de Isac Mihai | nov. 24, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri
Statutul internațional al Kosovo rămâne o problemă importantă în Balcanii de Vest
Ambasadorul rus în Serbia, Aleksandr Cepurin, a felicitat Serbia pentru succesul înregistrat la nivel internaţional împiedicând Kosovo să adere la Interpol, după ce candidatura republicii nerecunoscute a fost respinsă pentru a treia oară, relatează RADOR, preluată de KARADENIZ PRESS. „Sărbătoarea noastră de astăzi a fost completată de victoria Serbiei la Dubai, la Adunarea Generală a Interpol. Vă felicit cu acest prilej. Cu câţiva ani în urmă, a existat un vot similar la UNESCO, iar astăzi vedem că lumea s-a schimbat, actualul pol de putere fiind mult mai în favoarea Serbiei. Cred că nici nu putea fi altfel, deoarece votul a avut loc în ziua în care marcăm înfiinţarea Casei Ruse din Belgrad” – a declarat ambasadorul rus, la un concert organizat cu prilejul împlinirii a 85 de ani de la înfiinţarea Casei Ruse la Belgrad.
Reamintim că Adunarea Generală a Interpol, reunită în Dubai, a respins recent, din nou, cererea de aderare a Kosovo la organizaţia internaţională de poliţie.
Vicepremierul sârb şi ministru de interne Nebojsa Stefanovic a avertizat anterior că admiterea Kosovo în Interpol le va da posibilitate teroriştilor să aibă acces la bazele de date ale organizaţiei, relatează agenţia Tanjug.
Într-un comunicat, Stefanovic a estimat că decizia de a accepta cererea de aderare a Kosovo, pe lângă faptul că este o încălcare a dreptului internaţional, a Rezoluţiei 1244 a ONU şi a altor norme referitoare la cerinţele privind aderarea, va fi şi foarte periculoasă, deoarece bazele de date ale Interpol, care conţin şi informaţii despre indivizi suspectaţi de cele mai grave crime, inclusiv de terorism, ar putea ajunge pe mâinile teroriştilor înşişi.
”Chiar înainte de o sesiune a Adunării generale al Interpol, unde urmează să se ia o decizie privind cererea aşa-numitului (stat) Kosovo, cred că este de datoria mea ca ministru de interne să avertizez opinia publică din Serbia, precum şi Europa şi lumea întreagă, în legătură cu consecinţele posibile”, a afirmat ministrul sârb în comunicat.
Răzbunare kosovară
Kosovo a impus taxe vamale de 100% asupra importurilor din Serbia şi Bosnia-Herţegovina, acuzând Guvernul de la Belgrad că este responsabil de eşecul încercării Priştinei de a adera la Interpol, organizaţia internaţională de cooperare a forţelor de poliţie.
Serbia a avertizat că decizia va conduce la blocarea comerţului bilateral, iar Uniunea Europeană a îndemnat la revocarea imediată a măsurii.
Tensiunile între Pristina şi Belgrad s-au amplificat după ce Kosovo a impus, la 6 noiembrie, taxe vamale suplimentare de 10% pentru importurile din Serbia şi Bosnia-Herţegovina, susţinând că cele două state duc o „campanie agresivă” împotriva Priştinei.
Lobby de milioane
După ce Adunarea Generală a Interpolului a respins recent solicitarea de aderare a statului Kosovo, a treia de cerere de acest fel în ultimii trei ani, Priştina a acuzat Serbia de coordonarea unei „campanii acerbe” împotriva ideii de normalizare a relaţiilor cu fosta provincie sârbă. Potrivit unor surse, Kosovo ar fi cheltuit 1,2 milioane de euro pentru lobby în favoarea aderării la Interpol, bucurându-se și de sprijinul masiv al diplomației ruse.
Se crede că Serbia se opune aderării statului la Interpol de teamă că Priştina ar putea să solicite arestarea liderilor militari sârbi suspectaţi că ar fi comis crime de război în perioada războiului din 1998-1999.
Kosovo importă anual bunuri din Serbia în valoare de aproximativ 400 de milioane de euro, astfel că blocarea comerţului bilateral va afecta semnificativ economia ambelor state.
Independenţa fostei provincii sârbe a fost recunoscută de 115 ţări, dintre care 23 dintre cele 28 de state membre ale UE. Cele cinci state membre ale UE care până în acest moment nu au recunoscut independenţa Kosovo sunt Spania, Slovacia, Cipru, Grecia şi România. (M.B.)
de Isac Mihai | nov. 24, 2018 | Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Cancelarul german Angela Merkel, folosită în scop electoral în politica din Ucraina
Deputatul ucrainean Igor Kononenko, prim-vicepreşedinte al grupului parlamentar al partidului „Blocul Petro Poroşenko-Solidarnist” din Rada Supremă a Ucrainei, susţine că, în timpul ultimei vizite la Kiev, cancelarul german, Angela Merkel, a vorbit pentru prima dată despre un posibil termen pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, relatează mass-media regională, citată de KARADENIZ PRESS.
