de Isac Mihai | dec. 21, 2018 | Balcani, Orientul Mijlociu, Știri
Albania, stat membru NATO, este unul dintre cei mai importanti aliati israelieni in Balcani
Albania, stat membru NATO din 2009, a anunţat că ambasadorul Iranului la Tirana şi un alt diplomat iranian au fost expulzaţi pentru că ar fi fost implicaţi în acţiuni ilegale, aparent decizia având legătură cu o presupusă tentativă de a ataca echipa de fotbal a Israelului, potrivit mass-media israeliană, care citează presa locală. Un purtător de cuvânt ale Ministerului de Externe de la Tirana a declarat că cei doi oficiali iranieni au fost expulzaţi pentru „încălcarea statutului diplomatic”, adăugând că decizia a fost luată în urma consultări cu mai multe ţări, printre care şi Israel.
Postul albanez Private Top Channel a relatat că cei doi diplomaţi sunt suspectaţi că ar avea legătură cu un incident de securitate care a avut loc în anul 2016, la un meci de fotbal dintre Albania şi Israel, însă informaţiile vehiculate de postul menţionat nu au fost confirmate de autorităţile de la Tirana, informează cotidianul Times of Israel.
Aproximativ 20 de persoane au fost arestate în Albania şi Kosovo în urma meciului din noiembrie 2016, care a fost mutat în alt oraş din Albania în contextul temerilor că militanţi ai reţelei teroriste Stat Islamic pregăteau un atentat care ar fi vizat acest meci.
Planul de atac terorist ar fi fost coordonat de doi albanezi care au luptat în Siria alături de militanţii reţelei teroriste Stat Islamic.
Nu este clar în ce fel ar fi fost implicaţi oficiali iranieni în acestă tentativă de atentat în condiţiile în care reţeaua sunnită Stat Islamic consideră Iranul şiit drept inamic.
Autoritățile de la Teheran au acuzat autoritățile de la Ierusalim de fabricare a acestui scandal, acuzații respinse de acestea. (M.B.)
de Isac Mihai | dec. 20, 2018 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE
Ankara vrea sa blocheze proiectul gazoductului EastMed
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, omologul său grec Alexis Tsipras şi preşedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, au prezentat recent în Israel proiectul gazoductului EastMed, care va fi oficializat în lunile următoare, transmite mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Ne reafirmăm astăzi angajamentul faţă de gazoductul EastMed (gazoductul Mediteranei Orientale) şi dezbatem aspecte importante ale proiectului pe care-l vom semna oficial în lunile următoare”, a declarat Netanyahu la al cincilea summit trilateral Israel-Grecia-Cipru, desfăşurat în oraşul israelian Beerseva.
Politica gazului
Gazoductul submarin, care va avea o lungime de circa 2.000 de kilometri, va oferi Europei acces la rezervele de gaze din zona de est a Mediteranei. Construcţia gazoductului este sprijinită de Uniunea Europeană, care şi-ar vedea astfel diminuată dependenţa energetică faţă de Rusia.
Israelul şi Ciprul au descoperit rezerve de gaze naturale în zonele lor economice exclusive, iar exploatarea acestora ar putea modifica harta energetică şi geopolitică a regiunii.
Cei trei lideri care s-au reunit la summitul de la Beerseva au acceptat ca şi alte state să se alăture acestui proiect şi la această reuniune ”au eliminat impedimentele din calea semnării acordului interguvernamental” pentru realizarea gazoductului EastMed, se menţionează într-un comunicat emis de biroul premierului Netanyahu.
Amenințări turce
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat anterior marile companii petroliere străine împotriva oricărei explorări de gaze în largul Ciprului, calificându-i pe cei care sfidează Ankara drept „răufăcători”, care merită acelaşi tratament ca teroriştii în Siria. „Este absolut inacceptabilă uzurparea resurselor naturale în estul Mediteranei, prin excluderea Turciei şi a RTCN” („Republica Turcă a Ciprului de Nord”), a adăugat el.
Republica Cipru, membră a Uniunii Europene şi care îsi exercită autoritatea numai în cele două treimi din sudul ţării, a semnat în ultimii ani contracte de explorare cu giganţi de hidrocarburi, cum ar fi firma italiană Eni, compania franceză Total sau grupul american ExxonMobil.
