cuvintele sale înseamnă că rușii vor tampona navele NATO, la fel cum au făcut în cazul celor ucrainene, Cijov a răspuns că „aceasta va depinde de comportamentul lor”.
„Dar sunt sigur că în NATO nu sunt atât de proști încât să depună astfel de eforturi periculoase și riscante”, a adăugat ambasadorul rus, citat de mass-media regională.
Cosmosul, armă politică
Comentând apelul la NATO al președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko, care a cerut ca alianta sa trimită nave în Marea Azov, Cijov a spus: „El poate invita forțele aeriene ale planetelor Marte și Venus împreună, dar acest lucru puțin probabil va avea vreo importanță”.
Amintim, într-un interviu acordat ziarului german Bild, Poroșenko a spus că țările NATO ar trebui să trimită mai multe nave în Marea Azov pentru a sprijini Ucraina și pentru a-i garanta securitatea.
Oficialii NATO a răspuns că prezența navelor sale în Marea Neagră este deja destul de semnificativă.
Întâlnire anulată
Preşedintele american Donald Trump şi-a anulat întâlnirea prevăzută cu Vladimir Putin la Buenos Aires după confruntare navală ruso-ucraineană. Oficialii ruși consideră că principalul motiv este situația politică internă din SUA.
Rusia consideră că preşedintele Statelor Unite Donald Trump şi-a anulat întâlnirea cu Vladimir Putin mai degrabă din motive interne decât din cauza situaţiei din Ucraina, a declarat vineri Ministerul rus de Externe, citat de mass-media regională.
„Este provocarea lansată de Kiev în Strâmtoarea Kerci (de la Marea Azov) un motiv real pentru anulare? Am auzit-o ca versiune oficială şi am acceptat-o. Este motivul unul real? Eu cred că noi ar trebui să căutăm răspunsurile în situaţia politică internă din SUA”, a declarat purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova citată de agenţiile de presă ruse.
Reamintim că Trump a anunţat anularea întâlnirii pe Twitter în timp ce se afla în drum spre summitul G20 de la Buenos Aires, citând un incident ce a avut loc weekendul trecut între paza de coastă rusă şi marina ucraineană, când partea rusă a deschis focul şi a capturat nave ucrainene. (N.G.)
de Isac Mihai | dec. 2, 2018 | Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Comisia Europeană susține macrofinanciar Ucraina
Comisia Europeană a aprobat vineri, 30 noiembrie 2018, plata primei tranșe de 500 de milioane de euro din cadrul noului program de asistență macrofinanciară pentru Ucraina, a scris pe Twitter vicepreședintele comisiei Valdis Dombrovskis, citat de mass-media de la Kiev, preluata de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Comisia Europeană din numele UE a adopta astăzi alocarea a 500 de milioane de euro asistență macrofinanciară pentru Ucraina. Decizia a fost luată într-un moment crucial, deoarece Ucraina se confruntă cu o nouă agresiune din partea Rusiei”, a declarat Dombrovskis.
Anunțul CE subliniază că Ucraina a îndeplinit condițiile pentru obtinerea noii tranșe de ajutor, inclusiv în domeniul combaterii corupției. Este vorba despre crearea unui Birou Național Anticorupție și a unui tribunal special pentru combaterea corupției.
Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a numit decizia UE „un semnal important de sprijin continuu în fața noilor provocări din partea agresorului rus”.
Asistență de miliarde
Totodată, Alexander Winterstein, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a precizat că odată cu această plată, totalul asistenței macrofinanciare acordate Ucrainei de către UE începând cu anul 2014 a ajuns la 3,3 miliarde de euro, cea mai mare asistență de acest tip acordată vreunei țări din afara UE.
Reamintim că în iunie 2018, Consiliul Uniunii Europene a aprobat alocarea Ucrainei a un miliard de euro asistență macrofinanciară „pentru a acoperi nevoile financiare ale Ucrainei ca sprijin pentru stabilizarea economică și programul de reforme structurale”, se arata în respectivul comunicat. (N.G.)