„Doamna Merkel, în timpul vizitei sale la Kiev, a vorbit pentru prima oară despre o perioadă aproximativă de 5-8 ani pe care țara noastră va trebui să o traverseze pentru a deveni membru cu drepturi depline al UE. Subliniez că este prima dată când acest lucru este asumat de către un politician de asemenea nivel” a afirmat deputatul Kononenko.
Anterior, președintele Petro Poroșenko, a declarat cu convingere că dosarul aderării depline a Ucrainei la Uniunea Europeană se rezolvă în câțiva ani. „Aceasta nu este o chestiune de decenii, ci de ani”, a spus Petro Poroșenko, implicat în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 31 martie 2019. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 23, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, UE
Rada Supremă de la Kiev poate băga NATO si UE în Constituția țării
Rada Supremă de la Kiev a adoptat în primă lectură, o serie de amendamente la Legea privind orientarea strategică a statului, care înscriu în Constituţie intenţia de a obţine statutul de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene şi al Alianţei Nord-Atlantice – scrie ziarul „Korrespondent”, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS, menţionând că proiectul a fost adoptat în prezenţa preşedintelui Petro Poroşenko, iniţiatorul acestei modificări legislative. „Aceste amendamente, prin forţa Legii fundamentale, vor obliga autoritățile ucrainene, toate autorităţile şi toate instituţiile, să asigure aderarea Ucrainei la UE și la NATO. Niciun stat aflat în afara NATO nu are relații atât de strânse cu Alianța cum are Ucraina” – a declarat Poroşenko, înainte de a le cere parlamentarilor să voteze proiectul de lege.
Scopul acestor amendamente este de a înscrie în Constituția Ucrainei intenţia de a adera la UE şi la NATO, precum şi asumarea identităţii europene a poporului ucrainean și a ireversibilității orientării strategice a ţării. De asemenea, amendamentele adoptate exclud din Legea fundamentală posibilitatea ca un stat străin să aibă baze militare pe teritoriul Ucrainei. Potrivit unor explicaţii anterioare ale reprezentanţilor prezidenţiali, acest lucru interzice, în primul rând, staţionarea Flotei Ruse la Marea Neagră pe teritoriul peninsulei Crimeea. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 23, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina
Interpol, camp de batalie politica
Sud-coreeanul Kim Jong Yang a fost ales recent în funcția de președinte al Interpol, se arată într-o postare pe contul de Twitter al organizației, subliniază mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Anterior, secretarul american de Stat, Mike Pompeo, a declarat că Statele Unite îl susţin pe sud-coreeanul Kim Jong Yang la alegerile pentru preşedinţia Interpol, Washingtonul poziţionându-se astfel împotriva candidatului Rusiei, Alexander Prokopchuk, potrivit publicaţiei The Hill, citată de AGERPRES. „Îl susţinem în mod ferm pe Kim Jong Yang, care serveşte drept preşedinte interimar” al Interpol, organizaţia internaţională de cooperare a forţelor de poliţie, a declarat Pompeo.
Îngrijorare SUA
Posibilitatea alegerii rusului Prokopchuk a stârnit îngrijorare la Washington. Un grup de patru senatori americani, inclusiv republicanul Marco Rubio şi democratul Christopher Coons, au declarat că „Rusia abuzează în mod regulat de Interpol cu scopul hărţuirii oponenţilor politici, a disidenţilor şi jurnaliştilor”.
Moscova a negat acuzaţiile şi a afirmat că poziţia senatorilor americani „ar putea reprezenta un fel de ingerinţe în procesul electoral al unei organizaţii internaţionale”.
Kim a fost numit preşedinte interimar al Interpol în luna octombrie, după ce Meng Hongwei, preşedintele anterior a organizaţiei, a dispărut în cursul unei vizite în ţara sa natală, China. Beijingul a comunicat ulterior că Meng Hongwei a fost arestat şi este anchetat pentru fapte de corupţie şi alte infracţiuni.
Axa Ucraina-Lituania, front comun la Interpol
Ucraina va avea în vedere posibilitatea suspendării statutului de membru al Interpol, dacă la șefia organizatiei internaționale va fi ales un reprezentant al Rusiei, a anunțat ministrul Afacerilor Interne al Ucrainei, Arsen Avakov, pe site-ul instituției pe care o conduce. Potrivit lui Avakov, dacă argumentele Ucrainei, ale apărătorii drepturilor omului și liderilor altor țări cu privire la imposibilitatea alegerii unui reprezentant al Federației Ruse în această poziție nu sunt auzite, Ucraina va lua în considerare posibilitatea suspendării participarii la Interpol.
„Posibila presedinție rusă a Interpol este absurdă și contrară spiritului și scopurilor organizației. Ucraina va lua în considerare suspendarea statutului de membru al Interpol, în cazul alegerii reprezentantului Rusiei la conducerea organizatiei”, a subliniat Arsen Avakov.