Dar Ankara, ale cărei trupe au invadat în 1974 o treime din nordul insulei ca reacţie la o lovitură de stat vizând ataşarea insulei de Grecia, cere suspendarea oricăror prospecţiuni de către ciprioţii greci, atât timp până se găseşte o soluţie la divizarea Ciprului.
Zîngănit de arme
„În acelaşi mod în care i-am făcut pe terorişti să plătească în Siria, nu le vom da câştig de cauză nici răufăcătorilor”, a declarat Erdogan în cadrul ceremoniei de livrare a TCG Burgazada, a treia navă de luptă de tip corvetă construită de Turcia în cadrul programului său amplu de echipamente militare (Milgem).
Descoperirea gazelor în estul Mediteranei generează speranţe mari, dar şi tensiuni într-o regiune deja explozivă. În februarie, un vas închiriat de ENI pentru a efectua foraje în largul Ciprului a trebuit să renunţe, după ce a fost blocat de nave de război turceşti. Ulterior, autoritățile de la Ankara au menționat că vor demara construcția unei baze militare navale turcești în Republica Turcă a Ciprului de Nord. Concomitent, flota acestui stat nerecunoscut va fi consolidată prin transmiterea unor nave de patrulare de către flota turcă.
Aceasta nu a împiedicat Ciprul să invite la începutul lunii octombrie Total, Eni şi ExxonMobil să liciteze pentru un nou bloc de gaze offshore, Blocul 7, situat în „Zona economică exclusivă” a insulei. Blocul 10 a fost deja acordat companiei ExxonMobil şi Qatar Petroleum.
Compania texană Noble Energy a fost prima care a descoperit în 2011 zăcăminte de gaze în largul Ciprului, în câmpul Afrodita (Blocul 12), ale cărui rezerve sunt estimate la 127,4 miliarde metri cubi de gaze. În 2015, descoperirea unui uriaş zăcământ offshore Zohr în Egipt a alimentat speranţa că rezerve importante de gaze ar putea fi extrase în largul Ciprului. (M.B.)
de Isac Mihai | dec. 20, 2018 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Flota militară rusă face legea în Marea Azov
Ucraina va trimite din nou nave militare in porturile sale din Marea Azov, a declarat Oleksandr Turcinov, secretar al Consiliului pentru securitate nationala si aparare al guvernului ucrainean, citat de BBC, in pofida capturarii de catre Rusia a trei nave si a echipajelor lor in zona luna trecuta. „Agresiunea rusa nu va pune capat planurilor noastre de a crea un grup naval in Marea Azov”, a declarat Oleksandr Turcinov, secretar al Consiliului pentru securitate nationala si aparare al guvernului ucrainean, în interviul citat de agenția KARADENIZ PRESS.
Demers ucrainean
„Daca ne oprim si ne retragem, Rusia isi va indeplini obiectivul de a ocupa Marea Azov, de a prezenta lumii noile sale frontiere autodeterminate din Marea Neagra, legalizand de facto ocuparea Crimeii”, a adaugat el, potrivit BBC News Ucraina.
Turcinov a mai spus ca Kievul va invita reprezentanti ai NATO si ai Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) la bord data viitoare, pentru a dovedi ca Ucraina nu incalca niciun fel de reglementari. El nu a precizat cand noi nave ucrainene vor incerca sa treaca prin stramtoarea Kerci, dar a mentionat ca nu va trece mult timp pana atunci.
Relații tensionate
Ucraina si Rusia au relatii tensionate dupa anexarea in 2014 a peninsulei Crimeea de catre Moscova si conflictul din sud-estul Ucrainei dintre trupele ucrainene si separatistii sustinuti de Rusia, soldat cu peste 10.000 de morti.
Disputa s-a amplificat dupa ce Moscova a capturat luna trecuta doua nave mici si un remorcher, cu un echipaj total de 24 de marinari, in largul Crimeii, acuzandu-le ca au intrat in apele teritoriale ruse in timp se indreptau spre Stramtoarea Kerci din Marea Neagra.
SUA si Uniunea Europeana au cerut eliberarea marinarilor, iar presedintele Donald Trump si-a anulat o intalnire programata cu omologul rus Vladimir Putin in semn de protest.