Adunare strategică
Cea de-a 87-a Adunare Generală a Organizației Internaționale a Poliției Criminale – Interpol va avea loc în perioada 18 – 21 noiembrie la Dubai, Emiratele Arabe Unite (EAU), la eveniment participând și reprezentanți ai Poliției din R. Moldova. În ultima zi a Adunării Generale vor avea loc alegerile președintelui Interpol pentru perioada de doi ani și a noilor membri ai Comitetului Executiv al acestei organizații.
Anterior, ministrul Afacerilor Interne al Ucrainei a declarat că perspectiva ca agresorul să conducă Interpolul este o „amenințare hibridă pentru întreaga lume”. „Știm cu toții cum Federația Rusă abuzează de Interpol în lupta cu opozantii și hărțuirea adversarilor săi politici. Nu pot să admit că putem reveni la istoria tragică din anii 1938-1945, când Heindrich și Kaltenbrunner au condus organizația polițienească internațională, iar sediul central după anschluss-ul Austriei a fost mutat de la Viena la Berlin. Perspectiva ca agresorul rus să preia conducerea Interpolului este o amenințare hibridă pentru întreaga lume”, a spus Avakov.
Bomba lituaniană
După Ucraina, și Lituania a anunțat același lucru. „Dacă Alexander Prokopciuk este ales șef al Interpolului, atunci Lituania, împreună cu alte țări democratice, va trebui să ia imediat în considerare posibilitatea de a părăsi organizația”, se spune într-o rezoluție adoptată astăzi de Parlamentul acestei țări.
Mai devreme, deputatul Parlamentului European, Rebecca Harms, a cerut țărilor UE să părăsească Interpolul, dacă la conducerea organizației va fi numit generalul rus Alexander Prokopciuk.
Din 2016, Prokopciuk este vicepreședintele Interpol, iar din 2011 – șeful Biroului Național Central al Interpol din cadrul Ministerului de Interne al Rusiei (pana atunci a fost ofiter superior în SVR – Serviciul de Informatii Externe al Rusiei). Conform mass-media, alegerea sa ca președinte al organizației, la 21 noiembrie, la Adunarea Generala de la Dubai, este aproape garantată.
Notificări roși
Alegerea lui Prokopciuk este controversată pe fondul criticilor puternice la adresa Kremlinului că face abuz de puterea Interpol pentru a-și persecuta oponenții politici.
De-a lungul anilor, de la unitatea condusa de Prokopciuk în Ministerul rus de Interne, Interpol a primit mai multe ”notificări roșii” – de fapt, mandate internaționale de arestare – în legătură cu persoane pe care autoritățile ruse le urmăreau din motive politice.
Prokopciuk este o problemă pentru că este persoana din cadrul Ministerului de Interne al Rusiei, care a fost responsabilă pentru fabricarea acestor „notificări roșii”, a declarat David Clark, fost consilier special al Ministerului britanic de Externe. (M.B.)
de Isac Mihai | nov. 22, 2018 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, UE
Ankara-insista-pe-aderarea-la-UE
Ministrul de externe turc, Mevlut Cavusoglu, a afirmat că obiectivul Turciei este aderarea cu drepturi depline la Uniunea Europeană, dar că ea se confruntă cu obstacole politice, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Declaraţiile care exclud Turcia şi ignoră statutul său de candidat (la aderare) nu fac bine”, a declarat Cavusoglu într-o conferinţă de presă la Ankara cu şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, şi cu comisarul pentru politica europeană de vecinătate şi negocieri de extindere, Johannes Hahn.
Aderarea turcă la UE, blocată
”Obstacolele politice puse împiedică nu numai Turcia, ci şi creşterea economică, bunăstarea şi stabilitatea politică a Uniunii Europene”, a afirmat ministrul turc, adăugând că ”UE trebuie să deschidă porţile pe care ea le-a închis”.
Vizita la Ankara a celor doi oficiali ai UE survine în timp ce procesul de aderare a Turciei la blocul comunitar este într-un punct mort.
Relaţiile au devenit puternic tensionate ca urmare a tentativei de puci eşuate din iulie 2016. UE a criticat puternic epurările de mare amploare întreprinse de către autorităţi turce, acţiuni ce i-au vizat de asemenea pe opozanţi şi mediile critice.
Vănătoare de opozanți
Ministrul de externe turc, Mevlut Cavusoglu, a transmis recent autorităţilor americane o listă cu 84 presupuşi membri ai reţelei predicatorului Fethullah Gülen a căror extrădare este cerută de către Turcia, relatează mass-media internațională, citată de agenția KARADENIZ PRESS.
Ankara cere mai întâi de toate Washingtonului extrădarea lui Gulen, stabilit de mult timp în SUA, în contextul în care preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan îl acuză de orchestrarea loviturii de stat eşuate în 2016. Dar, până în prezent, cererile Turciei nu s-au concretizat. Alte state precum Ucraina, Republica Moldova ori Republica Kosovo au cedat demersurilor turce.
Casa Albă examinează posibilităţile juridice pentru extrădarea lui Fethullah Gülen în cadrul eforturilor diplomatice cu scopul ca Turcia să-şi diminueze presiunea asupra Arabiei Saudite după asasinarea la Istanbul a jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, a relatat săptămâna trecută canalul de televiziune american NBC.(M.B.)