Raspunzand acestor comentarii, purtatoarea de cuvant a MAE rus, Maria Zaharova, a declarat ca intentia Ucrainei de a trimite nave militare prin stramtoarea Kerci este o „provocare”. (N.G.)
de Isac Mihai | dec. 20, 2018 | Balcani, Știri, UE
Liderul SUA, Donald Trump, forțează pacea în Balcani
Un acord între Serbia şi Kosovo pentru a pune capăt ostilităţilor este „la îndemână”, a afirmat anterior preşedintele american, Donald Trump, declarându-se pregătit ca într-un astfel de caz să îi invite pe cei doi protagonişti la Washington pentru un „acord istoric”, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS.
„Un acord între Serbia şi Kosovo este la îndemână. Statele Unite sunt pregătite să contribuie” la un astfel de obiectiv, a scris liderul de la Casa Albă într-o scrisoare adresată preşedintelui sârb, Aleksandar Vucic, şi dată publicităţii de preşedinţia de la Belgrad.
Preşedintele kosovar, Hashim Thaci, a publicat un mesaj similar săptămâna trecută pe pagina sa de Facebook.
Propunerea lui Donald Trump a fost făcută într-un moment în care negocierile dintre Belgrad şi Pristina sub egida Uniunii Europene se prelungesc la nesfârşit fără rezultate tangibile, tensiuni bilaterale apărând în ultimele săptămâni.
Cauza diferendului o reprezintă refuzul Belgradului de a recunoaşte independenţa fostei sale provincii după războiul din 1998-1999.
Război diplomatic balcanic la ONU
Serbia şi Kosovo s-au înfruntat recent în faţa Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite după decizia autorităţilor de la Pristina de a se dota cu propria armată, provocând mânia Belgradului.
Reuniunea Consiliului de Securitate s-a ţinut la cererea Belgradului, care beneficiază de sprijinul Rusiei şi Chinei. Aceste două ţări nu recunosc independenţa Kosovo care, în schimb, se poate baza pe susţinerea Statelor Unite.
Serbia şi SUA întreţin relaţii diplomatice, dar rămâne vie printre sârbi amintirea bombardamentelor NATO efectuate de Statele Unite care au pus capăt războiului din Kosovo dintre forţele sârbe şi luptătorii separatişti kosovari, urmat, în 2008, de proclamarea independenţei Kosovo.
Şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a îndemnat la calm Belgradul şi Pristina, reamintind că dorinţa lor de a adera la UE depinde de progresele înregistrate în relaţiile bilaterale, în lipsa cărora s-ar putea deschide un „drum foarte periculos”.
Aleksandar Vucic a făcut cunoscut că nu va relua discuţiile cu Pristina până când Kosovo nu va ridica taxele vamale impuse de Kosovo produselor din Serbia.
Pristina reacţionat în acest fel la eforturile Belgradului de a contracara recunoaşterea internaţională a Kosovo, notează AFP. (M.B.)
de Isac Mihai | dec. 18, 2018 | Orientul Mijlociu, Știri, Ucraina, UE, UE
Erdogan condamnă opoziția la închisoare pe viață
Justiţia turcă a condamnat la închisoare pe viaţă aproape 2.000 de persoane în cadrul proceselor desfăşurate în legătură cu puciul eşuat din iulie 2016 împotriva preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, transmite mass-media turcă, citând media oficiale, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. După tentativa de lovitură de stat, autorităţile au declanşat o campanie de epurări fără precedent, vizându-i mai ales pe presupuşii susţinători ai lui Gülen. Peste 55.000 de persoane au fost arestate şi 140.000 au fost demise ori suspendate din funcţie.
În cele 289 de procese deschise în mai multe oraşe, 239 s-au încheiat deja, fiind dictate 1.934 de condamnări la detenţie pe viaţă, a anunţat agenţia Anadolu.
Totodată, 1.123 de inculpaţi au primit condamnări între un an şi 20 de ani de închisoare.
Una din ultimele persoane condamnate este un nepot al lui Fethullah Gülen, Selman Gülen, care a primit marţi o pedeapsă de 7 ani şi jumătate după ce un tribunal l-a găsit vinovat de ‘apartenenţă la o grupare teroristă armată’, a relatat Anadolu.
Epurările se desfăşoară fără întrerupere de peste doi ani, noi arestări fiind anunţate aproape săptămânal, pe fondul creșterii semnificative a recompenselor oferite pentru denunțare.
Pe lângă persoane suspectate de legături cu Gülen, ele au vizat de asemenea presa şi opozanţi pro-kurzi, suscitând critici din partea unor ţări ale Uniunii Europene şi a unor organizaţii pentru apărarea drepturilor omului. (M.B.)
